O juvindimos le Isusohko.
1 Ando des anglal le kurkăhko, le juwlea kadala, thai aver andekhthan lença, avile koa mormînto kana pharadeolas o des, thai andine le miresme, kai lašardesas le.
2 Arakhline o baŕ dinorigate poa mormînto,
3 šute pe andră, thai či arakhline o stato le Raiehko le Isusohko.
4 Anda kă či jeanenas so te patean, dikta kă sîkadi lengă dui murši, xureade andel çoale kai străfeanas.
5 Darardea, le juwlea mekle pehkă muia kai phuw. Ta on phende lengă: „Sostar roden maškar kola le mulle Kukoles kai sî juvindo?
6 Nai koče, ušti'lo. Anen tumengă godi so phendea tumengă kana sas ande Galilea,
7 kana phenelas kă o Šeau le manušehko trăbul te avel dino ando vast le bezexalengo, te avel karfome po trušul, thai o trito des te uštel.”
8 Thai on andine pehkă godi le divanurendar le Isusohkă.
O Petro jeal koa mormînto.
9 Koa amboldimos lengo katoa mormînto, phendine sa kadala butea kolengă dešuiekhăngă thai sa le kolavrăngă.
10 Kukola kai phendine kadala butea le apostolengă, sas: e Maria Magdalina, e Ioana, e Maria, e dei le Iakovosti, thai le kolaver, kai sas andekhthan lença.
11 Le divanuri kadala falas pe le apostolengă paramičea, thai či pateanas le.
12 Ta o Petro ušti'lo, thai našlo koa mormînto. Muklea pe tele, thai dikhlea andră, ta či dikhlea numai le făšii le poxtanehkă, kai bešenas pe phuw; pala kodea teleardea khără, mirime anda kola kai kărdilesas.
O Isus sîkadeol ka dui jene.
13 Ande kodoa des, dikta, dui jene jeanas ande khă gau, dinoanau Emaus, kai sas ka khă durearimos dă šovardeši stadii le Ierusalimostar;
14 thai denas duma maškar lende pa sa so kărdileasas.
15 Ta kana denas duma on thai pušenas pe, o Isus paši'lo, thai jealas po drom andekhthan lença.
16 Ta lengă iakha sas amblade te prinjeanen Les.
17 O phendea lengă: „So orbe sî kadala kai paruven le maškar tumende po drom?” Thai on atărdi le, dikhlindoi tristome.
18 Čeačio phendimos, iekh anda lende, dinoanau Kleopa, phendea Lehkă: „Tu san korkoro străino koče ando Ierusalimo, ta či jeanes so kărdilea ande leste andel des kadala?”
19 „So?” phendea lengă O. Thai on dine Les anglal: „So kărdileas le Isusosa andoa Nazareto, kai sas khă prooroko zuralo andel kărimata thai andel divanuri, angloa Dell thai angloa soa norodo.
20 Sar le raša le mai bară thai le mai bară amară dine Les te avel došalo koa mullimos, thai mardine Les po trušul?
21 Ame çîrdasas ajukărimos Kă O sî Kukoa, kai skăpila le Israelos; ta sa kadalença, dikta kă adesea sî o trito des dă kana kărdile kadala butea.
22 Ba varesar juwlea amareandar thodine ame ando mirazo: on găline kana pharadeol o des koa mormînto,
23 či arakhline Lehko stato, thai avile thai phendine kă dikhline i khă vedenia înjerendi, kai phenenas kă O sî juvindo.
24 Iekh anda kukola kai sas amença, găline koa mormînto, thai arakhline kadea sar phendinesas le juwlea, ta Les či dikle Les.”
25 Atunčeara o Isus phendea lengă: „O, bigodeavengo thai durearde le illesa, kana sî e orba te patean sa so phendine le prooročea!
26 Či trăbulas te kăsnil o Kristoso kadala butea, thai te šol pe ande Pesti slava?”
27 Thai lea kata o Moise, thai kata sal prooročea, thai sîkadea lengă, ande sal LillaleDevllehkă, so sas dičimasa Leste.
28 Kana pašile ăl gavestar kai jeanas, O kărdi'lo kă kamel te jeal mai angle.
29 Ta on rudisaile Lestar, thai phendine: „Aši amença, kă sî karing e reat, thai o des paše kă gălotar.” Thai šutea pe te ašel lença.
30 Ta kana bešelas kai skafidi lença lea o manŕo; thai, pala so phendea o dinodumadămišto, phaglea les, thai dea lengă les.
31 Atunčeara pîtărdile lengă iakha, thai prinjeande Les; ta O kărdi'lo bidikhlino angla lende.
32 Thai phendine iekh karing avrăste: „Či phabolas o illo ande amende, kana delas amengă duma po drom, thai pîtîrălas amengă o LillleDevllehko?”
