Le spiče ando des le Savatohko.
1 Ando čiro kodoa, o Isus nakhălas anda le lanuri le divehkă, ande khă des Savatohko. Lehkă jene, kai sas bokhale, line te çîrden spikuri divehkă thai te xan le.
2 Le Fariseaia, kana dikhline e buti kadea, phendine Lehkă: „Dikta kă Te jene kărăn so nai lengă muklino te kărăn ando des le Savatohko.”
3 Ta o Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o Davido, kana bokhailo, o thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, thai xalea le manŕă kai thonas pe angloa Rai, kai nas meklino te xale či o, či kukola kai sas lesa, numai le rašangă?
5 Or na drabardean ande Kris, kă ando des le Savatohko, le rašea ušteaven o Savato, thai sa kadea on nai došale?
6 Ta Me phenau tumengă kă koče sî Iekh mai baro sar o Templo.
7 Te jeanglino so ameal: „Mila kamau, ta na jertfe,” nahkă došaven varesar bidošalen.
8 Kă o Šeau le manušehko sî Rai i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
9 O Isus gălotar oçal, thai šutea pe ande khă khăngări.
10 Thai dikta kă ande khăngări sas khă manuši kai sas les o vast šuko. On, kaste daštin te došarăn le Isusos, pušle Les: „„Sî mišto te sastearăs ando des le Savatohko?”
11 O dea le anglal: „Kon sî o manuši kodoa anda tumende kai, kana sî les khă bakri, thai perăl lehkă ande khă groapa, ando des le Savatohko, te na astarăl te ankalavel la avri?
12 Sodença mai kuči sî khă manuši sar khă bakri? Anda kodea sî meklino te kărdeol pe mišto ando des le Savatohko.”
13 Atunčeara phendea le manušehkă kodolehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi lo sastevesto sar i o kolaver.
14 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma sar te mudarăn le Isusos.
O Isus o robo le Raiehko.
15 Ta o Isus, sar iekh kai jeanelas e buti kadea, teleardea oçal. Pala Leste telearde but noroade. O sasteardea sa le nasfalen,
16 thai phendea lengă anda sea pehkodii te na kărăn Les prinjeando;
17 kaste pherdeol so sas phendino anda o prooroko o Isaia, kai phenel:
18 „Dikta o Robo Muŕo, kai alosardem Les, o But kamblino Muŕo, ande sao o sufleto Muŕo arakhăl o čeailimos. O Duxo Muŕo thoaua Les pa Leste, thai o vestila le Neamurengă e kris.
19 O či lela pe te xal pe, či va çîpila.Thai khonikh či ašunela Lehko mui pel uliçî.
20 Či phagăla khă papura phadi, čina či mudarăla khă fitilo kai thuwearăl, ji kana kărăla te avel e kris.
21 Thai le Neamuri pateana ando Anau Lehko.”
O bengailo muto thai koŕo. E bezex andoa Sfînto Duxo.
22 Atunčeara andine Lehkă khă bengailo koŕo thai muto; thai o Isus sasteardea les, kadea kă o muto delas duma thai dikhălas.
23 Sa le noroade, mirime, phenenas: „Na varesar kadoa sî o Šeau le Davidohko?”
24 Kana ašundine le Fariseia e buti kadea, phendine: „O manuši koadoa ankalavel le beng dăsar le Beelzebulosa, o rai le bengăngo!”
25 O Isus, kai prinjeanelas lendi godi, phendea lengă: „Orsavo thagarimos pharado ande leste, sî pustiime; thai orsavi četatea or khăr, pharado maškar leste, našti jeal angle.
26 Kana o Beng ankalavel avri le Bengăs, sî pharadimos; deči, sar dašti jeal angle lehko thagarimos?
27 Thai kana Me ankalavau avri le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on avena tumară krisînitorea.
28 Ta kana Me ankalavau le bengăn le Duxosa le Devllehkărăsa, atunčeara o Thagarimos le Devllehko avilo pa tumende.
29 Or, sar dašti šolpe varekon ando khăr kolehko le zuralehko, thai te čiorăl anda lehkă butea, kana či phanglea mai anglal koles le zurales? Atunčeara dašti čiorăla anda lehko khăr.
30 Kon nai Mança, nai anda Mande, thai kon či tidel Mança, xasarăl.
31 Anda kodea phenau tumengă: Or savi bezex thai akušlimos avela iertime le manušengă; ta o prasaimos le Sfintone Duxohko či avela lengă ierto.
32 Orkon dela duma le Šeavehkă le manušehkă, avela ierto; ta orkon dela duma dănasul anda o Sfinto Duxo, či avela ierto či ando veako kadoa, či ando kukoa kai avela.
