O sasterimos khă nasfalehko kai šuvleolas.
1 Andekh des Savatohko, o Isus šute pe ando khăr khă barăhko la khăngăreko le Fariseiengo kaste xal. Le Fariseiurea dikhănas les dă pašeal.
2 Thai angla leste sas khă manuši kai sas nasfalo andoa šuvlimos le statohko.
3 O Isus lea o divano, thai phendea le sîkaitorengă la Lejeakă thai le Fariseiengă: „Ta sî mišto te sastearăl pe ando des le Savatohko or nai?”
4 On ašenasmuto. Atunčeara o Isus lea vastestar le manušes kodoles, sasteardea les, thai dea les drom.
5 Pala kodea, phendea lengă: „Sao anda tumende, kana perăl lehko šeau or lehko guruv ande xaing, či ankalavela les iekhatar avri, ando des le Savatohko?”
6 Thai naštisarde te den Les anglal khanči ka kadala divanuri.
Pa sar jeal pe kal govii.
7 Pala kodea, kana dikhlea kă kukola akharde kai skafidi alosarăn le thana anglal, phendea lengă khă pilda. Thai phendea lengă:
8 „Kana san akhardo varekastar ka khă abeau, te na thos tu kai skafidi ando than anglal; ka na varesar, anda kukola le akharde lestar, te avel iekh mai dikhlino sar tute,
9 Thai kukoa kai akhardea tu i tut thai i les, te avel te phenel tukă: „De o than tiro le manušehkă kadalehkă.” Atunčeara, lajeavesa, trăbul te les o than mai palal.
10 Ta, kana san akhardo, jea thai tho tu ando than mai palal, andakă, atunčeara kana avela kukoa kai akhardea tu, te phenel tukă: „Amale, tho tu mai opră.” E buti kadea dela tu pativ angla sa kai avena kai skafidi tusa.
11 Kă orkon vazdela pe, avela perado; thai kon avela mekăla pe perado, avela vazdino.
Poa kărdimods khă mištimahko.
12 Phendea i kukolehkă kai akhardea Les: „Kana des khă skafidi desăsti or reateati, te na akharăs te amalen, či te phralen, či te neamuren, či te pašen le bravalen, ka na varesar te akharăn tu i on ka pehko rîndo, thai te les kadea khă potindimos anda so kărdean.
13 Ta, kana des khă skafidi, akhar le čioŕăn, le bangăn, le langăn, le koŕăn.
14 Thai avela baxtalimos tutar, anda kă on nai le sosa te potinen tukă; ta dela pe tukă o potindimos koa juvindimos kolego le bibezehalengo.”
E pilda kolendi akharde kai skafidi la reateati.
15 Iekh anda kukola kai bešenas kai skafidi Lesa, kana ašundea kadala divanuri, phendea Lehkă: „Baxtalo kolestar kai xala ando des ando Thagarimos le Devllehko!”
16 Thai o Isus dea les anglal: „Khă manuši dea khă skafidi bari reateati, thai akhardea buten.
17 Koa čeaso la skafideako tradea pehkă robos te phenel kolengă akhardine: „Aven, kă dikta sa sî isprăvime.”
18 Ta saoŕă, fal pe kă dinesas pe duma, line te desdošaven pe. Kukoa mai anglal phendea lehkă: „Tinde mangă khă kotor phuw, thai trăbul te jeau te dikau la; rudi tu te iertis, ma.”
19 Iekh aver phendea: „Tindem panji jute guruva thai jeau te zumavau le: iertisar ma, rudi tu.”
20 Iekh aver phendea: „Orta akana însurisailem, thai anda kodea našti te avau.”
21 Kana amboldea pe o robo, phendea pehkă stăpînohkă kadala butea. Atunčeara o stăpîno le khărăhko xoleai'lo, thai phendea pehkă robohkă: „Telear iekhatar ande le piaçuri thai pe le uliç la četateakă, thai an koče le mai čioŕăn, le čiunguren, le koŕăn thai le langăn.”
22 Pala kodea o robo phendea: „Stăpînona, kărdem sar mothodean mangă, thai sa mai sî than.”
23 Thai o stăpâno phendea pehkă robohkă: „Ankli kal droma thai kal barea, thai kolen kai arakăsa le, šule te šon pe andră, kaste pherdeol muŕo khăr.
24 Kă phenau tumengă kă či iekh anda le akhardine, či zumavela anda mîŕî skafidi la reateati”
Sar te avel o jeno le Isusohko.
25 Andekhthan le Isusosa phirănas but noroade. O amboldea pe, thai phendea lengă:
26 Kana avel varekon Mande, thai či dabadikhăl pehkă daddes, pehka deia, pehka romnea, pehkă šeaven, pehkă phralen, pehkă pheian, ta orta i pesti čivava, našti te avel Muŕo jeno.
27 Thai orkon našti phiravel pehko trušul, thai či avel pala Mande, našti te avel Muŕo jeno.
28 Kă, kon anda tumende, kana kamel te vazdel khă turno, či bešel mai anglal te kărăl pehko dindimos le potimatăngo, kaste dikhăl kana sî les sosa te isprăviles?
29 Anda ka na varesar, pala so thodea e temelia, te na daštil te isprăvil, thai sa kola kai dikhăna les, te na len te asan lestar,
30 thai te phenen: „O manuši kadoa lea te vazdel, thai našti isprăvisardea.”
