E juwli astardi ande kurvia.
1 O I sus gălo koa baŕbaro le Zetinengo.
2 Ta, kanapharadilo o des, avilo pale ando Templo; thai soa norodo avilo Leste. O bešlo tele, thai sîkavelas le.
3 Atunčeara le zakonarea thai le Fariseaia andine Lehkă khă juwli astardi ande kurvia. Thodinela ando maškar le norodohko,
4 thai phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, e juwli kadea sas astardi orta kana kărălas e kurvăria.
5 O Moise, ande Kris, mothodea mengă te mudaras le barănça kadalendar juwlea: Ta, Tu so phenes?”
6 Phenenas e buti kadea kaste zumaven Les thai te dašti te došarăn Les. Ta o Isus, bandi'lo tele, thai ramolas le naiesa pe phuw.
7 Anda kă on či mai atărdeonas te pušen Les, o vazdinisai'lo opră, thai phendea lengă: „Kon anda tumende sî bibezexako, te šudel mai anglal le baŕăsa ande late.”
8 Pala kodea meklea pe pale, thai ramolas le naiesa pe phuw.
9 Kana ašundine on le divanuri kadala, atearde pe došale ande lengo dii, thai ankăste avri, iekh po iekh, lindoila kata le mai phură, ji ka le mai palal. Thai o Isus ašilo korkoro la juwleasa, kai bešelas ando maškar.
10 Atunčeara vazdinisa'lo opră; thai, kana či mai dikhlea khanikas numai la juwlea, o Isus phendea lakă: „Juwlie, kai să le pîrîtorea tiră? Khonikh či došardea tu?”
11 „Khonikh, Raia”, phendea Lehkă oi. Thai o Isus phendea lakă: „Či Me či došarau tu. Jeatar, thai te na mai bezexarăs.”)
O Isus, e Lumina la lumeati.
12 O Isus dea lengă duma pale, thai phendea: „Me sîm e Lumina la lumeati; kon avel pala Mande, či phirăla ando tuneriko, ta avela les e lumina la čivavati.”
13 Koa ašundimos kadale orbengo, le Fariseia phende Lehkă: „Tu phenes pa Tute korkoro: kadeadar o phendimos Tiro nai čeačio.”
14 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Orta kana me phenau pa Mande korkoŕo, ta sa o phendimos Muŕo sî čeačio; kă Me jeanau katar avilem, thai jeanau karing Me jeau, ta tume či jeanen či katar avau či karing Me jeau.
15 Tume krisînin pala o dičimos; Me či krisîni khanikas.
16 Thai i kana krisîniu, e kris Mîŕî sî čeači, anda kă či sîm korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, sî Mança.
17 Ande tumari kris sî ramome kă o phendimos duie manušengo sî čeačio:
18 Kadea pa Mande korkoŕo, phenau Me, thai pa Mande phenel o Dadd, kai tradea Ma.”
19 On phendine Lehkă: „Kai sî Teo Dadd? O Isus dea le anglal: „Tume či prinjeanen Ma či Man, či Mîŕă Daddes.Te prinjeandinoma Man, sahkă prinjeanen i Mîŕă Daddes.”
20 O Isus phendea kadala divanuri, kana sîkavelas le norodos ando Templo, ando than kai sas e visteria; thai khonikh či thodea o vast pe Leste, anda kă či avileasas înkă Lehko čeaso.
21 O Isus mai phendea lengă: „Me jeautar, thai rodena Ma, thai merăna ande tumari bezex; oče kai Me jeau, tume našti aven.”
22 Atunčeara le Iudeia phendine: „Ta či avelala Les ande godi te mudarăl pe, ta phenel: „Kai jeau Me, tume našti avena!”
23 „Tume san telal,” phendea lengă O; „Me sîm opral: tume san andai lumea kadea, Me či sîm andai lumea kadea.
24 Anda kodea phendem tumengă kă merăna ande tumară bezexa; kă, kana či patean kă Me sîm, merăna ande tumară bezexa.”
25 „Kon san Tu?” phendine Lehkă on. O Isus dea le anglal: „Kodoa sao dă anglal phendem tumengă kă sîm.”
26 Sîma but te phenau pa tumende thai te došarau ande tumende; ta Kukoa kai tradea Ma, sî čeačio; thai Me, so ašundem Lestar, kodea phenau la lumeakă.”