33 Thai uštile orta ando čeaso kodoa, amboldile ando Ierusalimo, thai arakhline kolen dešuiekh thai kolen kai sas lença, ande khă than,
34 thai phendindoi: „Uštilo o Rai čeačimasa, thai sîkadi'lo le Simonohkă.”
35 Thai phendinelengă so kărdileasas lengă po drom, thai sar prinjeande Les koa phagaimos le manŕăhko.
O Isus Sîkadeol kolengă dešuiekh thai le kolavrăngă.
36 Ta kana denas duma on kadea, orta o Isus bešlo ande lengo maškar, thai phendea lengă: „Pače tumengă!”
37 Pherde dar thai isdraimos, on pateanas kă dikhăn khă duxo.
38 Ta O phendea lengă: „Soste san biujearde? Thai sostar vazdel pe tumengă kadalendar gînduri ando illo?
39 Dikhăn kal wast thai le pînŕă Mîŕă, Me sîm; thon o vast pe Mande thai dikhăn: khă duxo nai les či mas či kokala, sar dikhăn kă Man sî Ma.”
40 (Thai pala so phendea kadala orbe, sîkadea lengă le vast thai le pînŕă Pehkă.)
41 Anda kă on, baxtalimastar, înkă na pateanas, thai mirinas pe, O phendea lengă: „Sî tume koče vareso xamahko?”
42 Dine Les khă kotor mašo peko thai khă faguro avdin.
43 O lea le, thai xalea angla lende.
44 Pala kodea phendea lengă: „Dikta so phenauas tumengă înkă kana sîmas tumença, kă trăbul te pherdeol sa so sî ramome pa Mande ande Kris le Moisasti, andel Prooročea thai andel Psalmea.”
45 Atunčeara pîtărdea lendi godi, kaste atearăn o LillleDevllehko.
46 Thai phendea lengă: „Kadea sî ramome, thai kadea trăbulas te kăsnil o Kristoso, thai te uštel ando trito des andal mulle.
47 Thai te delduma seal neamurengă, ando Anau Lehko, o kăimos thai o iertimos le bezexăngo, dă andoa Ierusalimo.
48 Tume san le martorea kadale buteangă.
49 Thai dikta kă tradaua pa tumende o šinaimos Mîŕă Daddehko; ta ašen ande četatea ji kana avena xureade zorasa opral.”
O vazdimos.
50 O nigărdea le avri ji karing e Betania.Vazdea Pehkă vast, thai dealedumadămišto.
51 Ta kana delasledumadămišto, xuladi'lo lendar, thai sas vazdino ando čeri.
52 Pala so rudisile Lehkă, on amboldile ando Ierusalimo khă bară baxtalimasa.
53 Thai soa čiro bešenas ando Templo, thai lăudinas thai denasdumadămišto le Devlles. Amin.
Învierea lui Isus.
1 Iar în ziua întâi a săptămânii, dis‐de‐dimineață, au venit la mormânt aducând miresmele pe care le pregătiseră. 2 Și au găsit piatra prăvălită de la mormânt. 3 Și au intrat și n‐au aflat trupul Domnului Isus. 4 Și a fost așa : pe când ele erau în nedumerire despre aceasta, iată doi bărbați au stat lângă ele în veșminte luminând ca fulgerul. 5 Și pe când ele erau speriate și își plecau fețele la pământ, ei au zis către ele: Pentru ce căutați pe cel viu cu cei morți? 6 Nu este aici, ci s‐a sculat. Aduceți‐vă aminte cum v‐a vorbit pe când era încă în Galileea, 7 zicând că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie răstignit și a treia zi să învie. 8 Și ele și‐au adus aminte de vorbele lui.
Petru se duce la mormânt.
9 Și s‐au întors de la mormânt și au vestit toate acestea la cei unsprezece și la toți ceilalți. 10 Și erau Maria Magdalena și Ioana și Maria, mama lui Iacov și altele cu ele, care ziceau acestea către apostoli. 11 Și vorbele acestea s‐au părut înaintea lor ca un basm și nu le‐au crezut. 12 Dar Petru s‐a sculat și a alergat la mormânt și plecându‐se vede fâșiile de pânză singure: și a plecat acasă minunându‐se de ceea ce se făcuse.
Isus se arată la doi ucenici.