33 Or kărăn o kašt lašo thai lehko rodo lašo, or kărăn o kašt bilašo thai lehko rodo bilašo: kă o kašt prinjeanel pe pala o rodo lehko.
34 Pui sapengă, sar daština tume te phenen butea laše, kana tume san jungale? Kă andoa pherdimos le illehko del duma o mui.
35 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda o mandimos o lašo pehkă illehko; ta o manuši o jungalo ankalavel butea jungale andoa mandimos o jungalo pehkă illehko.
36 Phenau tumengă, kă ando des la krisako, le manuši dena dindimos anda orsao divano bikandimahko, kai mothodine les.
37 Kă anda te divanuri avesa ankalado bi došako, thai anda le divanuri tiră avesa došalo.”
E minunea le proorokosa le Ioanosa.
38 Atunčeara varekon anda le zakonarea thai anda le Farisea line o divano, thai phende Lehkă: „Sîkaitorona, kamas te dikhas khă sămno Tutar!”
39 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Khă neamo čiorikano thai butkurvari mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno, sar o sămno le proorokohko le Ioanohko.
40 Kă, pala sar o Iona bešlo trin des thai trin reatea andel prašave le mašehkă, sa kadea i o Šeau le manušehko bešela trin des thai trin reatea ando illo la phuweako.
41 Le rom anda le Ninive uštena paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa ašundimos le Ioanahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
42 E Thagar katar perălodes uštela paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăla les, anda kă oi avili kata o gor la phuweako, kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
43 O duxo o biujo, kana ankăsto anda khă manuši, phirăl anda le thana bipaiehkă, rodindoi xodinimos, thai či arakhăles.
44 Atunčeara phenel: „Amboldau ma ande muŕo khăr, katar ankăstem. Thai, kana avel ande leste, arakhăl les nango, šilado thai xureado.
45 Atunčeara jeal thai lel pesa aver efta duxuri mai jungale sar leste: šon pe ando khăr, bešen oče, thai e firea le manušesti kodolesti arăsăl mai jungali dă sar sas anglal. Orta kadea avela i kadale neamostar čiorikano.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
46 Ta sa kana delas duma o Isus le noroadengă, dikta kă lesti dei thai lehkă phral bešenas avri thai rodenas te den duma Lesa.
47 Atunčeara varekon phendea Lehkă: „Dikta, Ti dei thai Te phral bešen avri, thai roden te den duma Tusa.”
48 Ta o Isus dea anglal kolehkă kai andesas Lehkă o divano kadoa: „Kon sî Mîŕî dei, thai kon sî Miŕă phral?”
49 Pala kodea tinzosardea Pehko vast karing Pehkă jene, thai phendea: „Dikta Mîŕî dei thai Mîŕă phral!
50 Kă or kon kărăl o kamblimos Mîŕă Daddehko kai sî ando čeri, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”
Spicele și ziua Sabatului
1 În vremea aceea Isus a mers în Sabat prin semănături și ucenicii săi au flămânzit și au început să smulgă spice și să mănânce. 2 Iar fariseii, când au văzut, i‐au zis: Iată, ucenicii tăi fac ce nu se cade să facă în Sabat. 3 Dar el le‐a zis: N‐ați citit ce a făcut David, când a flămânzit, el și cei ce erau cu el? 4 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și a mâncat pâinile punerii înainte, ceea ce nu i se cădea să mănânce, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5 Sau n‐ați citit în lege , că în ziua Sabatului preoții în Templu pângăresc Sabatul și sunt fără vină? 6 Dar vă spun că aici este ceva mai mare decât Templul. 7 Dar dacă ați fi știut ce este: Milă voiesc, iar nu jertfă! n‐ați fi osândit pe cei fără vină. 8 Căci Fiul omului este domn al Sabatului.
Omul cu mâna uscată
9 Și a trecut de acolo și a venit în sinagoga lor. 10 Și iată un om având o mână uscată. Și l‐au întrebat zicând: Se cade a tămădui în ziua Sabatului? Ca să‐l învinuiască. 11 Iar el le‐a zis: Ce om va fi între voi care va avea o singură oaie și dacă va cădea ea în groapă, în ziua Sabatului, n‐o va apuca și o va scoate afară? 12 Cât de mult deci se deosebește un om de o oaie! De aceea se cade a face bine în ziua Sabatului. 13 Atunci zice omului: Întinde‐ți mâna. Și el a întins‐o și s‐a făcut sănătoasă ca cealaltă. 14 Dar fariseii au ieșit și s‐au sfătuit împotriva lui cum să‐l piardă.
