Poa athaimos, e dar le manušenadar, o prasaimos poa Sfînto Duxo.
1 Ando čiro kodoa, kana tidesaspe le noroade le miença, kadea ka ušteavenaspe iekh avrănça, o Isus lea te mothol Pehkă jenengă: „Mai anglal anda sa arakhăn tume le xumerăstar le Fariseiengo, kai sî o athaimos.
2 Nai khanči garado, kai či avela dikhlino, či gardo, kai te na avela prinjeando.
3 Anda kodea, orso phenena koa tuneriko, avela ašundo kai lumina, thai orso phenena koa kan, ande odăiça, avela vestime opră pel khăra.
4 Phenau tumengă, Mîŕă prinjeande: Te na daran kolendar kai mudarăn o stato, thai pala kodea našti mai kărăn khanči.
5 Sî te sîkavau tumengă kastar te daran. Daran anda Kukoa ka, pala so mudardea, sî les e zor te šudel ande iag le iadosti; e, phenau tumengă, Lestar te daran.
6 Ta či bitindeon kadea panji čiriklea pe dui franči? Orta, či iekh anda lende nai bîstărdi angla o Dell.
7 Thai orta le firea andoa šero, sa sî tume dinde. Kadea kă te na daran: tume san mai kuči sar but čiriklea.
8 Me phenau tumengă: kă orkon mothola Ma angla le manuši, mothola les i o Šeau le manušehko angla le înjerea le Devllehkă;
9 ta kon šudela pe Mandar angla le manuši, avela i o šudino angla le înjerea le Devllehkă.
10 Thai orkon dela duma poa Šeau le manušehko, iertila pe lehkă; ta orkon prasala o Sfînto Duxo, či iertila pe lehkă.
11 Kana nigrăna tume angla le khăngărea, angla le guvernatorea, thai angla le barărai, te na lel tume e dar, so phenena anda tumaro čeačimos, či anda so dena duma;
12 kă o Sfînto Duxo sîkavela tume orta ando čeaso kodoa so trăbun te den duma.”
E pilda le bravalesti kai rodisardea lesti phuw.
13 Iekh anda o butimos phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, phen mîŕă phralehkă te ulavel mança o mandimos amaro.”
14 „Manuša”, dea les anglal o Isus, „kon thodea Ma Man krisînitori or xulaitorii pa tumende?”
15 Pala kodea phendea lengă: „Dikhăn thai arakhăn tume or saveatar xanjuvalimos lovengo; kă e čivava varekasti či bešel ando bravalimos lehkă mandimatăngo.”
16 Thai phendea lengă e pilda kadea: „E phuw khă manušesti bravalo andeasas but rodo.
17 Thai o delas pe godi ande peste, thai phenelas: „So kăraua? Anda kă manai ma than kai te tidau mîră roduri.”
18 „Dikta”, phendea o, „so kăraua: dau tele mîŕă divarea, thai vazdau aver mai bară; oče tidaua sa le roduri thai sa mîŕă lašimata;
19 thai phenaua mîŕă diiehkă: Sufletona, sî tu but lašimata tidine anda but bărši; čiio, xa, pi thai vesălisao!”
20 Ta o Dell phendea lehkă: „Dilea! Orta ande reat kadea mangăl pe tukă parpale teo sufleto; thai le butea, kai lašardean le, kahkă avena?”
21 Sa kadea sî i kukolesa kai tidel pehkă mandina anda leste, thai či bravaol angloa Dell.”
Le daraimata.
22 O Isus phendea pala kodea lehkă jenengă: „Anda kodea phenau tumengă: Na daran, dičimasa ka tumari čivava, dindoi tume godi so xana, či dičimasa ka tumaro stato, dindoi tume godi sosa xureaveana tume.
23 E čivava sî mai but sar o xabe, thai o stato mai but sar o xureaimos.
24 Dikhăn limasa sama kal korbea: on či thon ande phuw, či tiden, nai le či kămara, či divari: thai sa o Dell pravarăle. Sodença mai dă kuči san tume dă sar le čiriklea!
25 Thai pala kodea, ao anda tumende, orta avindoi lehkă dar, dactil te mai thol ăkh koto koa lunjimos pehka čivavako?
26 Kana, našti kărăn či mai xançorî buti, anda soste mai daran anda le kolaver?
27 Dikhăn barea samasa sar bareon le krinea: on či katen, čina či khuven: ta sa phenau tumengă kă či o Solomono, ande sa pesti slava nas xureado sar iekh anda lende.
