1 Uštile sogodi, thai andine le Isusos angloa Pilato.
2 Thai lene te pîŕîn Les, thai te phenen: „Le manušes kadales arakhleam Les kă vazdel o neamo amaro kai răskoala, atărdeardindoi o potindimos le lovengo le Čezarohko, thai phendindoi kă o sî o Kristoso, o Thagar.”
3 O Pilat pušlea Les: „San Tu o o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus,” sîm.”
4 O Pilat phendea le rašangă le mai barăngă thai le noroadengă: „Me či arakhau či khă doši ando manuši kadoa.”
5 Ta on denas duma i mai but, thai phenenas: „„Vazdel o norodo, thai sîkavel ăl manušen anda sai Iudea, andai Galilea, dă katar lea pe, ji koče.”
O Isus angloa Irodo.
6 Kana ašundea o Pilat anda e Galilea, lea te pušel kana o manuši kadoa sî Galileano.
7 Thai kana ašundea kă sî tala o stăpînimos le Irodohko, tradea Les koa Irodo, kai sas i o ando Ierusalimo ande le des kodola.
8 O Irodo, kana dikhlea le Isusos, bukurisailo but zurales; kă dă but kamelas te dikhăl Les, anda so ašundeasas pa Leste; thai çîrdelas te dikhăl Les kărindoi vokh minunea.
9 Thodea Lehkă but pušlimata; ta o Isus či dea les anglal khanči.
10 Le raša le mai bară thai le zakonarea bešenas oče, thai pîŕînas Les tateardimasa.
11 O Irodo pehkă kătanenšença le arakhlimahkă, phiravenas pe Lesa nasul; thai, pala so asaie pehkă Lestar, xureade Les kha raxameasa străfeaimasti, tradea Les parpale koa Pilato.
12 Ando des kodoa, o Irodo thai o Pilato împătisaile iekh avrăsa, kă sas xale maškar lende mai anglal.
O dimos le mullimahko zureardo.
13 O Pilat tidea le rašan le mai barăn, le bravalen thai le norodos,
14 thai phendea lengă: „Andean mangă anglal le manušes kadales sar iekh kai vazdel o norodo kai răskoala. Thai dikta kă, pala so rodem les peste sa çînorimasa, angla tumende, či arakhlem Les došalo anda či iekh anda le butea kai pîŕîn Les.
15 Či o Irodo či arakhlea Lehkă či khă doši, kă tradea mengă Les parpale; thai dikta kă o manuši kadoa či kărdea khanči vreniko mullimahko.
16 Ta me, pala so thoaua te marăn les, daua les drom.”
17 Ande sako prazniko la Patradeako, o Pilat trăbulas te del drom khă phandado.
18 On çîpisarde saoŕă andekh mui: „Koa mullimos le manušesa kadalesa, thai dea mengă drom le Barabas!
19 O Baraba sas šudino ando beči anda khă răskoala, kai sas la than ande četatea, thai andoa mudarimos.
20 O Pilat dea lengă duma pale, gîndosa te del drom le Isusos.
21 Ta on çîpisarde: „Mar Les po trušul, Mar Les po trušul!”
22 O Pilat phendea lengă trito data: „Ta so nasul kărdea? Me či arakhlem či khă doši mullimasti ande Leste. Kadea kă, pala so thoaua te marăn Les, daua Les drom.”
23 Ta on çîpinas ando mui o baro, thai mangănas te avel mardo po trušul. Thai lengă çîpimata thai le rašangă le mai barăngă line valoso.
24 O Pilat kărdea te pherdeol lengo phendimos.
25 Dea lengă drom kukoles kai sas šudino ando beči anda e răskoala thai andoa mudarimos, thai kai mangăns les on; ta le Isusos dea Les ande lengă vast, kaste kărăn pehko kamimos Lesa.
O mardimos po trušul.
26 Ta kana nigrănas Les te marăn Les po trušul, thodine o vast pe khă varesar Simon anda e Čirena, kai amboldelas pe kata o kîmpo; thai thodine lehkă o trušul andel zăia, kaste nigrăl les pala o Isus.
