O bărši savatiko.
1 O Rai dea duma le Moisahkă po baŕbaro o Sinai, thai phendea:
2 „De duma le šeavengă le Israelohkă, thai phen lengă: „Kana šona tume ando čem kai dau tumengă les, e phuw te xodinill, te nikrăl khă Savato ande pativ le Raiesti.
3 Šou bărši te thos ande phuw ande teo ogoro, šou bărši te šines ti raz, thai te tides le roduri.
4 Ta ando bărši o eftato te avel khă Savato, khă čiro xodinako anda e phuw, khă Savato nikărdo ande pativ le Raiesti: ando bărši kodoa te na thos ande phuw ka teo ogoro, thai te na šines e răz.
5 Te na tides so anklela anda le sămînçe kai pele katoa tidimos, thai te na tides le strugurea anda ti răz e šindi: kadoa te avel khă bărši xodinako anda e phuw.
6 Kodoa so anklela anda peste anda e phuw ando čiro le Savatohko lehko, te avel tume kandimos xabenehko, tukă, te robohkă, tea roabakă, kukolehkă tomnime tutar le desăsa thai le străinohkă kai bešel tusa,
7 te gurumneangă thai le juvindimatăngă anda teo čem; sa o ankalaimos la phuweako te kandeltume xabenehkă.
O bărši le vesălimahko. O potindimos le mandinengo thai le robengo.
8 Te dines efta kurkă băršengă, or eftavar or eftavar bărši, thai le des kadalengă efta kurkăbăršengă kărăna štarvardeši thai înia bărši.
9 Ando dešto des le šonehko efta, te thos te bašaven la šingasa e bašaitoarea; ando des le iertimahko, te bašaven la šingasa ande sa tumaro čem.
10 Thai te sfinçon kadea o bărši le panvardešengo, te vestin o slobozimos ando čem anda sa lehkă bešlitorea: kadoa te avel anda tumende o bărši la veselimahko; orsao anda tumende te amboldel pe ka lehko than, thai sakogodi anda tumende te amboldel pe ka lesti familia.
11 O bărši o panvardeši te avel anda tumende o bărši le veselimahko; atunčeara te na thon ande phuw, te na tiden so anena le phuwea lendar, thai te na tiden e răz e bišindi.
12 Kă sî o bărši le veselimahko: te dikhăn les sar vareso sfînto. Te xan so dena tume tumară phuwea.
13 Ando bărši kadoa le veselimahko, orsavo anda tumende te amboldel pe ka pehko than.
14 Te bitinena vareso tumară pašehkă, or te tinena vareso kata tumaro pašeo, či iekh anda tumende te na atxavel pehkă phrales.
15 Te na tines kata teo pašeo, dindoi le bărši kata o barši le vesălimahko, thai o te bitinel tukă dindoi kata le bărši le rodohkă.
16 Sodença avena mai but bărši, kaditi te vazdes o potindimos; thai sodença avena mai xançî bărši, kaditença te desparpale; kă o bitinel tukă numai o dindimos le tidimatăngo.
17 Či iekh anda tumende te na atxavel kadea pehkă pašes, thai te daras te Devllestar; kă me sîm o Rai, o Dell tumaro.
18 Pherăn Mîŕă krisa, arakhăn le mothodimata Mîŕă thai pherăn le; thai bešena bi darako ando čem.
19 O čem dela pehkă rodurea, xana anda lende thai čeaileona, thai bešena bi darako ande leste.
20 Te phenena: „So xasa ando bărši le eftango, kă či thoas ande phuw thai či tidasa le rodurea?”
21 Me dava tume Mîŕo blagoslovimos ando bărši le šovengo, thai e phuw dela roduri anda trin bărši.
22 Kana thona ande phuw ando bărši le oxtongo, xana sa anda le purane rodurea; ji koa bărši le îniango, ji ka le neve rodurea, xana sa anda le purane.
23 Le phuwea te na bitindeon pe andel veči; kă o čem sî Muŕo, ta tume san Mande sar varesar străinea thai venetičea.
24 Anda kodea ande soa čem kai stăpînina les, te den o čeačio te tinenparpale andal phuwea.
25 Kana teo phral čioraol thai bitinel tukă khă kotor anda lesti phuw, kukoa kai sî les o čeačio te tineleparpale, e viça lesti dă mai pašzeal, te avel thai te tinel so bitindea lehko phral.
26 Kana khă manuši nai les khanikas kai te kărăl potindimospale, thai ašel ande lesti zor te kărăl o potindimospale,
27 te dinel le bărši katoa bitindimos, te del parpale le tinditorehkă so trăbul, thai te amboldel pe ka pesti phuw.
28 Kana nai les so te del parpale, e buti bitindi te ašel andel vast le tinditorehko ji koa bărši le veselimahko; koa bărši le veselimahko, o te amboldel ka pesti phuw, o tinditori te anklel avri anda late.
29 Kana khă manuši bitinel khă khăr bešlimahko ande khă četatea diniangali zîdurença, te aveles čeači le potindimahkopale ji koa pherdimos khă băršehko kata o bitindimos; lehko čečio le potindimahkopale te nikrăla khă bărši.
30 Ta kana kadoa khăr, thodino ande khă četatea dinianglai zidurença, nai potindinipale anglao pherdimos khă băršehko, oi ašela andel veči le tindimatorehă thai lehkă avimatorengo; thai ando bărši le veselimahko te na anklel anda late.
31 Le khăra anda le gava, kai nai dineangali zidurendar, te aven dikhline sar kotora phuweakă: on daštin te aven potindinepale, thai o tindimatori anklela anda lende ando bărši le veselimahko.
32 Sode dikhlimos ka le četăçea le Leviçengă thai le khăra kai on avena le ande kadala četăçi, le Leviçăn te avele čeačio biatărdimahko te potinenpale.
33 Kon tinela kata le Leviçea khă khăr, te anklel ando bărši le veselimahko andoa khăr bitindo leste thai anda e četatea kai sas les; kă le khăra anda le četăçi le Leviçengă sî lengo mandin ando maškar le šeavengo le Israelohko.
34 Le ogoare thodine anglal četăçi le Leviçengă nastina te bitindeon; kă on stăpinina le andel veči.
35 Kana teo phral čioraol, thai našti mai kărăl buti paša tute, te mekăs les, te avela străino, te avela mai dural, kaste trail andekh than tusa.
36 Te na les lestar či khă dobînda či kamăta: te daras te Devllestar, thai teo phral te trail andekhthan tusa.
37 Te na des te love ujile dobîndasa, thai te na des les te xabenata pe kamăta.
38 Me sîm o Rai, o Dell tiro, kai ankaladem tume andoa čem le Ejiptohko, kaste dau tume o čem le Kanaanohko, kaste avau tumaro Dell.
39 Kana teo phral čioŕaol paša tute, thai bitindeol pe tukă, te na thos les te kărăl tukă buti robosti.
40 Ta te avel tute sar khă manuši tomnime le desăsa, sar khă manušidural; te bešel ande teo kandimos ji koa bărši le veselimahko.
41 Atunčeara te anklel tutar, o thai lehkă šeave kai avena lesa, thai te amboldel pe ka pesti familia, kai phuw pehkă daddendi.
42 Kă on sî Mîŕă kanditorea, kai ankaladem le andoa čem le Ejiptohko; te na aven bitinde sar bitindeon pe le robea.
43 Te na stăpînis les zuralimasaa, thai te daras te Devllestar,
44 Kana kames te aven tu robea thai roabea, te lels le katal neamurea kai sî peste sa; lendar te tinen robea thai roabea.
45 Daština te tinen le i anda le šeave le străinengo kai bešena tusa, thai i anda lengă familii, kai kărăna le ando čem tumaro; on avena tumaro mandin.
46 Daštin te mekăn le muklimos tumară šeavengă pala tumende, sar i khă phuw; thai daštin te nikrăn le kadea robea vešniko. Ta sode pa tumară phral, le šeave le Israelohkă, či iekh anda tumende te na stăpînil pehkă phrales zoralimasa.
47 Kana khă străino, or khă manuši dural bravaol, thai teo phral čioŕaol paša leste, thai bitindeol pe le străinohkă kai bešel tute or varekaste anda e familia le străinosti,
48 o te aveles o čeačio te tinelespale, pala so avela bitindo: iekh anda lehkă phral te daštil te tinelespale.
49 Lehko kako, or o šeau lehkă kakohko, or iekh anda e viça lesti mai pašal, daštila te tinelespale; or, te avela les zor, te tinelpepale korkoŕo.
50 Te kărdeol pe o dindimos kolesa kai tindea les, andoa bărši kai bitindea les ji ando bărši le vesălimahko; thai o potindimos le potindimahko mekăla pe kata o dindimos le băršengo, kai avena thodine sar khă manušehko tomnime te potindeol pe lehkă.
51 Kana mai sî but bărši ji koa bărši le vesălimahko, potinela pehko potindimospale pala o potindimos le băršengo kodolengo thai te çîrdel anda leste o potindimos kana sas tindo;
52 kana mai ašen xançî bărši ji koa bărši le vesălimahko, te kărăl lengă o dindimos, thai te potinel pesko potindimospale pala kadala bărši.
53 Te avel leste sar iekh tomnime le băršesa; thai kodoa kai avela, te na phiravel pe lesa zuralimasa tala te iakha.
54 Ta kana nai potindopale ande či iekh anda kadala butea, te anklel lestar ando bărši le vesălimahko, o thai pehkă šeave kai avena andekhthan lesa.
55 Kă le šeave le Israelohkă sî le robea Mîŕă; on sî Mîŕă robea, kai ankaladem le andoa čem le Ejiptohko. Me săm o Rai, o Dell tumaro.
Anul sabatic
1 Și Domnul a vorbit lui Moise pe muntele Sinai zicând: 2 Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Când veți intra în țara pe care v‐o dau, țara să țină un sabat pentru Domnul. 3 Șase ani să‐ți semeni ogorul și șase ani să‐ți tai via și să‐ți strângi rodul ei. 4 Dar anul al șaptelea să fie un sabat de odihnă pentru țară, un sabat pentru Domnul. Să nu‐ți semeni ogorul și să nu‐ți tai via. 5 Să nu seceri ceea ce va crește de la sine din secerișul tău și să nu culegi strugurii din via ta netăiată: să fie un an de odihnă pentru țară. 6 Și sabatul țării să vă fie hrană, ție și robului tău și roabei tale și simbriașului tău și oaspetelui tău care stă vremelnic la tine, 7 și dobitoacelor tale și viețuitoarelor care sunt în țara ta: tot venitul ei va fi spre hrană.
Anul de veselie
8 Și să‐ți numeri șapte sabate de ani, de șapte ori șapte ani; și zilele celor șapte sabate de ani să‐ți fie patruzeci și nouă de ani. 9 Atunci să faci să răsune trâmbița cea tare în luna a șaptea în a zecea a lunii; în ziua ispășirilor să faceți să răsune trâmbița în toată țara voastră. 10 Și să sfințiți anul al cincizecelea și să vestiți slobozenie în țară tuturor locuitorilor ei; să vă fie o veselie; și să vă întoarceți fiecare la moșia lui și să vă întoarceți fiecare la familia lui. 11 Acest al cincizecelea an să vă fie o veselie; să nu semănați și să nu secerați cele crescute de la sine și să nu culegi strugurii viei netăiate. 12 Căci este o veselie; să vă fie sfânt ; să mâncați venitul lui din ce va da câmpul. 13 În acest an de veselie să vă întoarceți fiecare om la moșia sa. 14 Și când vindeți ceva aproapelui vostru sau cumpărați din mâna aproapelui vostru, să nu vă nedreptățiți unul pe altul. 15 Să cumperi de la aproapele tău după numărul anilor de la veselie; să‐ți vândă după numărul anilor de rod. 16 După mulțimea anilor să‐i mărești prețul și după împuținarea anilor să‐i scazi prețul, căci îți vinde numărul secerișurilor. 17 Și să nu vă nedreptățiți unul pe altul, ci să te temi de Dumnezeul tău: căci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 18 Și să faceți orânduirile mele și să păziți judecățile mele și să le faceți, și veți locui în țara voastră fără temere . 19 Și țara își va da rodul și veți mânca până la săturare și veți locui în ea fără temere. 20 Și dacă veți zice: Ce vom mânca în anul al șaptelea? Iată nu vom semăna nici nu vom culege venitul nostru! 21 Atunci voi porunci binecuvântarea mea peste voi în anul al șaselea și va da rod pentru trei ani. 22 Și veți semăna în anul al optulea și veți mânca din roadele cele vechi până în anul al nouălea; până vor sosi roadele lui veți mânca din cele vechi. 23 Și pământul să nu se vândă de veci, căci pământul este al meu; căci voi sunteți la mine străini de loc și oaspeți. 24 Și în toată țara pe care o aveți în stăpânire să dați drept de răscumpărare pentru pământ. 25 Dacă fratele tău va sărăci și va vinde din moșia sa, atunci răscumpărătorul său, ruda lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vândut fratele său. 26 Și dacă omul nu are pe nimeni care să aibă drept de răscumpărare, și‐i dă mâna și are de ajuns pentru răscumpărarea lui, 27 atunci să socotească anii de la vinderea lui, și ceea ce va trece să întoarcă înapoi omului căruia i‐l vânduse și să se întoarcă la moșia sa. 28 Și dacă mâna lui n‐a găsit de ajuns ca să i‐l înapoieze, atunci ceea ce a vândut să rămână în mâna cumpărătorului până la anul de veselie: și în anul de veselie să iasă și vânzătorul să se întoarcă în moșia sa. 29 Și dacă cineva a vândut o casă de locuit într‐o cetate cu zid, atunci să aibă dreptul de răscumpărare până la sfârșitul anului vinderii ei; un an deplin să aibă dreptul de răscumpărare. 