31 Or sao thagar, kana jeal te marăl pe ando mardimos avră thagaresa, či bešel mai anglal te del pe duma kana dacti jeala deše miiença manušença angla kukoa kai avel pa leste biše miiença manušença?
32 Kadeadar, kana o kolaver thagar sî mai dur, tradel lehkă khă solia te mangăl e pačea.
33 Sa kadea, orsao anda tumende, kai či šudel pe anda sa so sî les, našti te avel Muŕo jeno.
34 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pehko gusto le lonehko, anda soste mai dela pe lehkă parpale o gusto kadoa?
35 Atunčeara manai lašo či anda e phuw či anda o gunoi, ta sî šudino avri. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
Vindecarea unui bolnav de dropică
1 Și a fost așa : când a intrat în casa unuia dintre mai marii fariseilor într‐un Sabat, ca să mănânce pâine, ei îl pândeau. 2 Și iată, un om bolnav de dropică era înaintea lui. 3 Și Isus răspunzând a vorbit către învățătorii de lege și farisei, zicând: Se cuvine oare în Sabat a tămădui sau nu? 4 Iar ei au tăcut. Și l‐a apucat și l‐a tămăduit și i‐a dat drumul. 5 Și le‐a zis: Al cărui măgar sau bou dintre voi va cădea în puț și nu‐l va trage în sus îndată în ziua Sabatului? 6 Și n‐au fost în stare să răspundă la acestea.
Despre smerenie la ospețe
7 Și a spus o pildă către cei chemați, după ce a luat seama cum își alegeau cele dintâi locuri. Și le‐a zis: 8 Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te așeza la masă în cel dintâi loc, ca nu cumva altul mai de cinste decât tine să fie chemat de el 9 și cel ce te‐a chemat pe tine și pe el să vină să‐ți zică: Dă acestuia locul. Și atunci vei începe cu rușine să iei cel din urmă loc. 10 Ci când vei fi chemat, du‐te și așază‐te în cel din urmă loc ca dacă va veni cel ce te‐a chemat să‐ți zică: Prietene, mută‐te mai în sus. Atunci vei avea slavă înaintea tuturor celor ce stau cu tine la masă. 11 Pentru că oricine se înalță pe sine va fi smerit; și cine se smerește pe sine va fi înălțat.
Despre binefacere
12 Și zicea și celui ce‐l chemase: Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici pe vecinii bogați, ca nu cumva și ei să te cheme iar și să ai răsplată. 13 Ci când faci ospăț, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. 14 Și fericit vei fi, pentru că ei n‐au cu ce să‐ți răsplătească: căci ți se va răsplăti la învierea drepților.
Pilda celor poftiți la cină
15 Și când a auzit acestea, unul dintre cei ce ședeau împreună cu el la masă i‐a zis: Fericit este cel ce va mânca pâine în Împărăția lui Dumnezeu. 16 Iar el i‐a zis: Un om a făcut o cină mare și a chemat pe mulți. 17 Și a trimis pe robul său la ceasul cinei să zică celor chemați: Veniți, căci acum sunt gata. 18 Și unul după altul au început toți să ceară iertare. Cel dintâi i‐a zis: Am cumpărat o țarină și am trebuință să mă duc s‐o văd; te rog, iartă‐mă. 19 Și altul a zis: Am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să‐i încerc; te rog, iartă‐mă. 20 Și altul a zis: M‐am însurat și de aceea nu pot veni. 21 Și robul a venit și a vestit domnului său acestea. Atunci stăpânul casei s‐a mâniat și a zis robului său: Ieși îndată în ulițele și cărările cetății și adu aici pe săraci și schilozi și orbi și șchiopi. 22 Și robul a zis: Doamne, s‐a făcut ce ai poruncit și mai este loc. 23 Și domnul a zis către rob: Ieși la drumuri și la garduri și silește‐i să intre, ca să‐mi fie plină casa. 24 Căci vă spun că niciunul din acei bărbați care au fost chemați nu va gusta din cina mea.
Cum să fie ucenicul lui Isus
25 Și gloate multe mergeau împreună cu el; și s‐a întors și le‐a zis: 26 Dacă vine cineva la mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe nevastă și pe copii și pe frați și pe surori și chiar și sufletul său însuși, nu poate fi ucenic al meu. 27 Oricine nu‐și poartă crucea sa însuși și vine după mine, nu poate să fie ucenic al meu. 28 Căci cine dintre voi voind să zidească un turn nu stă întâi și socotește cheltuiala dacă are pentru isprăvire? 29 Ca nu cumva după ce a pus o temelie și nu este în stare să sfârșească, toți privitorii să înceapă a‐l lua în râs, 30 zicând: Omul acesta a început să zidească și n‐a fost în stare să sfârșească. 31 Sau care împărat, dacă merge să se bată în război cu alt împărat, nu stă întâi să se sfătuiască dacă poate să întâmpine cu zece mii pe cel ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii? 32 Iar dacă nu, pe când e el încă departe, trimite soli și se roagă pentru cele de pace. 33 Astfel deci, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are, nu poate să fie ucenic al meu. 34 Sarea, deci, este bună; dar dacă și sarea se strică, cu ce va fi îndreptată? 35 Nu este potrivită nici pentru pământ, nici pentru gunoi: oamenii o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă.