Le spikuri le divehkă thai o Savato.
1 Andekh des Savatohko, kărdi'lo kă o Isus nakhălas anda le kîmpurea le divehkă. Lehkă jene çîrdenas le spikuri le divehkă, morănas le andel vast, thai xanas le.
2 Iekh andal Farisea phende Lehkă. „Anda soste kărăn so nai meklino te kărăn ando des le Savatohko?”
3 O Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o David, kana bokhai'lo, o, thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, lea le manŕă anda o thodimos anglal le Raiehko, xalea anda lende, thai dea i kukolen kai sas lesa, barem kă nas mišto te xan le numai le raša?”
5 Thai phenelas lengă: „O Šeau le manušehko sî Rai orta i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
6 Ande aver des Savatohko, kărdilea kă o Isus šutea pe ande khă khăngări, thai sîkavelas le norodos. Oče sas khă manuši, kai sas les o vast o čeačio šuko.
7 Le zakonarea thai le Farisea lenas sama po Isus, te dikhăn te sastearăla les ando des le Savatohko, kaste avele sostar te došarăn Les.
8 Ta o jeanelas so sî le ande godi; thai phendea le manušehkă, kai sas les o vast šuko: „Ušti, thai beši ando maškar.” O ušti'lo, thai bešlo ande pînŕănde.
9 O Isus phendea lengă: „Pušau tume: Sî meklino ando des le Savatohko te kărăs mišto or te kărăs nasul? Te skăpis khă čivava or te xasarăs la?”
10 Atunčeara, šudea Pehkă iakha pa saoŕă, thai phendea le manušehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi'lo sastevesto sar i o kolaver.
11 On phaŕonas xoleatar, thai dine pe duma so daština te kărăn le Isusohkă.
O alosarimos kukole dešudongă.
12 Andel des kodola, o Isus gălo ando baŕobaro te rudil Pe, thai bešlo soŕo reat ando rudimos karing o Dell.
13 Kana kărdilo des, akhardea Pehkă jenen, thai alosardea dešudui, saven pala kodea dea le anau apostolea, thai kadala sas:
14 O Simon, kai dea les anau Petro; le Andreies, lehkă phrales; le Iakovos; le Ioanos; le Filipos; le Bartolomeos;
15 Le Mateios; le Tomas; le Iakovos, o šeau le Alfeohko; le Simonos, dinoanau o Ziloto;
16 le Iudas, o šeau le Iakovohko; thai le Iudas o Iskarioteano, kai kărdi'lo bitinditori.
Mode sastimatangă.
17 Ulisto andekhthan lença, thai atărdi'lo pe khă pleai kai sas but jene Lehkărăndar, thai khă butimos manušengo, kai avile sas anda sai Iudea, andoa Ierusalimo, thai pašea e marea le Tirosti thai le Sidonosti, kaste ašunen Les thai te aven sastearde lengă nasfalimatăndar.
18 Kukola kai sas tinuime le duxurendar le jungalendar, sas satearde.
19 Thai soa norodo rodelas te azbaldeol Lestar, kă anda Leste anklelas khă zor kai sastearălas le saoŕăn.
Le baxtalimata.
20 Atunčeara o Isus vazdea le iakha karing Pehkă jene, thai phendea: „Baxtale san tume, kai san čioŕă, anda kă o Thagarimos le Devllehko sî tumaro!
21 Baxtale tumendar, kai san bokhale akana, kă tume avena pravarde! Baxtale tumendar kai roven akana, kă tume asana!
22 Baxtale tumendar, kana le manuši či dabadikhăna tume, thai našavena tume maškar lende, prasana tume, thai šudena tumaro anau sar vareso nasul, anda e doši le Šeavesti le manušehko!
23 Bukurin tume ando des kodoa, thai xuten opră dragostar; kă tumaro potindimos sî baro ando čeri; kă sa kadea kărdine i lengă dadd le prooročença.
