O bipateaimos le phralengo le Isusohkă.
1 Pala kodea, o Isus marălas sai Galilea; či kamelas te bešel ande Iudea, anda kă le Iudeia rodenas te mudarăn Les.
2 Thai o prazniko le Iudeiengo, o prazniko phendino le Çărengo, sas paše.
3 Lehkă phral phende Lehkă: „Telear kocal, thai jeatar ande Iudea, kaste dikhăn i Te jene le butea, kai kărăs le Tu.
4 Khonikh či kărăl vareso garado, kana rodel te kărdeol pe prinjeando: kana kărăs kadala butea, sîkav Tu la lumeakă.”
5 Kă či Lehkă phral či pateanas ande Leste.
6 O Isus phendea lengă: „O čiro Muŕo či avilo înkă, ta tumengă o čiro sî tumengă orkana lašo.
7 Tumen e lumea našti te na dabadikhăl tume; Man či dabadikhăl Ma, anda kă Me phenau pa late kă lakă butea sî jungalea.
8 Anklen tume koa prazniko kadoa; Me ta či ankleau koa prazniko kadoa, anda kă či pherdilo Muŕo čiro.”
9 Pala so phendea lengă kadala butea, ašilo ande Galilea.
O Isus ando Ierusalimo koa prazniko le Çărengo.
10 Pala so ankăste Lehkă phral koa prazniko, ankăsto i O, ta na te dičio, ta kam mai garado.
11 Le Iudeia rodenas Les ando čiro le praznikohko, thai phenenas: „Kai Lo?”
12 Le noroade denas duma but čioreal pa Leste. Iekh phenenas: „Sî khă manuši lašo.” Aver phenenas: „Či, ta nigrăl o norodo ando xasarimos.”
13 Falpe, kă daratar le Iudeiendar, khonikh či delas duma pa Leste anglal.
14 Koa dopaši le praznikohko, o Isus ankăsto ando Templo. Thai sîkavelas le norodos.
15 Le Iudeia mirinas pe, thai phenenas: „Sar sî le manušes kadales sîkaimos, kă či sîtilo čiăkhdata.”
16 O Isus dea le anglal: „O sîkaimos Muŕo, nai Muŕo, ta Kolehko kai trdea Ma Man.
17 Kana kamel varekon te kărăl Lehko kamimos, arăsăla te prinjeanel kana o sîkaimos sî kata o Dell, or kana Me dau duma Mandar.
18 Kon del duma pestar, rodel e slava lesti; ta kon rodel e slava Kolesti kai trdea Les, kodoa sî čečio, thai ande leste nai bandimos.
19 Ta či dea tume o Moise e Kris? Thai sa khonih anda tumende či nikrăl e Kris. Sostar roden te mudarăn Ma?”
20 O norodo dea les anglal: „Sî tu beng. Kon rodel te mudarăl Tu?”
21 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Khă buti kărdem, thai saoră mirin tume latar.
22 O Moise dea tume o mothodimos dičimasa koa šindimosroata – na kă oi avel kata o Moise, ta katal patriaxa – thai tume šinenroata le manušes ando des le Savatohko.
23 Kana khă manuši lel o šindimoroata ando des le Savatohko, kaste na ušteavel pe e Kris le Moisasti, sostar turbean xoleatar anda Mande, anda kă sasteardem khă manuši întrego ando des le Savatohko?
24 Na krisînin pala o dikhlimos, ta krisînin pala o čeačimos.
25 Vareasar bešlitorea andoa Ierusalimo phenenas: „Nai o Kukoa, kai roden on te mudarăn Les?
26 Thai sa, dikta kă del lengă duma angla, thai on či phenen Lehkă khanči! Na varesar, pe čiačimaste, le mai bară prinjeandino kă o sî o Kristoso?
27 Ta ame jeanas katar sî o manuši kadoa, kana avela o Kristoso, khonikh či jeanela katar sî.”
28 Thai o Isus, ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, çîpilas: „Prinjeanen Ma thai jeanen Ma katar sîm! Me či avilem Mandar korkoŕo, ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio, thai tume či prinjeanen Les.
29 Me prinjeanau Les, kă avau Lestar, thai O tradea Ma.”
30 On rodenas te astarăn Les; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, kă înkă či avilosas Lehko čeaso.
31 But andoa norodo pateaine ande Leste, thai phenenas: „Kana avela o Kristoso, kărăla mai but sămnuri dă sar kărdea o manuši kadoa?”
32 Le Fariseaia ašundine le norodos phendindoi čioreal kadala butea pa Leste. Atunčeara le raša le ma bară thai le Farisea tradine varesar jandarea te astarăn Les.
