O juvindimos le Lazărohko.
1 Khă varesao Lazăro anda e Betania, o gau la Mariako thai la Martako, lati phei, sas nasfalo.
2 E Maria sas kodea kai makhlea le Raies mirosa, thai khoslea Lehkă pînŕă pehkă balença, thai o Lazăr o nasfalo sas lako phral.
3 Le pheia tradine koa Isus te phen lehkă: „Raia, dikta kă kukoa kai kames les, sî nasfalo.”
4 Ta o Isus, kana ašundea e vestea kadea, phendea: O nasfalimos kadoa nai merimahko, ta sî andai slava le Devllesti, anda o Šeau le Devllehko te avel bareardo anda leste.”
5 Thai o Isus kamelas la Marta, thai laka phea, thai le Lazăros.
6 Ta kana, ašundea kă o Lazăr sî nasfalo, mai ašilo dui des ando than kai sas;
7 thai pala kodea phendea le jenengă: „Aven te amboldas ame ande Iudea.”
8 „Sîkaitorina”, phendine Lehkă le jene,” akana dă iekhatar rodenas le Iudeia Te mudarăn Tu baŕănça, thai Te amboldes Tu ande Iudea?”
9 O Isus dea le angal: „Nai dešdui čeasuri ando des? Kana phirăl varekon desă či ambladeol, anda kă dikhăl e lumina la lumeati kadalati;
10 ta kana phirăl varekon reate, ambladeol, anda kă nai les lumina ande leste.”
11 Pala kadala orbe, phendea lengă: „O Lazăro, amaro amal, sovel: ta jeau te ušteavau les andai lindri.
12 Le jene phende Lehkă: „Raia, kana sovel, sî te kărdeol mišto.”
13 O Isus deasas duma pa lehko mullimos, ta on pateanas kă del duma poa xodinimos lino anda e lindri.
14 Atunčeara o Isus phendea lengă anglal: „O Lazăro mullo.”
15 „Thai bukurima kă či sîmas oče, anda tumende, kaste patean. Ta akana, aven te jeastar leste.”
16 Atunčea o Toma, phendino Jeamăno, phendea le kolavră jenengă: „Aven te jeas i ame te meras Lesa.”
17 Kana avilo o Isus, ašundea kă o Lazăro sas mullo dă štar des ando mormînto.
18 Thai, anda kă e Betania sas paše le Ierusalimostar, ka dešupanji stadii,
19 But anda le Iudeia avilesas andai Marta thai e Maria, kaste aven lença kă mullosas lengo phral.
20 Kana ašundea e Marta kă avel o Isus, ankăstea lehkă anglal; ta e Maria bešelas ando khăr.
21 E Marta phendea le Isusohkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral!
22 Ta i akana, jeanau kă orso mangăsa kata o Dell, dela tu o Dell.”
23 O Isus phendea lakă: „Teo phral juvindila.”
24 „Jeanau”, dea les anglal e Marta, „kă avela te juvindil koa juvindimos, ando des pai urma.”
25 O Isus phendea lakă: „Me sîm o juvindimos thai e čivava. Kon pateal ande Mande, orta i te mullino, traila.
26 Thai orkon trail, thai pateal ande Mande, či merăla čiăkhdata.Pateas e buti kadea?”
27 „E, Raia” phendea Lehkă oi,” pateau kă tu san o Kristoso, o Šeau le Devllehko, kai trăbulas te avel ande lumea.”
28 Pala so phendea kadala orbe, găli thai akhardea čioreal pehka phea la Maria, thai phendea lakă: „Avilo o Sîkaitorii thai akharăl tu.”
29 E Maria, sar ašundea, uštili iekhatar, thai gălitar Leste.
30 Kă o Isus či avilosas înkă ando gau, ta sas sa ando than kai avilisas e Marta.
31 Le Iudeia, kai sas la Mariasa ando khăr dikhline la kă uštilisas iekhatar thai ankăstindoi avri, găline pala late, kă phenenas: „Jeal koa mormînto, kaste rovel oče.”
32 E Maria, kana arăsli kai sas o Isus, thai dikhlea Les, šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă: „Raia, te avino koče, nahkă merăll muro phral.”
33 O Isus, kana dikhlea la roindoi, la thai le Iudeien kai avilesas lasa, dukhadi'lo ande Lehko duxo, thai tulburisai'lo.
34 Thai phendea: „Kai thodean les?” „Raia,” phendine Lehkă on,” av thai dikh.”
35 O Isus rovelas.
36 Atunčea le Iudeia phendine: „Dikta sode dă but kamelas les!”
37 Thai iekh anda lende phendine: „O, kai pîtărdea le iakha le koŕăhkă, našti kărălas ka i o manuši kadoa te na merăll?”
38 O Isus dukhai'lo pale ande Peste, thai gălo koa mormînto. O mormînto sas khă thanšudro, koa šutimos savehko sas thodino khă baŕ.