27 Pala o Isus jealas khă baro butimos norodohko thai juwleango, kai rovenas, thai marănas pehko kolin, roindoi pala Leste.
28 O Isus amboldea pe karing lende, thai phendea lengă: „Šeia le Ierusalimohkă, na roven Ma Man; ta roven tume orta tumen thai tumară šeaven.
29 Că dikta avena le des, kana phenela pe: „Baxtalo kolendar le bišavengo, baxtalo le păŕăstar kai či kărdea, thai le čiučeandar kai či dine thud!”
30 Atunčeara lena te phenen le baŕăbarăngă: „Perăn pa amende!” Thai le pleaiengă: „Garaven ame!”
31 Kă kana kărdeon kadala butea le kaštehkă le zălenohkă, so kărdeola kolehkă le šukăhkă?”
32 Andekhthan Lesa nigrănas i duien kărditorea nasulimatăngă, kai trăbunas mudarde anekhthan le Isusosa.
33 Kana arăsle ando than, dino anau „Šeronango”, mardine Les po trušul oče, Les thai le kărditoren le nasulimahkă: iekh ande čeačirig thai aver ande bičeačirig.
34 O Isus phenelas: „Daddna, iertisar le, kă či jeanen so kărăn!” On xulade Lehkă çoale maškar lende, çîrdindoi koa sorço.
Le asaimata.
35 O norodo bešelas oče thai dikhălas. Le bravale marănas pehkă asamos le Isusostar, thai phenenas: „Avrăn skăpisardea le; te skăpil pe orta Pes, kana O sî o Kristoso, o Alosardo le Devllehko.”
36 Le kătanea sa kadea asanas pehkă Lestar; pašonas, denas Les šut,
37 thai phenenas Lehkă: „Kana san Tu o Thagar le Iudeiengo, skăpisr Tu Tut korkoro!”
38 Opral pa Leste sas ramome slovença grečiskuri, latiniskuri thai evreiskuri: Kadoa sî o Thagar le Iudeiengo!”
39 Iekh anda le čior marde po trušul asalas Lestar, thai phenelas: „Či san tu o Kristoso? Skăpisar Tu orta Tut, thai skăpisar ame i amen!”
40 Ta o kolaver xoleai'lo, thai phendea lehkă: „Či daras tu le Devllestar, tu, kai san tala sa kodoa došaimos?
41 Anda kă anda amende sî čeačimos, kă las o potindimos dino anda le mudarimata amară; ta o manuši kadoa či kărdea či khă nasul.”
42 Thai phendea le Isusohkă: „Raia, an Tukă godi i mandar, kana avesa ande Thagarimos Tiro!”
43 O Isus dea les anglal: „Čeačimasa phenau tukă kă ades avesa Mança ando raio.”
O merimos le Isusohko.
44 Sas kam koa čeaso le šovengo. Thai kărdilo tuneriko poa soa čem, ji koa čeaso le îniango.
45 O kham kali'lo, thai o poxtan andoa Templo šindi'lo andoa maškar.
46 O Isus çîpisardea zurale glasosa: „Daddna, ande Te vast dau Tu Muŕo duxo! Thai kana phendea kadala orbe, dea Pehko duxo.
47 O sutašo, kana dikhlea so kărdilea sas, slăvisardea le Devlles, thai phendea: „Le čečimasa o manuši kadoa sas bibezexalo!”
48 Thai soa norodo, kai avilosas ka kodoa dičimos, kana dikhlea kola so sas, amboldi'lo, mardindoi pe ando kolin.
49 Seal prinjeande le Isusohkă thai le juwlea, kai avilesas andai Galilea, bešenas dur, thai dikhănas ka kukola so kărdeonas.
O prahomos le Isusohko.
50 Sas khă godeaver le Soborohko, dino anau Iosif, manuši lašo thai pateaimahko,
51 kai na leas rig koa sfato thai o phendimos le kolavrăngo. O sas anda e Arimatea, khă četatea le Iudeiendi, thai ajukrălas i o Thagarimos le Devllehko.