24 Ta, au avela tumendar, bravalendar, anda kă tume lean koče tumaro mištimos!
25 Au tumendar, kai san čeaile akana! Anda kă tume bokhaona! Au tumendar, kai asan akana, anda kă tume rovena thai suspinina!
26 Au tumendar, kana le manuši dena tume duma dă mišto! Anda kă sa kadea kărănas i lengă dadd le prooročença le xoxamnença!
O kamblimos le dušmaiengo.
27 Ta Me phenau tu mengă, kai ašunen Ma: Kamen tumară dušmaien, kărăn mišto kolengă kai či dabadikhăn tu me,
28 dendumadămišto kolen kai den tume armaia, rudin tume anda kukola kai phiraven pe nasul tumença.
29 Kana marăl tu varekon pa khă buka, amboldelehkă i e kolaver.Kana lel varekon ti raxami la zorasa, na ataărdearles te lel i teo gad.
30 Orkon mangăl tukă, de les; thai kukoa kai lel la zorasa te butea, na mang lehkă le parpale.
31 So kamen te kărăn tumengă le manuši, kărăn lengă i tume sa kadea.
32 Kana kamen kolen kai kamen tume, so potindimos dela pe tumengă? I le bezexale kamen kolen kai kamen le.
33 Kana kărăn mišto kolengă kai kărăn tumengă mišto, so potindimos te del pe tumengă? I le bezexale kărăn kadea.
34 Thai kana den unjile kukolengă savendar ajukărăn te len parpale lendar, so potindimos del pe tumengă? I le bezexale den unjile le bezexalengă, kaste len parpale lendar.
35 Ta tume, kamen tumară dušmaien, kărăn mišto thai den unjilimasa, bi te ajukrăn vareso paruglimos. Thai tumaro potindimos avela baro, thai avena le šeave Kolehkă But Opră; kă O sî lašo i kukolença kai či naismin thai kukolença le jungalença.
36 Te aven milasa, sar o Dadd tumaro sî milso.
O sulum thai e beli, o kašt thai o roado.
37 Na krisînin, thai či avena krisînime; na peraven thai či avena perade; iertin, thai iertila pe tumengă.
38 Den, thai dela pe tumengă; ta kadea, šordeola pe tumengă ando bărkh laši măsura, spidini, mištisardi, kai ulela opral. Kă savea măsurasa măsurina, kodolasa măsurila pe tumengă.”
39 O phendea lengă i kadea pilda: „Daštila khă koŕo te phiravel avră koŕăs? Či perăna lidui ande groapa?
40 O jeno nai mai opră sar pehko sîkaitorii; ta orsao jeno sîkado avela sar pehko sîkaitorii.
41 Sostar dikhăs tu o sulum anda e iakh te phralesti, thai či dikhăs limasa mišto kai beli anda ti iakh?
42 Or sar dašti phenes tu te phralehkă: „Phrala, mekh ma te ankalavau o sulum anda „ti iakh”, thai, kana kote, tu či dikhăs e beli anda ti iakh? Xoxamnea, ankalau mai anglal e beli anda tiri iakh, thai atunčeara dikhăsa mišto te ankalaves o sulum anda e iakh te phralesti.
43 Nai či khă kašt lašo, kai te kărăl rodo bilašo, thai či khă kašt bilašo kai te kărăl rodo lašo.
44 Kă orsao kašt prinjeandeol pala pehko rodo. Či tiden pe smoitine anda le kanŕă, či tiden pe či drakha anda le kanŕă.
45 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda e mandin laši pehkă illesti; kă anda o bravalimos le illehko del duma o mui. O khăr vazdino po kotorlebaŕbarăhko.