39 „Den o baŕ rigate,” phendea o Isus. E Marta, e phei le mullesti, phendea Lehkă: „Raia, khandel pharăs, kă sî mullo dă štar des.”
40 O Isus phendea lakă: „Či phendem tukă kă, te pateasa, dikhăsa e slava le Devllesti?”
41 Line o baŕ andoa than kai pašleolas o mullo. Thai o Isus vazdea le iakha opră, thai phendea: „Daddna, naisarau Tukă kă ašundean Ma.
42 Jeanauas kă orkana ašunes Ma; ta dau duma kadea andoa norodo kai bešel rigate, kaste pateal kă Tu trdean Ma.”
43 Pala so phendea kadala orbe, çîpisardea muiesa zuralo: „Lazăre av avri!”
44 Thai o mullo ankăsto le vastença thai le pînŕănça phangle le făšiença le poxtanehkă, thai le mosa învăluime ande khă pištiri. O Isus phendea lengă: „Pîtărăn les, thai mekăn les te phirăl.”
45 But andal Iudeaia, kai avilesas andai Maria, kana dikhline so kărdeas o Isus, pateaine ande Leste.
46 Ta iekh anda lende găline kal Fariseia, thai phendea lengă so kărdeasas o Isus.
Le Barăraša den duma te mudarăn Les.
47 Atunčeara le raša le mai bară thai le Fariseia tidine o Staboro, thai phendine: „So kărasa? O manuši kadoa kărăl but minunea.
48 Te mekasa Les kadea, saoŕă pateana ande Leste, thai avena le Romaia thai xasarăn ame thai i o than amaro thai i o neamo.”
49 Iekh anda lende, o Kaiafa, kai sas baro rašai ando bărši kodoa, phendea lengă: „Tume či jeanen khanči;
50 ta či den tume godi kă să ande tumaro valoso te merăll khă korkoŕo manuši andoa norodo, thai te na xasaol soa neamo?”
51 Ta e buti kadea či phendeala lestar; ta, anda kă sas baro rašai ando bărši kodoa, prooročisardea kă o Isus avela te merăll andoa neamo.
52 Thai na numai andoa neamo kodoa, ta i kaste tidel ande khă korkoŕo stato le šaoŕăn le Devllehkă kola pharadine.
53 Andoa des kodoa, dinepeduma te mudarăn Les.
54 Anda kodea o Isus či mai phirălas angla le Iudeia; ta gălotar oçal ande phuw pašai pustia, andekh četaea kai bušolas Efraim; thai ašilo oče andekhthan Pehkă jenença.
O Isus ajukărdo ando Ierusalimo.
55 E Patradi le Iudeiendi sas paše. Thai but manuši andal phuwea kodola ankăste ando Ierusalimo, angla e Patradi, kaste ujarăn pe.
56 On rodenas le Isusos, thai denas duma iekh avrănça ando Templo: „So patean? Nai te avel koa prazniko?”
57 Ta le raša le mai bară thai le Fariseia mothodinesas kă, kana jeanela varekon kai sî, te de le phendimos kaste astarăn Les.
Învierea lui Lazăr
1 Și era un oarecare om bolnav, Lazăr din Betania, din satul Mariei și al Martei, sora ei. 2 Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul și i‐a șters picioarele cu părul ei, al cărui frate Lazăr era bolnav. 3 Deci surorile au trimis la el zicând: Doamne, iată, acela pe care‐l iubești este bolnav. 4 Și când a auzit Isus, a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea. 5 Și Isus iubea pe Marta și pe sora ei și pe Lazăr. 6 Deci după ce a auzit că este bolnav, atunci a rămas două zile în locul unde era. 7 Apoi după aceasta zice ucenicilor: Să mergem iarăși în Iudeea. 8 Ucenicii îi zic: Rabi, acum căutau să te omoare cu pietre iudeii și iar te duci acolo? 9 Isus a răspuns: Oare nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se poticnește, căci vede lumina lumii acesteia. 10 Dar dacă umblă cineva noaptea, se poticnește căci lumina nu este în el. 11 A zis acestea și după aceea le zice: Lazăr, prietenul nostru, a adormit ; dar mă duc ca să‐l deștept din somn. 12 Ucenicii deci i‐au zis: Doamne, dacă a adormit, va fi scăpat. 13 Dar Isus vorbise despre moartea lui și ei au socotit că vorbește despre adormirea somnului. 14 Atunci Isus deci le‐a spus pe față: Lazăr a murit. 15 Și mă bucur pentru voi că nu eram acolo ca să credeți; să mergem deci la el. 16 Deci Toma, care se zice Geamăn, a zis celor ce erau ucenici împreună cu el: Să mergem și noi ca să murim cu el. 17 Când a venit deci Isus, l‐a aflat fiind de patru zile în mormânt. 18 Și Betania era aproape de Ierusalim ca la cincisprezece stadii. 