52 O manuši kadoa gălo koa Pilato, thai manglea lehkă o stato le Isusohko.
53 Dea les tele poa trušul, phateardea Les ande khă poxtan inohko, thai thodea Les ande khă mormînto neo, xunado ando baŕ, ande sao manas khonikh thodino mai anglal.
54 Sas o des le Lašarimahko, thai avelas o des le Savatohko.
55 Le juwlea, kai avilesas le Isusosa anda e Galilea, avile le Iosifosa; dikhline o mormînto thai o felo sar sas thodino o stato le Isusohko ande leste,
56 ambolde pe, thai lašarde miresme thai mirurea. Pala kodea, ando des le Savatohko, čiile, palai Kris.
Isus înaintea lui Pilat
1 Și toată mulțimea lor s‐a sculat și l‐au dus la Pilat. 2 Și au început să‐l învinuiască zicând: Pe acesta l‐am găsit sucind neamul nostru și oprind a da bir Cezarului și zicând că el este Hristosul, un împărat. 3 Iar Pilat l‐a întrebat zicând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar el i‐a răspuns și i‐a zis: Tu zici. 4 Iar Pilat a zis către mai marii preoților și gloate: Nu găsesc nicio vină în acest om. 5 Iar ei și mai mult stăruiau zicând: El întărâtă poporul, învățându‐i prin toată Iudeea și începând de la Galileea până aici.
Isus înaintea lui Irod
6 Iar când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul este galileean. 7 Și când a înțeles că este de sub stăpânirea lui Irod, l‐a trimis la Irod, care și el era în Ierusalim în aceste zile. 8 Iar Irod, când a văzut pe Isus, s‐a bucurat foarte mult căci de multă vreme dorea să‐l vadă, fiindcă auzise despre el și nădăjduia să vadă vreun semn făcut de el. 9 Și l‐a întrebat în multe cuvinte, dar el nu i‐a răspuns nimic. 10 Iar mai marii preoților și cărturarii stăteau de față învinuindu‐l foarte tare. 11 Și Irod cu ceata sa de ostași l‐au disprețuit și‐l luau în râs și îmbrăcându‐l cu un veșmânt strălucitor, l‐a trimis înapoi la Pilat. 12 Și în acea zi Irod și Pilat s‐au făcut prieteni unul cu altul, căci mai înainte erau în vrăjmășie între ei.
Hotărârea de moarte întărită
13 Iar Pilat a chemat la sine pe mai marii preoților și pe cei mari și poporul 14 și a zis către ei: Mi‐ați adus pe omul acesta ca pe unul care abate poporul și iată, cercetându‐l înaintea voastră, eu n‐am găsit în omul acesta nicio vină din câte spuneți împotriva lui. 15 Nu, și nici Irod; căci l‐a trimis înapoi la noi și iată nimic vrednic de moarte n‐a fost făptuit de el. 16 Deci eu îl voi pedepsi și‐i voi da drumul. 17 Și la sărbătoare trebuia să le dea drumul la unul. 18 Iar ei au strigat tare cu grămada, zicând: Ia pe acesta și dă drumul pentru noi lui Baraba. 19 El era aruncat în închisoare pentru o răscoală făcută în cetate și pentru un omor. 20 Iar Pilat le‐a vorbit iarăși, voind să dea drumul lui Isus. 21 Dar ei strigau zicând: Răstignește‐l, răstignește‐l. 22 Și a treia oară a zis către ei: Dar ce rău a făcut omul acesta? N‐am găsit nicio vină de moarte în el; deci îl voi pedepsi și‐i voi da drumul. 23 Iar ei stăruiau cerând cu glasuri mari ca el să fie răstignit. Și au fost mai tari glasurile lor. 24 Și Pilat a hotărât să li se facă cererea. 25 Și a dat drumul aceluia care era aruncat în închisoare pentru răscoală și omor, pe care‐l cereau, iar pe Isus l‐a dat în voia lor.