27 On či atearde kă delas lengă duma poa Dadd.
28 O Isus kadea phendea lengă: „Kana vazdena le Šaves le manušehko, atunčeara prinjeanena kă Me sîm, thai kă či kărau khanči Mandar korkoŕo, ta dau duma sar sîkadea Ma Muŕo Dad.
29 Kukoa kai trdea Ma, sî Mança; O Dadd či mekăl Ma korkoŕo, anda kă orkana kărau so sî Lehkă drago.”
O čeačio slobodimos.
30 Ta kana delas duma o Isus kadea, but pateaine ande Leste.
31 Thai phendea le Iudeingă, kai pateaiesas ande Leste: „Kana ašen ando divano Muŕo, san čeačimasa Mîŕă jene;
32 prinjeanena o čeačimos, thai kadoa čeačimos kărăla tume sloboduri.”
33 On dine Les anglal: „Ame sam e sămîmça le Avraamosti, thai či samas čiăkhdata le robea khanikahkă; sar phenes Tu: „Avena sloboduri!”
34 „Čeačes, čeačes, phenau tumengă”, dea le anglal o Isus, „kă orkon trail ando bezex, sî robo la bezexako.
35 Thai o robo či ašel orkana ando khăr; ta o šeau ašel orkana.
36 Kadeadar, kana o šeau kărăl tume slobozî, avena čeačimasa sloboduri.
37 Jeanau kă san andai sămînça le Avraamosti; ta roden te mudarăn Ma, anda kă či šolpe ande tumende o divano Muŕo.
38 Me phenau so dikhlem ka Muŕo Dadd; thai tume kărăn so ašundean kata tumaro dadd.”
39 „Amaro dadd”, dine Les anglal on, „sî o Avraamo.” O Isus phendea lengă: „Te avino le šeave le Avraamohkă, sahkă kărăn le kărdimata le Avraamohkă.
40 Ta sar roden te mudarăn Ma, Man, khă manuši, kai phendem tumengă o čeačimos, kai ašundem Les katoa Dell. Kadea vareso o Avraamo či kărdea.
41 Tume kărăn le kărdimata tumară daddehkă.” On phende Lehkă: „Ame či sam šeave kărdine andai kurvia; same khă dadd korkoŕo: le Devlles.”
42 O Isus phendea lengă: „Te avino o Dell tumaro Dadd, sahkă kamen Ma i Man, kă Me ankăstem thai avau katao Dell: či avilem Mandar korkoŕo; ta O tradea Ma.
43 Anda soste či atearăn sar Me dau duma? Sostar našti ašunen o Divano Muro.
44 Tume sî tume dadd le bengăs; thai kamen te kărăn le čeilimata tumară daddehkă. O dă anglal sas mudarditori; thai či bešel ando čeačimos, anda kă ande leste nai čeačimos. Orsodivar phenel khă xoxaimos, del duma pehkărăndar, kă sî xoxamno thai o dadd le xoxaimahko.
45 Ta Man, anda kă phenau o čeačimos či patean Ma.
46 Kon anda tumende dašti sîkavel kă sîma bezex? Kana phenau o čeačimos, anda soste či patean Ma?
47 Kon sî andoa Dell, ašunel le divanuri le Devllehkă; tume anda kodea či ašunen, anda kă či san andoa Dell.
O Isus sî angloa Avraamo.
48 Le Iudeia dine Les anglal: „Či phenasas ame mišto kă san Samariteano, thai kă sî tu beng?”
49 „Nai Ma beng” dea le anglal o Isus; „ta me dau pativ Mîŕă Daddes, ta tume či den Ma pativ.
50 Me či rodau e slava Mîŕî; sî Iekh kai rodela thai kai krisînil.
51 Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă kana arašăl varekon o divano Muŕo, či dikhăla o mullimos ando veako.”
52 „Akana”, phendine Lehkă le Iudeia, dikhas mišto kă sî tu beng; o Avraamo mullo, le prooročea sakdea mulle, thai Tu phenes: „Kana varekon arakhăl o divano Muŕo, ando veako či zumavela o mullimos.
53 Ta či avesa Tu mai baro sar amaro dadd o Avraamo, kai mullo? Thai sar le prooročea, kai on sakadea mulline? Kon pateastu kă san Tu?”
54 O Isus dea le anglal: „Kana Me slăvi Ma korkoŕo, e slava Mîŕî nai khanči; Muŕo Dadd slăvil Ma, O, sao tume phenen kă sî o Dell tumaro;
55 thai orta či prinjeanen Les. Me prinjeanau Les mišto; thai te phenaua kă či prinjeanau Les, sahkă avau i me xoxamno sar tumende. Ta prinjeanau Les thai arakhau Lehko Divano.