33 O Isus phendea: „Mai sîm tumença xançorî čiro, thai pala kodea jeau ka Kukoa kai trdea Ma.
34 Tume rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
35 Le Iudea phendine maškar lende: „Kai sî les gîndo te jealtar o manuši kadoa, kaste našti te arakhas Les? Ta na avelales ande godi te jeal ka kukola pharadine maškar le Grečea, thai te sîkavel ăl Grečen?
36 So avena le divanuri kadala kai phendea mengă le: „Rode na Ma, thai či arakhăna Ma; thai kai avaua Me, tume našti te aven.”
O Isus, o pai la čivavako.
37 Ando des dă mai palal, kai sas o des o baro le praznikohko, o Isus bešlo ande pînŕănde, thai dea mui: „Kana trušaol varekon, te avel Mande, thai te pel.”
38 Kon pateal ande Mande, anda lehko illo thavdena paia juvindimahkă, sar phenel o LillleDevllehko.”
39 Phenelas le divanuri kadala poa Duxo, kai avena te len Les kukola kai pateana ande Leste. Kă o Sfînto Duxo înkă či sas dino, anda kă o Isus nas înkă proslovime.
Zumaimata andoa astardimos le Isusohko.
40 Iekh andoa norodo, kana ašundine kadala divanuri, phenenas: „Kadoa sî le čečimasa o Prooroko.”
41 Aver phenenas: „Kadoa sî o Kristoso.” Thai aver phenenas: „Sar, andai Galilea sî te avel o Kristoso?
42 Či phenel o LillleDevllehko kă o Kristoso sî te avel andai sămînça le Davidosti, thai andoa gau o Betleem, kai sas o David?”
43 Kărdilea kadea pharaimos ando norodo anda Leste.
44 Iekh anda lende kamenas te astarăn Les; ta khonikh či thodea o vast pe Leste.
45 Le jandarea amboldile kal raša le mai bară thai kal Fariseia. Thai kadala phende lengă: „Sostar či andean Les?”
46 Le jeandarea dine anglal: „Čiăkdata či dea duma khă manuši sar o manuši kadoa.”
47 Le Farisea dine le anglal: „Ta na avena i tume nigărdine ando xasarimos?
48 Pateaia vo iekh ande Leste anda le mai bară amară or andal Fariseia?
49 Ta o norodo kadoa, kai či jeanel e Kris, sî dinorman!”
50 O Nikodimo, kukoa kai avilosas koa Isus reate thai kai sas iekh anda lende, phendea lengă:
51 E Kris amari došavel oi khă manuši mai anglal kaste ašuneles thai te jeanel so kărăl?”
52 Čeačio phendimos, on phendine lehkă: „I tu san anda e Galilea? Rode mišto, thai dikhăsa kă anda e Galilea či vazdinisailo či khă prooroko.”
53 (Thai amboldine pe sakogodi khără.
Necredința fraților lui Isus
1 După acestea Isus umbla în Galileea; căci nu voia să umble în Iudeea, căci iudeii căutau să‐l omoare. 2 Și sărbătoarea iudeilor, înfigerea corturilor, era aproape. 3 Frații lui au zis deci către el: Mută‐te de aici și du‐te în Iudeea pentru ca și ucenicii tăi să vadă lucrările tale pe care le faci. 4 Căci nimeni nu face ceva într‐ascuns și caută el însuși să fie cunoscut pe față. Dacă faci acestea, arată‐te pe tine însuți lumii. 5 Căci nici frații lui nu credeau în el. 6 Isus deci le zice: Vremea mea nu este încă, dar vremea voastră întotdeauna este gata. 7 Lumea nu vă poate urî pe voi; dar pe mine mă urăște, căci eu mărturisesc despre ea, că lucrările ei sunt rele. 8 Suiți‐vă voi la sărbătoare; eu nu mă sui încă la sărbătoarea aceasta, căci vremea mea încă nu s‐a împlinit. 9 Și zicându‐le acestea, a rămas în Galileea.
