O dimosanglal le Iovohko.
1 O Iov lea o divano thai phendea:
2 „Kadalendar butea ašunde me butivar;
tume sa san vareasr răzgăitorea xollearimahkă.
3 Kana arăsăna koa gor kadala orbe ande bravall?
Thai anda soste kaditi xollearimos ande le dimatanglal tiră?
4 Sar tumende sahkă dauduma i me,
te avino ande muŕo than?
Sahkă pherau tume orbença,
daua andoa šero tumengă,
5 sahkă răzgăi tume le mosa,
thai sahkă mišti andal ušt,
kaste lesni tumari dukh?
6 Kana dauduma, e dukh či nakhăl,
ta kana ašaumuto, sosa çîkneol?
7 Ta akana, au! O strandisardea ma zorăndar…
Mekhlean pusto sa muŕo khăr!
8 Azbadean ma, sar khă došales;
O čečimos muŕo šutimos,
kai vazdel pe thai došarăl ma ando mui.
9 Šinel ma thai phirăl pala mande ande Pesti xolli,
tidel andal dandd pa mande,
malavel ma thai pusavel ma
Lehkă dikhlimasa.
10 On pîtrăn o mui kaste xan ma,
prasan ma thai marăn ma pal buči,
xolleaon saoŕă pa mande.
11 O Dell mekăl ma koa lašo lengo čeailimos
thai kolerngo bikrisako,
thai šudel ma andel vast kolengă le jungalengă.
12 Sîmas ujeardo, thai činosardea ma,
astardea ma čeafatar thai linčeardea ma,
çîrdea pa mande sar ande khă çînta.
13 Le săjeçi Lehkă denmaroata anda sal riga;
pusavel mîŕă rîničea bi millako,
šorăl măŕî fierea pe phuw,
14 phagăl ma kotora, kotora,
šudel pe pa mande sar khă marditorii.
15 Astarde mangă khă gono morčeako,
thai peradem muŕo šero ande poši.
16 O roimos lolleardea muŕo mui;
thai ušal le mullimasti sî pe le iakha mîŕă.
17 Varesar či kărdem či khă bikris,
thai o rudimos muŕo sas orkana ujo.
18 Phuwă, na garav muŕo rat,
thai le vatimata mîŕă te na avele rig!
19 Orta akana, o dikhlitorii muŕo sî ando čerii,
o čeačimatorii muŕo sî ande le thana opral.
20 Le prinjeande mîŕă asan mandar,
ta me rudi ma le Devllehkă iasfănça,
21 te kărăl čeačimos le manušehkă angloa Dell,
thai le šavehkă le manušehkă pa lehkă amal.
22 Kă o dindimos mîŕă băršengo pašol koa gor,
thai jeaua pe khă drom katar či mai amboldaua ma.
Răspunsul lui Iov
1 Și Iov a răspuns și a zis: 2 Am auzit multe de acestea. Sunteți toți niște mângâietori supărători. 3 Vor avea oare sfârșit vorbele de vânt? Și ce te îmboldește să răspunzi? 4 Și eu aș putea vorbi ca voi: dacă ar fi sufletul vostru în locul sufletului meu, aș putea lega împreună cuvinte împotriva voastră și aș clătina din cap la voi. 5 Dar v‐aș îmbărbăta cu gura mea și mângâierea buzelor mele v‐ar alina durerea . 6 Dacă vorbesc nu mi se alină durerea și dacă încetez se depărtează ea oare de mine? 7 Dar acum m‐a sleit… mi‐ai pustiit toată adunarea. 8 M‐ai strâns, e o mărturie, și slăbiciunea mea se ridică împotriva mea și mărturisește în față împotriva mea. 9 Mânia lui mă sfâșie, mă urmărește; el scrâșnește din dinți la mine; potrivnicul meu își ascute ochii împotriva mea. 10 Ei își deschid gura împotriva mea; îmi lovesc obrajii cu dispreț, se adună împreună împotriva mea. 11 Dumnezeu m‐a dat celor nelegiuiți și m‐a aruncat în mâinile celor răi. 12 Eram în pace și m‐a frânt în două; m‐a apucat de ceafă și m‐a sfărâmat, și m‐a ridicat ca să fiu țintă. 13 Arcașii săi m‐au înconjurat. El îmi despică rărunchii și nu mă cruță, îmi varsă fierea pe pământ. 14 Mă frânge cu frântură după frântură, aleargă peste mine ca un viteaz. 15 Mi‐am cusut un sac pe piele și mi‐am pus cornul în pulbere. 16 Fața mea este roșie de plâns și pe genele mele este umbra morții, 17 deși în mâinile mele nu este asuprire și rugăciunea mea este curată. 18 Pământule, nu‐mi acoperi sângele și să nu mai fie loc pentru țipătul meu! 19 Și acum, iată, martorul meu este în ceruri și cel ce mărturisește pentru mine este în locurile înălțate. 20 Prietenii mei își râd de mine: dar ochiul meu varsă lacrămi către Dumnezeu. 21 Ah, că nu este un mijlocitor pentru om la Dumnezeu, și pentru un fiu al omului față de aproapele său! 22 Căci trec anii al căror număr îl poți număra, și eu plec pe o cale de unde nu mă voi întoarce.