56 O dadd tumaro o Avraamo xutilo bukurimastar kă sî te dikhăl o des Muŕo: dikhlea les thai bukurisai'lo.”
57 „Či sîtu či panvardeši bărši”, phendine Lehkă le Iudeia, „thai dikhlean le Avraamos!”
58 O Isus phendea lengă: „Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă mai anglal kaste kărdeol o Avraamo, sîm Me.”
59 Koa ašundimos kadale orbengo, line baŕ te šuden ande Leste. Ta o Isus garadi'lo, thai ankăsto anda o Templo, nakhlindoi andoa maškar lengo. Thai kadea gălotar andoa Templo.
Femeia prinsă în preacurvie
1 Iar Isus s‐a dus în muntele Măslinilor. 2 Și dis‐de‐dimineață a venit iarăși în Templu și tot poporul venea la el. Și el a șezut jos și‐i învăța. 3 Și cărturarii și fariseii aduc pe o femeie prinsă în preacurvie și punând‐o în mijloc, 4 îi zic: Învățătorule, această femeie a fost prinsă chiar asupra faptului de preacurvie. 5 Și în lege Moise ne‐a poruncit să omorâm cu pietre pe unele ca acestea; tu deci ce zici? 6 Și ziceau aceasta ispitindu‐l, ca să aibă de ce să‐l învinuiască. Iar Isus s‐a plecat jos și scria cu degetul pe pământ. 7 Dar fiindcă îl întrebau neîncetat, s‐a ridicat în sus și a zis către ei: Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi piatra asupra ei. 8 Și iarăși s‐a plecat jos și scria cu degetul pe pământ. 9 Iar ei când au auzit și fiind mustrați de cuget, ieșeau unul câte unul, începând de la cei bătrâni până la cei din urmă; și a rămas numai Isus și femeia stând în mijloc. 10 Și Isus s‐a ridicat și nezărind pe nimeni afară de femeie, i‐a zis: Femeie, unde sunt pârâșii aceia ai tăi? Nu te‐a osândit nimeni? 11 Și ea a zis: Nimeni, Doamne. Isus i‐a zis: Nici eu nu te osândesc; du‐te și nu mai păcătui.
Isus, Lumina lumii
12 Isus deci le‐a vorbit iarăși zicând: Eu sunt lumina lumii. Cine mă urmează nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții. 13 Fariseii i‐au zis deci: Tu mărturisești despre tine însuți; mărturia ta nu este adevărată. 14 Isus a răspuns și le‐a zis: Chiar dacă eu mărturisesc despre mine însumi, mărturia mea este adevărată, căci știu de unde am venit și unde mă duc. Dar voi nu știți de unde vin sau unde mă duc. 15 Voi judecați după carne; eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar când judec și eu, judecata mea este adevărată, căci eu nu sunt singur, ci eu și Tatăl care m‐a trimis. 17 Și în legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată. 18 Eu sunt cel ce mărturisește despre mine însumi și Tatăl care m‐a trimis mărturisește despre mine. 19 Deci îi ziceau: Unde este Tatăl tău? Isus a răspuns: Voi nu mă știți nici pe mine nici pe Tatăl meu; dacă m‐ați ști pe mine, ați ști și pe Tatăl meu. 20 Aceste cuvinte le‐a vorbit lângă cutia pentru daruri pe când îi învăța în Templu; și nimeni nu l‐a prins, căci nu‐i venise încă ceasul. 21 Deci le‐a zis iarăși: Eu mă duc și mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru; unde mă duc eu, voi nu puteți veni. 22 Iudeii deci ziceau: Nu cumva se va omorî singur că zice: Unde mă duc eu voi nu puteți veni? 23 Și le‐a zis: Voi sunteți din cele de jos, eu sunt din cele de sus; voi sunteți din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. 24 V‐am spus deci că veți muri în păcatele voastre; căci dacă nu credeți că eu sunt, veți muri în păcatele voastre. 25 I‐au zis deci: Tu cine ești? Și Isus le‐a zis: Întocmai ceea ce vă și vorbesc de la început. 26 Multe am să zic și să judec despre voi, dar cel ce m‐a trimis pe mine este adevărat; și eu ce am auzit de la el, acestea le vorbesc în lume. 27 Ei n‐au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28 Deci Isus a zis: Când veți înălța pe Fiul omului, atunci veți cunoaște că eu sunt și nu fac nimic de la mine însumi, ci după cum m‐a învățat Tatăl vorbesc acestea. 29 Și cel ce m‐a trimis este împreună cu mine; nu m‐a lăsat singur, căci eu totdeauna fac cele plăcute lui.