28 Kana kadea xureavel o Dell e čear, kai adesea sî po kîmpo, ta texara avela šudini ando bou, sodença mai but xurevela tume O tumen, xançî pateindorilor?
29 Te na roden so xana thai so pena, thai na kovlearăn tumari godi.
30 Kă sa kadala butea le Neamuri la lumeakă roden le. Tumar o Dadd jeanel kă sî tume trăbuimos lendar.
31 Roden mai anglal o Thagarimos le Devllehko, thai sa kadala butea dena pe tumengă opral.
32 Na dara, çînorî turmă; anda kă o Dadd tumaro del tume drsagosa o Thagarimos.
33 Bitinen so sî tume thai den milostenia. Kărăn te aven tumengă tăšila kai či pureaol, khă mandin bistaxome andel čerurea, kai či pašol o čior, thai kai o termo či xalearăl.
34 Kă kai sî o mandin tumaro, oče sî i o illo tumaro.
Phendimos koa arakhaimos.
35 O maškar te avel tumengă phanglo, thai le ambral astarde.
36 Thai te aven sar varesar manuši, kai ajukrăn pehkă stăpînos te avel kata o abeau, kaste pîtrăn lehkă iekhatar, kana avela te marăl koa udar.
37 Baxtale le robendar kodolendar, kai o stăpîno arakhălale arakhaindoi ka pehko avimos! Čeačimasa phenau tumengă, kă o phandela pe, tholale te bešen kai skafidi, thai pašola te kandele.
38 Avela te avel kai duito straja andai reat, avela kă avel koa trito straja, baxtale le robendar kodolendar, te arakhălale arakhadindoi!
39 Te jeanen mišto kă, te jenelas o stăpîno le khărăhko ka sao čeaso avela o čior, arakhălas, thai nahkă mekăl te phaŕavel lehko khăr.
40 Thai i tume te aven gătime, kă o Šeau le manušehko avela ando česo ande sao na dena tume godi.”
O ispravniko o pateaimahko.
41 „Raia”, phendea Lehkă o Petro,” anda amende phenes e pilda kadea or anda sa?”
42 Thai o Rai phendea: „Kon sî o ispravniko pateaimahko thai xarano, kai thola les o stăpîno pa sa pehkă kanditorea lehkă, kaste dele e rig lendi le xamasti koa čiro kai trăbul?
43 Baxtalo le robostar kodolestar, kai o stăpîno ka lehko avimos, arakhăla les kărindoi kadea!
44 Čeačimasa phenau tumengă, kă thola les pa sa pehko mandin.
45 Ta kana o robo kodoa phenel ande pehko illo: „O stăpîno muŕo či avel akana; te lela te marăl le kandinatoren thai le kanditoarean, te xal, te pel, thai te mateol,
46 o stăpîno le robohko kodolehko avela ando des kai o či ajukrăl pe, thai ando čeaso kai či jeanel, thai šinela les andel kotora; thai lesti čivava avela e čivava kukolendi bipateaimahko andel butea dine lengă.
47 O robo kodoa, kai jeanglea o kamimos pehkă stăpînohko, thai či lašailo khančestar, thai na kărdea buti pala o kamimos lehko, avela mardo butivar maladimatănça.
48 Ta kon či jeanglea la, thai kărdea buti vreniko mardimatăngo, avela mardo mai xançî mardimatănça. Kahkă dea pe but, mangăla pe lehkă but; thai kahkă dea pe mai but, mangăla pe lehkă i mai but.
Iag andoa čeri.
49 Me avilem te šudau iag pe phuw. Thai so kamau te avel astardi orta akana!
50 Sî ma khă boldimos savesa trăbul te avau boldo, thai sode dă but kamau te pherdeol!
51 Patean kă avilem te anau pačea pe phuw? Me phenau tumengă: či; ta mai iekhatar pharaimos.
52 Kă, dă akanara angle, anda panji kai avena ande khă khăr, trin avena xoleariči pa dui, thai dui pa trin.
53 O dadd avela xoleariko po šeau, thoa šeau po dadd; e dei pai šei, thai šei pai dei; e sastri pa e bori, thai e bori pa e sastri.”
Le semnuri le čirohkă.