19 Și mulți dintre iudei veniseră la Marta și Maria ca să le mângâie pentru fratele lor. 20 Deci Marta, îndată ce a auzit că vine Isus, i‐a ieșit înainte, iar Maria ședea jos în casă. 21 Și Marta a zis către Isus: Doamne, dacă ai fi fost aici, n‐ar fi murit fratele meu. 22 Și chiar acum știu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, îți va da Dumnezeu. 23 Isus îi zice: Fratele tău va învia. 24 Marta îi zice: Știu că va învia la înviere, în ziua de apoi. 25 Isus i‐a zis: Eu sunt învierea și viața . Cine crede în mine va trăi chiar dacă va muri. 26 Și oricine care trăiește și crede în mine, nu va muri în veac; crezi aceasta? 27 Ea îi zice: Da, Doamne; eu am crezut că tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, cel ce vine în lume. 28 Și când a zis aceasta, a plecat și a chemat pe Maria, sora ei, spunând în ascuns: Învățătorul este aici și te cheamă. 29 Iar aceea îndată ce a auzit, se scoală în grabă și vine la el. 30 (Și Isus încă nu venise în sat, ci era încă în locul unde îi ieșise Marta înainte). 31 Deci iudeii , care erau cu ea în casă și o mângâiau, când au văzut că Maria s‐a sculat în grabă și a ieșit, au urmat‐o socotind că se duce la mormânt ca să plângă acolo. 32 Maria deci îndată ce a venit unde era Isus și l‐a văzut, i‐a căzut la picioare zicându‐i: Doamne , dacă ai fi fost aici, nu mi‐ar fi murit fratele. 33 Isus deci, când a văzut‐o plângând și pe iudeii care veniseră împreună cu ea, plângând, a gemut în duhul său și s‐a tulburat 34 și a zis: Unde l‐ați pus? Ei îi zic: Doamne, vino și vezi. 35 Isus a lăcrimat . 36 Deci iudeii ziceau: Iată cum îl iubea! 37 Iar unii dintre ei ziceau: Nu putea oare acesta, care a deschis ochii orbului, să facă și pe acesta să nu moară? 38 Isus deci gemând iarăși în sine, vine la mormânt; și era o peșteră și era pusă o piatră peste ea. 39 Isus zice: Ridicați piatra. Marta, sora celui mort, îi zice: Doamne, acum miroase rău, căci este a patra zi. 40 Isus îi zice: Nu ți‐am spus că dacă vei crede vei vedea slava lui Dumnezeu? 41 Au ridicat deci piatra. Iar Isus a ridicat ochii în sus și a zis: Tată, îți mulțumesc că m‐ai ascultat. 42 Și eu știam că totdeauna mă asculți; dar am zis pentru gloata ce stă împrejur ca să creadă că tu m‐ai trimis. 43 Și când a zis acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară! 44 Mortul a ieșit legat la picioare și mâini cu fâșii de pânză și fața lui era înfășurată cu un ștergar. Isus le zice: Deslegați‐l și lăsați‐l să se ducă. 45 Mulți deci dintre iudei, care au venit la Maria și au văzut ce făcuse, au crezut în el.
Sinedriul hotărăște să‐l omoare
46 Iar unii dintre ei au plecat la farisei și le‐au spus cele ce făcuse Isus. 47 Deci mai marii preoților și fariseii au adunat sinedriul și ziceau: Ce facem, căci omul acesta face multe semne? 48 Dacă îl lăsăm așa, toți vor crede în el și vor veni romanii și ne vor lua și locul și neamul. 49 Iar unul oarecare din ei, Caiafa , fiind mare preot în anul acela, le‐a zis: Voi nu știți nimic, 50 nici nu cumpăniți cu mintea că vă este de folos ca să moară un singur om pentru popor și să nu piară tot neamul. 51 Și aceasta n‐a zis‐o de la sine însuși, ci fiind mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam 52 și nu numai pentru neam, ci și ca să adune într‐una pe copiii lui Dumnezeu cei împrăștiați. 53 Din ziua aceea deci s‐au sfătuit ca să‐l omoare. 54 Isus deci nu mai umbla pe față printre iudei, ci a plecat de acolo în ținutul aproape de pustie, într‐o cetate numită Efraim , și acolo rămânea cu ucenicii.
Isus așteptat la Ierusalim
55 Și Paștile iudeilor erau aproape și mulți de la țară s‐au suit la Ierusalim mai înainte de Paști ca să se curățească. 56 Căutau deci pe Isus și vorbeau unii cu alții stând în Templu: Ce vi se pare? Că n‐are să vină nicidecum la sărbătoare? 57 Și mai marii preoților și fariseii dăduseră porunci că, dacă știe cineva unde este, să arate, ca să‐l prindă.