Răstignirea
26 Și când îl duceau, au pus mâna pe un oarecare Simon din Cirene, care venea de la câmp și au pus crucea pe el ca s‐o ducă în urma lui Isus. 27 Și îl urma o mulțime mare de popor și de femei, care se băteau în piept și‐l plângeau cu lacrimi. 28 Iar Isus întorcându‐se către ele a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți de mine, ci plângeți de voi înșivă și de copiii voștri. 29 Pentru că iată vin zile în care vor zice: Ferice de cele sterpe și de pântecele care n‐au născut și de țâțele care n‐au alăptat. 30 Atunci vor începe să zică munților: Cădeți peste noi! și dealurilor: Ascundeți‐ne! 31 Pentru că dacă cu lemnul verde fac ei acestea, ce va fi cu cel uscat? 32 Și erau duși și alți doi făcători de rele ca să fie omorâți cu el. 33 Și când au venit la locul numit Căpățână, l‐au răstignit acolo pe el și pe făcătorii de rele, pe unul la dreapta și pe altul la stânga. 34 Iar Isus zicea: Tată, iartă‐i căci nu știu ce fac. Și împărțind între ei hainele lui, au aruncat sorți.
Batjocurile
35 Și poporul stătea privind. Și mai marii îl luau în râs zicând: Pe alții a mântuit; să se mântuiască pe sine însuși, dacă acesta este Hristosul lui Dumnezeu, alesul lui. 36 Și ostașii de asemenea îl batjocoreau venind la el și aducându‐i oțet 37 și zicând: Dacă ești tu Împăratul iudeilor, mântuiește‐te pe tine însuți. 38 Și era și deasupra lui o scriere cu slove grecești, latinești și evreiești: ACESTA ESTE ÎMPĂRATUL IUDEILOR. 39 Iar unul dintre făcătorii de rele care erau pironiți îl hulea zicând: Nu ești tu oare Hristosul? Mântuiește‐te pe tine însuți și pe noi. 40 Iar celălalt răspunzând și cercetându‐l a zis: Oare nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că ești în aceeași osândă? 41 Și noi cu dreptul, căci luăm cele vrednice de cele ce am făptuit, dar acesta n‐a făptuit nimic necuvenit. 42 Și zicea: Isuse, adu‐ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta. 43 Și el i‐a zis: Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu mine în Rai.
Moartea lui Isus
44 Și era acum ca la al șaselea ceas și s‐a făcut întuneric peste tot pământul până la ceasul al nouălea. 45 Căci soarele s‐a întunecat și perdeaua Templului a fost sfâșiată prin mijloc. 46 Și Isus a strigat cu glas mare și a zis: Tată , în mâinile tale îmi încredințez duhul meu. Și zicând aceasta și‐a dat duhul. 47 Și când a văzut sutașul ce s‐a făcut, slăvea pe Dumnezeu, zicând: Într‐adevăr omul acesta era drept. 48 Și toate gloatele, venite împreună la această priveliște, după ce au privit cele făcute, se întorceau îndărăt bătându‐și piepturile. 49 Și toți cunoscuții lui și femeile care urmau împreună cu el din Galileea, stăteau departe, ca să vadă acestea.
Îngroparea lui Isus.
50 Și iată un bărbat cu numele Iosif, fiind sfetnic, bărbat bun și drept, 51 (el nu se învoise cu hotărârea și cu fapta lor), bărbat din Arimatea, o cetate a iudeilor , care aștepta Împărăția lui Dumnezeu. 52 Acesta a venit la Pilat și a cerut trupul lui Isus. 53 Și l‐a luat jos și l‐a înfășurat în pânză de in și l‐a pus într‐un mormânt săpat în piatră unde nu mai fusese pus nimeni. 54 Și era ziua Pregătirii și Sabatul începea în amurg. 55 Și femeile care veniseră cu el din Galileea urmau și au privit mormântul și cum a fost pus trupul lui. 56 Și s‐au întors îndărăt și au pregătit miresme și mir. Și în Sabat s‐au odihnit după poruncă.