E zor le Isusosti.
1 Ande iekh anada kodola des, kana sîkavelas le norodos ando Templo thai delasduma e LašiVestea, avile andakhdata le raša le mai bară thai le zakonarea, le phurănça,
2 thai phendea Lehkă: „Phen amengă, savea zorasa kărăs Tu kadala butea, or kon dea Tu kadea zor?”
3 Čečio phendimos, O phendea lengă: „Sî ma te thoau tumengă i Me khă pušlimos. Phenen Mangă:
4 O boldimos le Ioanohko avelas andoa čeri or katal manuši?”
5 Ta on denas pe godi maškar lende: „Te das anglal: „Andoa čeri”, phenela: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
6 Thai kana das anglal: „Katal manuši”, soa norodo mudarăl ame baŕănça; kă sî pateaimatahko kă o Ioan sas khă prooroko.”
7 Atunčeara dine anglal kă či jeanen katar avel o boldimos le Ioanahko.
8 Thai o Isus, phendea lengă: „Či Me či phenau tumengă savea zorasa kărau kadala butea.”
E pilda le răzarendi.
9 Pala kodea lea te phenel le norodohkă e pilda kadea: „Khă manuši thodea khă răz, thai dea la ka varesar răzarea thai teleardea ande aver čem, anda khă čiro mai dureardo.
10 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste deles e rig lesti andoa rodo la răzako. Le răzarea mardine les, thai trade les parpale le vastença nangă.
11 Mai tradea i aver robo; on mardine les i kodoles, dine les po lajau, thai trade les le vastença nangă.
12 Mai tradea khă trito robo; on dukhade i kodoles, thai ankalade les avri.
13 O stăpîno la răzako phendea: „So te kărau? Sî te tradau mîŕă šeaves le but kamblines; daštila pe kă primina les pativasa.”
14 Ta le răzarea, kana dikhle les, dine pe duma maškar lende, thai phendine: „Dikta, o manditorii; aven te mudaras les, ta o mandimos te avel amaro.”
15 Thai ankalade les avri andai răz, thai mudarde les. Akana, so kărăla lengă o stăpîno la răzako?
16 Sî te avela, xasarăla sa le răzaren kodolen, thai e răz dela la avrăngă. „Kana ašundine on le divanuri kadala, phendine: „Čiăkdata!”
17 Ta o Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea: „So amean le divanuri kadala, kai sas ramome: „O Baŕ, kai šude les le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko?
18 Or kon perăla poa baŕ kadoa, avela linčeardo lestar: thai pa kukoa kai perăla o, avela biurmako?
19 Le raša le mai bară thai le zakonarea rodenas te thon o vast pe Leste, orta ando čeaso kodoa, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă o Isus phendeasas e pilda kadea pa lende.
O lov le Čezarohko.
20 Von thodine te len sama po Isus; thai tradine varesar roditorea, kai kărdeonas kă sî bibezexale, kaste astarăn Les la orbasa thai te den Les po vast le stăpîniengo thai po vast la zorako le guvernatorehko.
21 Le roditorea kadala pušle Les: „Sîkaitorina, jeanas kă des duma thai sîkaves le manušen orta, thai kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le o drom le Devllehko ando čečimos.
22 Avela pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
23 O Isus ateardea lengo čiorimos, thai dea le anglal: „Anda soste zumaven Ma?
24 Sîkaven Mangă khă lov. Kahko tipo, thai kahkă slove sî ramome pe leste?” „Le Čezarohkă” dine anglal on.
25 Atunčera O phendea lengă: „Den le Čezarohkă ta so sî le Čezarohko, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.”
26 Našti astardine Les la orbasa angloa norodo; ta, mirime anda lehko dimos anglal, ašilemuto.
Poa juvindimos.
27 Unii andal Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, pašile thai pušline le Isusos:
28 „Sîkaitorina, dikta so ramosardea amengă o Moise: „Kana merăll o phral varekahko, kai sî les romni, ta bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel o anau pehkă phralehkă.”