54 O mai phendea le noroadengă: „Kana dikhăn khă noro kă vazdel pe karing perăl o kham, iekhatar phene: „Avel o brîšind.” Thai kadea i avel.
55 Thai kana dikhăn kă phurdel e bravall katar avelodes, phenen: „Sî te avel nădušala.” Thai kadea sî te avel.
56 Athaditoreana, o mui la phuweako thai le čerehko jeanen te alosarăn les: o čiro kadoa sar ta či alosarăn les?
57 Thai anda soste na krisînin i tume korkoŕo so sî čeačio?
58 Kana jeas te pîrîtoresa angloa krisînitori, po drom rode te skăpis tu lestar, ta na varesar te çîrdel tu angloa krisînitorii, o krisînitorii te del tu po vaste le phandadehko, thai o phandaitori te šdel tu ando beči.
59 Phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa i mai palal o bišariç.”
Despre fățărnicie, frica de oameni, hula împotriva Duhului Sfânt
1 În vremea aceea, când s‐au adunat zecimi de mii de gloată încât se călcau unii pe alții, el a început a vorbi întâi către ucenicii săi: Feriți‐vă de aluatul fariseilor care este fățărnicie. 2 Și nimic nu este acoperit de toate părțile care nu va fi descoperit: și ascuns care nu va fi cunoscut. 3 De aceea câte ați zis la întuneric vor fi auzite la lumină și ce ați vorbit la ureche în cămăruțe vor fi vestite de pe acoperișul caselor. 4 Și vă spun vouă, prietenii mei: Nu vă temeți de cei ce omoară trupul și după acestea nu mai au ce să mai facă. 5 Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: temeți‐vă de acela care, după ce a omorât, are putere să arunce în gheenă. Da, vă spun, de acesta temeți‐vă. 6 Oare nu se vând cinci vrăbii pentru doi bani? Și niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 Ci și perii capului vostru toți sunt numărați. Nu vă temeți: voi sunteți mai de preț decât multe vrăbii. 8 Și vă spun: Oricine va mărturisi pentru mine înaintea oamenilor și Fiul omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9 Dar cine mă va tăgădui înaintea oamenilor va fi tăgăduit înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10 Și oricine va zice un cuvânt împotriva Fiului omului, i se va ierta, iar celui ce va huli împotriva Sfântului Duh nu i se va ierta. 11 Și când vă duc înaintea sinagogilor și dregătorilor și stăpânirilor, nu vă îngrijorați cum sau ce veți zice; 12 căci Sfântul Duh vă va învăța chiar în acel ceas cele ce trebuie să spuneți.
Pilda bogatului căruia i‐a rodit țarina
13 Iar unul din gloată i‐a zis: Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea. 14 Iar el i‐a zis: Omule cine m‐a pus judecător sau împărțitor peste voi? 15 Și le‐a zis: Luați aminte și păziți‐vă de orice lăcomie de bani, pentru că nu în belșugul cuiva stă viața lui din lucrurile pe care le are. 16 Și le‐a spus o pildă zicând: Țarina unui om bogat a rodit bine. 17 Și se gândea în sine zicând: Ce voi face, pentru că n‐am unde să‐mi strâng roadele? 18 Și a zis: Aceasta voi face: îmi voi dărâma grânarele și le voi zidi mai mari și voi strânge acolo toate roadele mele și bunurile mele. 19 Și voi zice sufletului meu: Suflete , ai multe bunuri puse pentru mulți ani; odihnește‐te, mănâncă, bea, veselește‐te. 20 Dar Dumnezeu i‐a zis: Nebunule! chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, iar cele ce ai pregătit ale cui vor fi? 21 Așa este cel ce adună comoară pentru sine însuși și nu se îmbogățește pentru Dumnezeu.