13 Și iată doi dintre ei se duceau în aceeași zi la un sat al cărui nume era Emaus, depărtat de Ierusalim de șaizeci de stadii. 14 Și ei vorbeau unul către altul de toate întâmplările acestea. 15 Și a fost așa : pe când vorbeau ei și cercetau împreună, Isus însuși s‐a apropiat și mergea împreună cu ei. 16 Dar ochii lor erau ținuți ca să nu‐l cunoască. 17 Și el a zis către ei: Ce cuvinte sunt acestea pe care le schimbați unul cu altul mergând? Și ei au stat cu fețele amărâte. 18 Și unul din ei, cu numele Cleopa, răspunzând a zis către el: Tu singur stai vremelnic în Ierusalim și nu cunoști cele întâmplate în el în aceste zile? 19 Și el le‐a zis: Care? Iar ei i‐au zis: Cele despre Isus din Nazaret, care a fost bărbat proroc, puternic în faptă și în cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor. 20 Și cum mai marii preoților și mai marii noștri l‐au dat la osândă de moarte și l‐au răstignit. 21 Iar noi nădăjduiam că el este cel ce avea să răscumpere pe Israel, dar cu toate acestea astăzi merge pe a treia zi de când s‐au făcut acestea. 22 Ci și unele femei dintr‐ale noastre ne‐au pus în uimire: fiind duse dis‐de‐dimineață la mormânt 23 și negăsind trupul lui, au venit spunând că au văzut și arătare de îngeri care zic că el este viu. 24 Și unii dintre cei ce erau cu noi au plecat la mormânt și au găsit astfel cum au spus și femeile, iar pe el nu l‐au văzut. 25 Și el a zis către ei: O, nepricepuților și zăbavnici cu inima să credeți în cele ce au vorbit prorocii! 26 Oare nu trebuia ca Hristosul să sufere acestea și să intre în slava sa? 27 Și începând de la Moise și de la toți prorocii, le‐a tâlcuit prin toate scripturile cele despre el. 28 Și s‐au apropiat de satul unde mergeau și el s‐a făcut că merge mai departe. 29 Iar ei au stăruit de el zicând: Rămâi cu noi pentru că este spre seară și ziua aproape s‐a plecat. Și a intrat ca să rămână cu ei. 30 Și a fost așa : pe când stătea el la masă cu ei, a luat pâinea și a binecuvântat‐o și a frânt și le‐a dat. 31 Și li s‐au deschis ochii și l‐au cunoscut; și el s‐a făcut nevăzut de la ei. 32 Și au zis unul către altul: Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe cale și când ne deschidea scripturile? 33 Și s‐au sculat chiar în acel ceas și s‐au întors la Ierusalim și au aflat adunați laolaltă pe cei unsprezece și pe cei împreună cu ei, 34 zicând: Într‐adevăr Domnul s‐a sculat și s‐a arătat lui Simon . 35 Și ei au istorisit cele de pe cale și cum li se făcuse cunoscut la frângerea pâinii.
Isus se arată celor unsprezece și celorlalți
36 Și pe când vorbeau ei acestea, el însuși a stat în mijlocul lor și le zice: Pace vouă! 37 Iar ei s‐au înspăimântat și s‐au înfricoșat și li se părea că văd un duh . 38 Și el le‐a zis: Pentru ce sunteți tulburați și pentru ce se suie gânduri în inima voastră? 39 Vedeți mâinile mele și picioarele mele că eu însumi sunt; pipăiți‐mă și vedeți; pentru că un duh n‐are carne și oase după cum mă vedeți pe mine că am. 40 Și zicând aceasta le‐a arătat mâinile și picioarele. 41 Iar pe când de bucurie nu credeau încă și se minunau, le‐a zis: Aveți ceva de mâncare aici? 42 Iar ei i‐au dat o bucată de pește fript și dintr‐un fagure de miere. 43 Și a luat‐o înaintea tuturor și a mâncat. 44 Și a zis către ei: Acestea sunt cuvintele mele pe care vi le‐am vorbit când eram încă împreună cu voi că trebuie să fie împlinite toate cele scrise despre mine în legea lui Moise și în proroci și în psalmi. 45 Atunci le‐a deschis mintea să înțeleagă scripturile. 46 Și le‐a zis: Așa este scris că Hristosul să sufere și să învie dintre cei morți a treia zi 47 și să se propovăduiască în numele său pocăință spre iertare de păcate la toate Neamurile , începând de la Ierusalim. 48 Voi sunteți martori ai acestora. 49 Și iată , eu trimit făgăduința Tatălui meu peste voi, dar voi stați în cetate până veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
Înălțarea
50 Și i‐a dus afară până spre Betania și și‐a ridicat mâinile și i‐a binecuvântat. 51 Și a fost așa : pe când îi binecuvânta s‐a despărțit de ei și era dus în sus în cer. 52 Și ei i s‐au închinat și s‐au întors la Ierusalim cu mare bucurie. 53 Și erau neîncetat în Templu binecuvântând pe Dumnezeu.