Adevărata slobozenie
30 Pe când vorbea el acestea, mulți au crezut în el. 31 Isus zicea deci către iudeii care crezuseră în el: Dacă rămâneți în cuvântul meu, sunteți cu adevărat ucenicii mei 32 și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va slobozi. 33 Ei i‐au răspuns: Noi suntem sămânța lui Avraam și n‐am fost robi nimănui vreodată; cum zici tu: Veți fi slobozi? 34 Isus le‐a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun că oricine care săvârșește păcatul este rob al păcatului. 35 Și robul nu rămâne în casă în veac; fiul rămâne în veac. 36 Dacă deci Fiul vă va face slobozi, veți fi într‐adevăr slobozi. 37 Știu că sunteți sămânța lui Avraam dar căutați să mă omorâți, căci cuvântul meu nu are loc în voi. 38 Eu vorbesc ce am văzut de la Tatăl și voi deci faceți ce ați auzit de la tatăl vostru. 39 Ei au răspuns și i‐au zis: Tatăl nostru este Avraam . Isus le zice: Dacă ați fi copii ai lui Avraam, ați face faptele lui Avraam. 40 Dar acum căutați să mă omorâți pe mine, un om care v‐am vorbit adevărul, pe care l‐am auzit de la Dumnezeu. Aceasta n‐a făcut‐o Avraam. 41 Voi faceți faptele tatălui vostru. Ei i‐au zis: Noi nu suntem născuți din curvie, un singur Tată avem, pe Dumnezeu. 42 Isus le‐a zis: Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, m‐ați iubi; căci eu am ieșit și vin din Dumnezeu; căci n‐am venit de la mine însumi, ci el m‐a trimis. 43 Pentru ce nu înțelegeți vorbirea mea? Pentru că nu puteți auzi cuvântul meu. 44 Voi sunteți din tatăl vostru, diavolul, și voiți să faceți poftele tatălui vostru. El era omorâtor de oameni de la început și n‐a stat în adevăr, căci în el nu este adevăr. Când vorbește minciuna, vorbește din ale sale, căci este mincinos și tatăl ei. 45 Dar eu, fiindcă spun adevărul, nu mă credeți. 46 Cine dintre voi mă dovedește de păcat? Dacă vorbesc adevărul, pentru ce nu mă credeți? 47 Cine este din Dumnezeu ascultă cuvintele din Dumnezeu; pentru aceea voi n‐ascultați, pentru că nu sunteți din Dumnezeu.
Isus este înainte de Avraam
48 Iudeii au răspuns și i‐au zis: Nu zicem noi oare bine că ești samaritean și ai drac? 49 Isus a răspuns: Eu n‐am drac, ci cinstesc pe Tatăl meu și voi mă necinstiți pe mine. 50 Și eu nu caut slava mea, este cine caută și judecă. 51 Adevărat, adevărat vă spun, dacă va păzi cineva cuvântul meu, nu va vedea moartea în veac. 52 Iudeii deci i‐au zis: Acum cunoaștem că ai drac. Avraam a murit și prorocii și tu zici: Dacă va păzi cineva cuvântul meu, nu va gusta moarte în veac. 53 Nu cumva ești tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit? Și prorocii au murit; cine te faci tu pe tine însuți? 54 Isus a răspuns: Dacă eu mă voi slăvi pe mine însumi, slava mea nu este nimic; Tatăl meu este cel ce mă slăvește, despre care voi ziceți că este Dumnezeul vostru 55 și nu l‐ați cunoscut, dar eu îl cunosc. Și dacă aș zice că nu‐l cunosc, voi fi ca voi, mincinos; dar îl cunosc și păzesc cuvântul lui. 56 Avraam, tatăl vostru, s‐a veselit să vadă ziua mea și a văzut‐o și s‐a bucurat. 57 Iudeii deci i‐au zis: N‐ai încă cincizeci de ani și ai văzut pe Avraam? 58 Isus le‐a zis: Adevărat, adevărat vă spun, mai înainte de a fi fost Avraam, eu sunt. 59 Deci au luat pietre ca să arunce în el; dar Isus s‐a ascuns și a ieșit din Templu.