Îngrijorările
22 Și a zis către ucenicii săi: De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru suflet ce să mâncați, nici pentru trup cu ce să vă îmbrăcați. 23 Sufletul este mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea. 24 Priviți bine corbii, că nici nu seamănă, nici nu seceră, care n‐au cămară, nici grânar și Dumnezeu îi hrănește: cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! 25 Și cine dintre voi îngrijorându‐se poate adăuga la vârsta sa un cot? 26 Dacă deci nu puteți face nici ce este cel mai neînsemnat lucru, pentru ce vă îngrijorați de celelalte? 27 Priviți bine crinii cum cresc: nici nu torc, nici nu țes: totuși vă spun: Nici Solomon în toată slava lui nu s‐a îmbrăcat ca unul din aceștia. 28 Iar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba în câmp, care este azi și mâine se aruncă în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor! 29 Și nu căutați ce să mâncați și ce să beți și nu fiți frământați. 30 Căci toate acestea le caută stăruitor neamurile lumii; iar Tatăl vostru știe că aveți trebuință de acestea. 31 Însă căutați Împărăția lui și acestea vi se vor adăuga. 32 Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a găsit plăcere să vă dea Împărăția. 33 Vindeți tot ce aveți și dați milostenie; faceți‐vă pungi care nu învechesc, o comoară nesleită în ceruri, unde hoțul nu se apropie, nici molia nu strică. 34 Căci unde este comoara voastră acolo va fi și inima voastră.
Îndemn la veghere
35 Coapsele să vă fie încinse și candelele aprinse. 36 Și voi fiți asemenea oamenilor care așteaptă pe domnul lor când se va întoarce de la nuntă, ca dacă va veni și va bate la ușă, să‐i deschidă îndată. 37 Fericiți sunt robii aceia pe care când va veni domnul îi va găsi veghind. Adevărat vă spun că se va încinge și‐i va pune la masă și va trece alături și le va sluji. 38 Și dacă va veni în a doua strajă, și în a treia, și‐i va găsi astfel, fericiți sunt robii aceia. 39 Cunoașteți dar aceasta c, dacă ar fi știut stăpânul casei în ce ceas vine hoțul, ar fi vegheat și n‐ar fi lăsat să‐i sape casa. 40 Și voi fiți gata: pentru că Fiul omului vine în ceasul în care nu gândiți.
Economul credincios
41 Și Petru a zis: Doamne, către noi zici această pildă, sau și către toți? 42 Și Domnul a zis: Cine este dar economul credincios și cuminte, pe care‐l va pune domnul peste slugărimea sa ca să le dea porția de mâncare la vremea cuvenită? 43 Fericit este robul acela pe care, când va veni domnul lui îl va găsi făcând astfel. 44 Cu adevărat vă spun că îl va pune peste toată avuția sa. 45 Iar dacă robul acela va zice în inima sa: Domnul meu zăbovește să vină! și va începe să bată pe slugi și pe slujnice și să mănânce și să bea și să se îmbete, 46 domnul robului aceluia va veni în ziua în care el n‐așteaptă și în ceasul când nu știe și‐l va despica în două și‐i va pune partea cu necredincioșii. 47 Și robul acela care a știut voia domnului său și n‐a pregătit sau n‐a făcut după voia lui va fi bătut cu multe lovituri. 48 Iar cel ce n‐a știut‐o și a făcut fapte vrednice de lovituri, va fi bătut cu puține lovituri. Și oricui i s‐a dat mult, i se va cere mult: și cui i s‐a încredințat mult, îi vor cere mai mult.
Foc pe pământ
49 Am venit să arunc un foc pe pământ și ce voiesc dacă s‐a și aprins? 50 Dar am un botez cu care să fiu botezat și cât de strâmtorat sunt până când se va îndeplini! 51 Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun: Nu; ci mai degrabă dezbinare. 52 Căci de acum cinci vor fi dezbinați într‐o casă, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei. 53 Vor fi dezbinați: tată împotriva fiului și fiu împotriva tatălui, mamă împotriva fiicei și fiică împotriva mamei sale, soacră împotriva norei sale și noră împotriva soacrei sale.
Semnele vremurilor
54 Și zicea și gloatelor: Când vedeți un nor ridicându‐se la apus, îndată ziceți: Vine ploaie mare! și așa este. 55 Și când vedeți suflând vântul de la miazăzi, ziceți: Va fi căldură mare! și este. 56 Fățarnicilor, fața pământului și a cerului știți să le cercetați; dar vremea aceasta cum nu știți s‐o cercetați? 57 Și pentru ce nu judecați și de la voi înșivă ce este drept? 58 Căci pe când mergi cu protivnicul tău la dregător, dă‐ți osteneală pe cale să te desfaci de el, ca nu cumva să te târască la judecător și judecătorul să te dea chinuitorului și chinuitorul să te arunce în temniță. 59 Îți spun: Nu vei ieși de acolo până nu vei plăti și cel din urmă bănuț.