29 Ta sas efta phral. O mai anglal, însurisai'lo, thai mullo bi šeavengo.
30 Lehka romnea, lea la o duito; thai mullo i o bi šeavengo.
31 Lea la i o trito, thai sa kadea li efta; thai mulle bi te mekăn šeave.
32 Pala sa, mulli i e juwli.
33 Akana, koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela e juwli? Anda kă sogodi efta sas lengă romni?”
34 O Isus dea le anglal: „Le šeave le veakohkă kadalehkă însurin pe thai maritin pe;
35 ta kukola kai avena arakhade vrenikuri te avele rig andoa veako kai avela, čina či însurina pe, čina či măritina pe.
36 Anda kă čina či daština te merăn, kă avena sar le înjerea. Thai avena le šeave le Devllehkă, avindoi šave le juvindimahkă.
37 Ta kă le mulle juvindin, sîkadea orta o Moise, ando than kai sî o divano poa „Rugo”, kana del anau le Raies: „O Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
38 Ta o Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo, kă anda Leste saoŕă sî juvinde.”
39 Iekh anda le zakonarea line o divano, thai phendine: „Sîkaitorina, mišto phendean.”
40 Thai či mai daštinas te thon Lehkă či khă pušlimos.
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 O Isus phendea lengă: „Sar phenel pe kă o Kristoso sî o šeau le Davidohko?
42 Kă orta o David phenel ando Lill le Psalmengo: „O Rai phendea le Raiehkă mîŕăhkă: „Beši ande čečirig Mîŕî,
43 ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
44 Ta kana o Davido phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?”
Le zakonarea xolearde le Isusostar.
45 Atunčeara phendea Pehkă jenngă ando ašundimos sa le norodohko:
46 „Arakhăn tume le zakonarendar, savengă čeaileon le te phiraven raxamea lunji, thai te kărăn lengă sai lumea rudimata andel piaçuri; on phirăn pala le skamina anglal andel khăngărea, thai pala le thana anglal kal pativa;
47 thai le khăra le phiwleangă xan le, ando čiro so, andal iakha la lumeakă, kărăn rudimata lunji. Anda kodea lena khă mai baro došalimos.”
Puterea lui Isus
1 Și a fost așa : într‐una din zile pe când învăța el poporul în Templu și vestea Evanghelia, au venit peste el mai marii preoților și cărturarii cu bătrânii. 2 Și au vorbit zicând către el: Spune‐ne: Cu ce putere faci acestea sau cine este cel ce ți‐a dat această putere? 3 Iar el a răspuns și a zis către ei: Vă voi întreba și eu un cuvânt și spuneți‐mi: 4 Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? 5 Iar ei cugetau către ei înșiși, zicând: Dacă zicem: Din cer! va zice: Pentru ce nu l‐ați crezut? 6 Iar dacă zicem: De la oameni! tot poporul ne va ucide cu pietre căci este încredințat că Ioan este proroc. 7 Și au răspuns că nu știu de unde era. 8 Și Isus le‐a zis: Nici eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.