30 Și dacă nu va fi răscumpărată până la împlinirea unui an întreg, atunci casa care este în cetatea cu zid va rămânea de veci în mâna celui ce a cumpărat‐o, în neamurile sale; să nu iasă în anul de veselie. 31 Dar casele satelor, care n‐au zid împrejurul lor, să fie socotite ca ogoarele țării: să poată fi răscumpărate și ele să iasă în anul de veselie. 32 Dar cât pentru cetățile leviților, casele din cetățile din moșia lor, leviții să aibă drept veșnic de răscumpărare. 33 Și dacă cineva va răscumpăra de la unul din leviți, atunci casa vândută în cetatea moșiei sale să iasă în anul de veselie, căci casele din cetățile leviților sunt moșia lor între copiii lui Israel. 34 Și câmpul ocolului dimprejurul cetăților lor să nu se vândă, căci este moșia lor de veci. 35 Și când fratele tău va sărăci și mâna lui se va clătina lângă tine, atunci să‐l sprijinești , fie străin de loc sau oaspete ca să trăiască cu tine. 36 Să nu iei de la el nici camătă, nici dobândă, ci teme‐te de Dumnezeul tău, ca fratele tău să trăiască cu tine. 37 Să nu‐i dai argintul tău cu camată, nici să nu‐i împrumuți bucatele tale cu dobândă. 38 Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care v‐am scos din țara Egiptului, ca să vă dau țara Canaan, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39 Și dacă fratele tău va sărăci lângă tine și se va vinde ție, să nu‐l silești să‐ți facă muncă de rob. 40 Să fie cu tine ca un simbriaș și ca un oaspete; să slujească la tine până la anul de veselie. 41 Atunci să iasă de la tine, el și copiii lui cu el, și să se întoarcă la familia sa și să se întoarcă în moșia părinților săi. 42 Căci ei sunt robii mei pe care i‐am scos din țara Egiptului; ei să nu se vândă ca robi. 43 Să nu‐l stăpânești cu asprime , ci să te temi de Dumnezeul tău. 44 Și robul tău și roaba ta pe care‐i vei avea, din neamurile care sunt împrejurul vostru, din ele să vă cumpărați robi și roabe. 45 Și, dintre copiii străinilor care stau vremelnic între voi, din ei să cumpărați și din familiile care sunt cu voi, pe care i‐au născut în țara voastră; și ei vor fi stăpânirea voastră. 46 Și să‐i lăsați de moștenire copiilor voștri după voi, ca să‐i moștenească drept stăpânire; pe ei să‐i faceți robii voștri în veac, dar cât despre frații voștri, copiii lui Israel, să nu stăpâniți unul peste altul cu asprime. 47 Și dacă un străin de loc sau unul care stă vremelnic cu tine, va ajunge bogat și fratele tău lângă el va sărăci și se va vinde străinului de loc care stă vremelnic cu tine, sau unei seminții din familia străinului: 48 după ce se va fi vândut, să aibă dreptul să fie răscumpărat; unul din frații săi îl poate răscumpăra. 49 Îl poate răscumpăra sau unchiul său sau fiul unchiului său; îl poate răscumpăra sau unul care este ruda lui de aproape din familia lui, sau el însuș, dacă‐i va da mâna, se poate răscumpăra singur . 50 Și să facă socoteală cu cumpărătorul său de la anul în care i‐a fost vândut până la anul de veselie și prețul vinderii sale să fie după numărul anilor; va fi cu el după zilele unui simbriaș. 51 Și dacă mai sunt încă mulți ani, să înapoieze prețul răscumpărării sale după ei din argintul cumpărării lui. 52 Și dacă vor fi puțini ani până la anul de veselie, să facă socoteală cu el; să‐i înapoieze prețul răscumpărării sale după numărul anilor lui. 53 Să fie la el ca un simbriaș an cu an; să nu‐l stăpânească cu asprime înaintea ochilor tăi. 54 Și dacă nu va fi răscumpărat prin unul din aceste feluri, să iasă în anul de veselie el și copiii lui cu el. 55 Căci copiii lui Israel sunt robii mei; ei sunt robii mei pe care i‐am scos din țara Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.