46 Sostar phenen Mangă: „Raia, Raia!” thai či kărăn so mothoau Me?
47 Sîkavaua tumengă kasa ameal or sao manuši kai avel Mande, ašunel le divanuri Mîŕă, thai kărăle.
48 Ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr, unadeas andră anglal, thai thodeas e temelia po kotorlebaŕăhko. Avilo khă šordimos paiengo, thai maladea ando khăr kodoa, ta naštisardea te mištiles, kă sas vazdino po kotorlebaŕăbarăhko.
49 Ta kon ašunel thai či kărăl, ameal khă manušesa, kai vazdea pehkă ăkh khăr pe phuw, bi temeliako. Thai avilo o šordimos le paiengo pa leste, thai pelo iekhatar, thai o peraimos kadale khărăhko sas baro.”
Spicele de grâu și Sabatul
1 Și a fost așa : într‐un Sabat trecea prin holde și ucenicii lui smulgeau spice și mâncau, frecându‐le cu mâinile. 2 Și unii din farisei au zis: Pentru ce faceți ce nu se cade a face în Sabat? 3 Și Isus a răspuns și le‐a zis: Nici aceasta n‐ați citit, ce a făcut David când a flămânzit el și cei ce erau cu el? 4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a luat și a mâncat pâinile punerii înainte și a dat și celor cu el, pe care nu se cade să le mănânce decât numai preoții? 5 Și le zicea: Fiul omului este Domn și al Sabatului.
Omul cu mâna uscată
6 Și a fost așa : în alt Sabat a intrat în sinagogă și‐i învăța. Și acolo era un om. Și mâna lui dreaptă era uscată. 7 Și cărturarii și fariseii îl pândeau dacă tămăduiește în Sabat, ca să găsească de ce să‐l învinuiască. 8 Iar el le știa gândurile și a zis omului care avea mâna uscată: Scoală‐te și stai în mijloc. Și el s‐a sculat și a stat. 9 Și Isus le‐a zis: Vă întreb: se cade în Sabat a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a‐l pierde? 10 Și s‐a uitat împrejur peste toți și i‐a zis: Întinde‐ți mâna. Iar el a făcut așa și mâna i s‐a făcut sănătoasă. 11 Iar ei s‐au umplut de furie și vorbeau unii către alții între ei ce să facă lui Isus.
Alegerea celor doisprezece
12 Și a fost așa : în zilele acelea el a ieșit la munte ca să se roage; și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. 13 Și când s‐a făcut ziuă a chemat la sine pe ucenicii săi și a ales dintre ei doisprezece pe care i‐a numit și apostoli: 14 pe Simon pe care l‐a numit și Petru și pe Andrei, fratele lui, și pe Iacov și Ioan și pe Filip și Bartolomeu, 15 și pe Matei și Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Simon numit Zilotul, 16 și pe Iuda al lui Iacov, și pe Iuda Iscarioteanul, care s‐a făcut și vânzător.
Felurite vindecări
17 Și după ce s‐a pogorât cu ei, a stat pe un loc șes precum și gloată multă de ucenici ai săi și o mulțime mare de popor din toată Iudeea și Ierusalim și de pe marginea mării Tirului și Sidonului, care veniseră să‐l asculte și să fie vindecați de bolile lor. 18 Și cei bântuiți de duhuri necurate erau tămăduiți. 19 Și toată gloata căuta să‐l atingă pentru că o putere ieșea din el și‐i vindeca pe toți.
Fericirile
20 Și el și‐a ridicat ochii spre ucenicii săi și zicea: Fericiți sunteți voi cei săraci, pentru că a voastră este Împărăția lui Dumnezeu. 21 Fericiți sunteți voi cei flămânzi acum, pentru că veți fi săturați. Fericiți sunteți voi, cei ce plângeți acum, pentru că veți râde. 22 Fericiți sunteți voi când vă vor urî oamenii și când vă vor despărți dintre ei și vă vor ocărî și vor lepăda numele vostru ca rău din pricina Fiului omului. 23 Bucurați‐vă în ziua aceea și săltați de bucurie, căci iată, răsplata voastră este mare în cer; căci la fel făceau părinții lor cu prorocii. 24 Dar vai de voi, bogaților, pentru că vă luați mângăierea! 25 Vai de voi care sunteți sătui acum, pentru că veți flămânzi! Vai de voi care râdeți acum, pentru că vă veți întrista și veți plânge! 26 Vai de voi , când toți oamenii vor vorbi bine de voi! Căci la fel făceau părinții lor cu prorocii mincinoși.