Isus în Ierusalim la Sărbătoarea Corturilor
10 Iar după ce s‐au suit frații săi la sărbătoare, atunci s‐a suit și el, nu pe față, ci ca în ascuns. 11 Iudeii deci îl căutau la sărbătoare și ziceau: Unde este acela? 12 Și era cârtire multă despre el printre gloate. Unii ziceau că este bun; iar alții ziceau: Nu, ci amăgește gloata. 13 Totuși nimeni nu vorbea de el pe față de frica iudeilor. 14 Iar când a fost jumătatea sărbătorii, Isus s‐a suit în Templu și‐i învăța. 15 Iudeii deci se minunau zicând: Cum știe acesta carte fără să fi învățat? 16 Isus deci le‐a răspuns și a zis: Învățătura mea nu este a mea, ci a celui ce m‐a trimis. 17 Dacă voiește cineva să facă voia lui, va cunoaște despre învățătura aceasta dacă este de la Dumnezeu sau dacă eu vorbesc de la mine însumi. 18 Cine vorbește de la sine însuși caută slava sa; iar cine caută slava celui ce l‐a trimis, acesta este adevărat și în el nu este nedreptate. 19 Oare nu v‐a dat Moise legea? Și nimeni dintre voi nu ține legea. De ce căutați să mă omorâți? 20 Gloata a răspuns: Ai drac ; cine caută să te omoare? 21 Isus a răspuns și le‐a zis: O singură lucrare am făcut și toți vă minunați. 22 Pentru aceasta Moise v‐a dat tăierea împrejur, (nu că este de la Moise, ci de la părinți) și tăiați împrejur pe om în Sabat. 23 Dacă un om primește tăierea împrejur în Sabat pentru ca să nu fie călcată legea lui Moise, vă mâniați pe mine că am făcut sănătos pe un om întreg în Sabat? 24 Nu judecați după vedere, ci judecați judecată dreaptă. 25 Deci unii dintre cei din Ierusalim ziceau: Nu este oare acesta pe care‐l caută ei ca să‐l omoare? 26 Și iată vorbește pe față și ei nu‐i zic nimic. Nu cumva cei mari au cunoscut cu adevărat că acesta este Hristosul? 27 Dar noi știm pe acesta de unde este; iar când va veni Hristosul, nimeni nu știe de unde este. 28 Isus deci pe când îi învăța în Templu, a strigat și a zis: Mă știți și pe mine și știți de unde sunt; și eu n‐am venit de la mine însumi, ci cel ce m‐a trimis este adevărat și voi nu‐l știți. 29 Eu îl știu, căci de la el sunt și el m‐a trimis. 30 Ei căutau deci ca să‐l prindă, dar nimeni n‐a pus mâna pe el căci nu‐i venise încă ceasul. 31 Și mulți din gloată au crezut în el și ziceau: Hristosul, când va veni, nu cumva va face mai multe semne decât cele pe care le‐a făcut acesta? 32 Fariseii au auzit gloata cârtind acestea despre el și mai marii preoților și fariseii au trimis slujitori ca să‐l prindă. 33 Isus deci le‐a zis: Încă puțină vreme sunt cu voi și mă duc la cel ce m‐a trimis. 34 Mă veți căuta și nu mă veți găsi și unde sunt eu voi nu puteți veni. 35 Deci iudeii au zis între ei înșiși: Unde are să se ducă acesta că nu‐l vom găsi? Nu cumva are să se ducă la cei împrăștiați între greci și să învețe pe greci? 36 Ce este cuvântul acesta pe care l‐a zis: Mă veți căuta și nu mă veți găsi și unde sunt eu voi nu puteți veni?
Isus, apa vieții
37 Iar în cea din urmă zi, cea mare a sărbătorii, Isus sttătea și striga zicând: Dacă însetează cineva să vină la mine și să bea. 38 Cine crede în mine, după cum a zis scriptura, din pântecele lui vor curge râuri de apă vie. 39 Dar a zis aceasta despre Duhul pe care aveau să‐l primească cei ce au crezut în el. Căci Duhul nu era încă dat, căci Isus nu fusese încă proslăvit.
Încercări pentru prinderea lui Isus
40 Deci unii din gloată când au auzit cuvintele acestea, ziceau: Acesta este cu adevărat prorocul . 41 Alții ziceau: Acesta este Hristosul. Iar unii ziceau: Nu cumva din Galileea vine Hristosul? 42 Oare n‐a zis scriptura că Hristosul vine din sămânța lui David și de la Betleem, satul unde era David? 43 Deci s‐a făcut dezbinare în gloată din pricina lui. 44 Și unii dintre ei ar fi voit să‐l prindă dar niciunul n‐a pus mâinile pe el. 45 Slujitorii deci au venit la mai marii preoților și la farisei și aceștia le‐au zis: Pentru ce nu l‐ați adus? 46 Slujitorii au răspuns: Niciodată n‐a vorbit așa un om, cum vorbește omul acesta. 47 Iar fariseii le‐au răspuns deci: Nu cumva și voi ați fost amăgiți? 48 Nu cumva a crezut în el cineva dintre mai mari sau dintre farisei? 49 Dar gloata aceasta, care nu cunoaște legea, sunt blestemați! 50 Nicodim, cel ce venise mai înainte la el, unul din ei, le zice: 51 Oare legea noastră judecă ea pe un om dacă nu va auzi mai întâi de la el și nu va cunoaște ce face? 52 Ei au răspuns și i‐au zis: Nu cumva și tu ești din Galileea? Cercetează și vezi că din Galileea nu se ridică un proroc. 53 Și fiecare s‐a dus la casa sa.