Pilda vierilor
9 Și a început să spună către popor această pildă: Un om a sădit o vie și a arendat‐o unor vieri și el a plecat din țară pentru multă vreme. 10 Și la vremea cuvenită a trimis la vieri un rob ca să‐i dea din rodul viei. Iar lucrătorii l‐au bătut și l‐au trimis înapoi fără nimic. 11 Și a adaus a trimite pe un alt rob; dar și pe acela l‐au bătut și l‐au necinstit și l‐au trimis înapoi fără nimic. 12 Și a adaus a trimite pe un al treilea: iar ei l‐au rănit și pe acesta și l‐au scos afară. 13 Și domnul viei a zis: Ce să fac? Voi trimite pe fiul meu iubit: poate se vor sfii de el. 14 Iar vierii când l‐au văzut, chibzuiau între ei înșiși zicând: Acesta este moștenitorul; să‐l omorâm, ca moștenirea să fie a noastră. 15 Și l‐au scos afară din vie și l‐au omorât. Deci ce le va face domnul viei? 16 Va veni și va pierde pe vierii aceștia și va da via la alții. Iar ei când au auzit, au zis: Să nu fie așa! 17 Iar el s‐a uitat la ei și a zis: Ce este deci aceasta ce este scris: Piatra pe care au lepădat‐o ziditorii, aceasta a fost făcută cap de unghi? 18 Oricine va cădea pe acea piatră va fi sfărâmat iar pe cel pe care va cădea ea îl va spulbera. 19 Și cărturarii și mai marii preoților au căutat să pună mâinile pe el în acel ceas și s‐au temut de popor căci au cunoscut că pentru ei zisese pilda aceasta.
Birul Cezarului
20 Și după ce l‐au pândit, au trimis oameni puși înadins care se prefăceau că sunt drepți, pentru ca să‐l prindă în cuvânt, ca să‐l dea în mâna stăpânirii și puterii dregătorului. 21 Și l‐au întrebat zicând: Învățătorule, știm că vorbești și înveți drept și nu cauți la fața cuiva, ci cu adevărat înveți calea lui Dumnezeu: 22 Se cuvine să dăm Cezarului bir sau nu? 23 Dar el le‐a priceput bine viclenia și a zis către ei: Pentru ce mă ispitiți? 24 Arătați‐mi un ban. Al cui chip și scriere are? Și ei au zis: Ale Cezarului. 25 Și le‐a zis: Atunci dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. 26 Și n‐au putut să‐l prindă în vorbă înaintea poporului și s‐au mirat de răspunsul lui și au tăcut.
Despre înviere
27 Și au venit la el unii din saduchei, cei care zic că nu este înviere și l‐au întrebat 28 zicând: Învățătorule, Moise ne‐a scris că dacă va muri fratele cuiva având nevastă și el va fi fără copii, fratele său să ia pe nevastă și să ridice sămânță fratelui său. 29 Erau deci șapte frați. Și cel dintâi a luat o nevastă și a murit fără copii. 30 Și a luat‐o al doilea 31 și al treilea. Tot așa și cei șapte n‐au lăsat copii și au murit. 32 În urmă a murit și femeia. 33 Deci femeia la înviere a cărui dintre ei va fi nevastă? Căci cei șapte au avut‐o de nevastă. 34 Și Isus le‐a zis: Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită, 35 dar aceia care vor fi învredniciți să aibă parte de veacul acela și de învierea dintre cei morți nici nu se însoară nici nu se mărită. 36 Căci nici nu mai pot muri, căci sunt ca îngerii și sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 Iar că se scoală morții chiar Moise a arătat în locul cu privire la Rug, când numește pe Domnul, Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov. 38 Și el nu este Dumnezeu al morților, ci al viilor: căci toți sunt vii pentru el. 39 Și unii din cărturari au răspuns și au zis: Învățătorule, bine ai zis; 40 Căci nici nu mai îndrăzneau să‐l întrebe nimic.
Al cui fiu este Hristosul?
41 Și a zis către ei: Cum zic ei că Hristosul este fiu al lui David? 42 Căci însuși David zice în cartea Psalmilor: Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta mea, 43 până voi pune pe vrăjmașii tăi așternut al picioarelor tale. 44 Deci David îl numește Domn și cum este el fiul său?
Cărturarii mustrați de Isus
45 Și pe când asculta tot poporul, a zis ucenicilor săi: 46 Feriți‐vă de cărturari care vor să umble în veșminte lungi și iubesc îmbrățișările în piețe și cele dintâi scaune în sinagogi și cele dintâi locuri la ospețe, 47 care mănâncă cu desăvârșire casele văduvelor și de ochii lumii se roagă mult: aceștia vor lua mai multă osândă.