Iubirea vrăjmașilor
27 Dar vă zic vouă care ascultați: Iubiți pe vrăjmașii voștri, faceți bine la cei ce vă urăsc, 28 binecuvântați pe cei ce vă bleastămă, rugați‐vă pentru cei ce vă necăjesc rău. 29 Celui ce te lovește peste un obraz, dă‐i și pe celălalt și de la cel ce îți ia mantaua nu opri și cămașa. 30 Dă oricui cere de la tine și de la cel ce‐ți ia ale tale nu le cere înapoi. 31 Și cum voiți să vă facă oamenii, faceți‐le și voi lor la fel. 32 Și dacă iubiți pe cei ce vă iubesc, ce fel de mulțumire aveți? Căci și păcătoșii iubesc pe cei ce‐i iubesc pe ei. 33 Și dacă faceți bine la cei ce vă fac bine, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii fac același lucru. 34 Și dacă împrumutați pe acei de la care nădăjduiți să luați, ce mulțumire aveți? Căci și păcătoșii împrumută păcătoșilor ca să primească înapoi deopotrivă. 35 Însă iubiți pe vrăjmașii voștri și faceți bine și dați cu împrumut și nu nădăjduiți nimic înapoi , și răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt: pentru că el este bun către cei nemulțumitori și răi. 36 Fiți deci miloși cum și Tatăl vostru este milos.
Paiul și bârna, pomul și roada
37 Și nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; lăsați slobozi și veți fi lăsați slobozi. 38 Dați și vi se va da: o măsură bună, îndesată, clătinată și vărsându‐se pe deasupra vor da în sânul vostru. Căci cu ce măsură măsurați vi se va măsura înapoi. 39 Și le‐a spus și o pildă: Nu cumva poate un orb să călăuzească pe un orb? Oare nu vor cădea amândoi în groapă? 40 Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său: ci fiecare când este adus la desăvârșire, va fi ca învățătorul său. 41 Și pentru ce vezi paiul care este în ochiul fratelui tău și nu zărești bârna care este în ochiul tău? 42 Sau cum poți zice fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul care este în ochiul tău, și nu vezi tu însuți bârna care este în ochiul tău? Fățarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și atunci vei vedea lămurit să scoți paiul care este în ochiul fratelui tău. 43 Căci nu este pom bun care să facă rod putred, nici iarăși pom putred care să facă rod bun. 44 Căci fiecare pom se cunoaște din rodul lui însuși; căci nu se culeg smochine din spini, nici nu adună struguri din mărăcini. 45 Omul bun din comoara bună a inimii sale pune înainte ce este bun și cel rău din comoara cea rea pune înainte ce este rău: căci din prisosul inimii vorbește gura lui.
Casa zidită pe stâncă
46 Și pentru ce mă numiți: Doamne, Doamne! și nu faceți cele ce zic eu? 47 Vă voi arăta cu cine este asemenea oricine care vine la mine și ascultă de cuvintele mele și le face: 48 Este asemenea cu un om care zidește o casă, care a săpat și a adâncit și a pus temelia pe stâncă; și s‐a făcut o vărsare de ape, râul s‐a năpustit spre casa aceea și n‐a putut s‐o clatine, pentru că fusese bine zidită. 49 Iar cine a ascultat și n‐a făcut este asemenea cu un om care a zidit o casă pe pământ fără temelie, spre care s‐a năpustit râul și îndată a căzut și dărâmarea acelei case a fost mare.