Isus Robul Domnului
15 Dar Isus cunoscând, s‐a depărtat de acolo. Și l‐au urmat mulți și i‐a tămăduit pe toți. 16 Și le‐a poruncit aspru să nu‐l dea pe față, 17 ca să se împlinească ce s‐a spus prin Isaia prorocul, care zice: 18 Iată robul meu pe care l‐am ales, iubitul meu în care sufletul meu și‐a găsit plăcerea; voi pune Duhul meu peste el și va vesti judecată Neamurilor. 19 Nu se va certa, nici nu va striga, nici nu‐i va auzi cineva glasul pe ulițe. 20 Nu va frânge trestia zdrobită și nu va stinge o feștilă ce face fum, până va scoate judecata la biruință. 21 Și Neamurile vor nădăjdui în numele lui.
Îndrăcitul mut și orb. Păcatul împotriva Duhului Sfânt
22 Atunci i s‐a adus un îndrăcit orb și mut. Și l‐a tămăduit, încât mutul vorbea și vedea. 23 Și toate gloatele se mirau și ziceau: Nu cumva este acesta Fiul lui David? 24 Iar fariseii, când au auzit aceasta, ziceau: Acesta nu scoate afară dracii, decât prin Beelzebul, mai marele dracilor. 25 Dar Isus, cunoscându‐le gândurile, le‐a zis: Orice împărăție dezbinată împotriva sa însăși este pustiită și orice cetate sau casă dezbinată împotriva sa însăși, nu va sta. 26 Și dacă Satana scoate afară pe Satana, el este dezbinat împotriva lui însușii; deci cum va sta împărăția lui? 27 Și dacă eu scot afară pe draci prin Beelzebul, fiii voștri prin cine‐i scot afară? De aceea, ei vor fi judecătorii voștri. 28 Iar dacă eu scot afară pe draci prin Duhul lui Dumnezeu, atunci împărăția lui Dumnezeu a ajuns peste voi. 29 Sau cum poate cineva să intre în casa celui tare și să‐i răpească sculele, dacă nu va lega mai întâi pe cel tare? Și atunci îi va prăda casa. 30 Cine nu este cu mine, este împotriva mea și cine nu strânge cu mine, risipește. 31 De aceea vă spun: Orice păcat și hulă vor fi iertate oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu va fi iertată. 32 Și oricine va vorbi un cuvânt împotriva Fiului omului, îi va fi iertat , dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu‐i va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. 33 Sau faceți pomul bun și rodul lui bun, sau faceți pomul stricat și rodul lui stricat. Căci din rod se cunoaște pomul. 34 Pui de năpârci, cum puteți vorbi cele bune, răi fiind? Căci din prisosul inimii vorbește gura. 35 Omul bun din comoara lui bună scoate afară lucruri bune și omul rău din comoara lui rea scoate afară lucruri rele. 36 Dar vă spun că de orice vorbă nefolositoare pe care o vor rosti oamenii, vor da socoteală de ea în ziua judecății. 37 Căci din cuvintele tale vei fi îndreptățit și din cuvintele tale vei fi osândit.
Minunea cu prorocul Iona
38 Atunci unii dintre cărturari și farisei i‐au răspuns zicând: Învățătorule, voim să vedem un semn de la tine. 39 Iar el le‐a răspuns și le‐a zis: Un neam rău și preacurvar cere un semn și nu i se va da semn, decât semnul lui Iona prorocul. 40 Căci după cum Iona a fost în pântecele chitului trei zile și trei nopți, astfel va fi Fiul omului trei zile și trei nopți în inima pământului. 41 Bărbații din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta și‐l vor osândi, pentru că ei s‐au pocăit la propovăduirea lui Iona și iată aici este mai mult decât Iona. 42 Împărăteasa de la miazăzi se va ridica la judecată cu neamul acesta și‐l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon și iată aici este mai mult decât Solomon. 43 Iar când duhul necurat a ieșit din om, umblă prin locuri fără apă căutând odihnă și nu găsește. 44 Atunci zice: Mă voi întoarce în casa mea de unde am ieșit. Și când vine, o află goală, măturată și gătită. 45 Atunci se duce și ia cu sine alte șapte duhuri mai rele decât el și intră și locuiesc acolo. Și starea din urmă a omului aceluia se face mai rea decât cea dintâi. Așa va fi și cu acest neam rău.
Mama și frații lui Isus
46 Pe când vorbea el încă gloatelor, iată mama și frații lui stăteau afară, căutând să‐i vorbească. 47 Și cineva i‐a zis: Iată mama ta și frații tăi stau afară căutând să‐ți vorbească. 48 Dar el a răspuns și a zis celui ce‐i spunea: Cine este mama mea și cine sunt frații mei? 49 Și și‐a întins mâna spre ucenicii săi și a zis: Iată mama mea și frații mei. 50 Căci oricine va face voia Tatălui meu care este în ceruri, acela îmi este frate și soră și mamă.