E pilda le manušesti kai thol ande phuw.
1 Sa ande kodoa des, o Isus ankăsto andoa khăr, thai bešelas paša e marea.
2 Khă butimos norode tide pe paša Leste, kadea kă trăbuisardea te anklel ande khă bero; ta sa o norodo bešelas po mallo.
3 O dea lengă duma pa but butea ande le pilde, thai phendea lengă: „Dikta, o manuši kai thol ande phuw ankăsto te thol ande phuw.
4 Ta kana tholas o ande phuw, khă rig anda e sămînça peli paša o drom, thai avile le čiriklea thai xalela.
5 Aver rig peli pel thana baŕune, kai nas la but phuw: luludeardea iekhatar, anda kă na arakhlea phuw andră.
6 Ta, kana ankăsto o kham, nakh'li; thai anda kă nas la anglunea, šuti'li.
7 Aver rig peli maškar le kanŕă: le kanŕă barile, thai tasade la.
8 Aver rig peli ande phuw laši, thai dea rodo: khă boamba dea khă šell, aver šovardeši, aver treanada.
9 Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.”
10 Le jene pašile paša Leste, thai phende Lehkă: „Sostar des lengă duma ande le pilde?”
11 O Isus deale anglal: „Anda kă tumengă sas tumengă dino te prinjeanen le garaimata le Thagarimahkă le čerurengă, thai lengă nas lengă dino.
12 Kă saves sîles, dela pe lehkă, thai avelales but; ta kata kukoa kai nailes, lela pe i so sîles.
13 Anda kodea dau lengă duma andel pilde anda kă on, barem kă dikhăn, či dikhăn, thai barem kă ašunen, či ašunen, čina či atearăn.
14 Thai dikhlimasa lende pherdeol e prooročia le Isaiesti, kai phenel: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; dikhăna tumară iakhănça, thai či dikhăna.
15 Kă o illo kadale poporohko kărdi'lo baŕăhko; arăsle zurale kanendar, phandade pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell thai te sastearau le.”
16 Baxtale tumară iakhăndar kă dikhăn; thai tumară kanendar kă ašunen!
17 Čeačimasa phenau tumengăkă, but prooročea thai manuši bibezexale kambline te dikhăn le butea kai tume dikhănle, thai či dikhlinele; thai te ašunen le butea kai tume ašunenle, thai či ašunde le.
18 Ašunenta sar sî e pilda le manušesti kai thol ande phuw.
19 Kana khă manuši ašunel o Divano dikhlimasa koa Thagarimos, thai či atearăl les, avel o jungalo thai lel so sas thodino ande lehko illo. Kadea sî e sămînça kai peli paša o drom.
20 E sămînça peli ande le thana le baŕănça sî kukoa kai ašnel o Divano, thai lel les iekhatar baxtalimasa;
21 ta nai les angluni ande leste, či nikrărăl numai khă čiro; thai, sar avel khă năkazo pa leste or khă našaimos anda e doši le Divanosa, šudel pe iekhatar lestar.
22 E sămînça peli maškar le kanŕă, sî kukoa kai ašunel o Divano; ta le grijuri le veakohko kadalehko thai o athaimos le bravalimatăngo tasaven kadoa Divano, thai arăsăl birodohko.
23 Ta e sămînça peli ande phuw e laši, sî kukoa kai ašunel o Divano thai atearăles; o anel rodo: khă boamba anel khă šell, aver šovardeši, aver treanda.”
E pilda la čeareati le bozăndi.
24 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo ameazăl khă manušesa kai thodea khă sămînça laši ande pesti phuw.
25 Ta, kana sovenas le manuši, avilo o dušmano, thodea čear bozăndi maškar o div, thai gălotar.
26 Kana luludearde le fire le divehkă thai kărdine rodo, ankăsti i e čear le bozăndi.
27 Le sluji le stăpînohkă le khărăhkă avile, thai phendine: „Raia, či thodean sămînça laši ande ti phuw? Katar ankăsti e čear le bozăndi?”
28 O deale anglal: „Khă dušmano kărdea e buti kadea.” Thai le slujii phende lehkă: „Kames te jeas te çîrdas la?”
29 „Či”, phendea lengă o,” na varesar, çîrdindoi e čear le bozăndi, te çîrden i o div andekhthan lasa.
30 Mekăn le te bareon lidui andekhthan ji kana tidasale; thai, koa čiro le tidimahko, phenaua le tidimatorengă „Çîrden anglal e čear le bozăndi, thai phanden la ande drăz, kaste phabaras la, ta o div tiden les ande muŕo divari.”
E pilda la boambati le muštaresti thai le xumerăsti.
31 O Isus thodea lengă anglal aver pilda, thai phendea lengă: „O Thagarimos le čerurengo fal sar khă boamba muštaresti, kai leala khă manuši thai thodeala ande pesti phuw.
32 E bombiça kodea, čeačimasa, sî e mai çînorî anda a le sămînçi; ta, pala so barili, sî mai bari sar le zălenimata thai kărdeol khă kašt, kadea kă le čiriklea le čerehkă aven thai kărăn pehkă thana ande lehkă ŕaia.”
33 Mai phendea lengă aver pilda, thai kadea; „O Thagarimos le čerurengo ameal khă xumerăsa, kai lea les khă juvli thai thodea les ande trin măsurea aŕăhko diunehko, ji kana phutilo sa o xumer.”
34 O Isus phendea le noroadengă sa kadala butea ande le pilde, thai či delas lengă duma bi pildako,
35 kaste pherdeol so sas vestime andoa prooroko, kai phenelas: „Daua duma ande le pilde, phenaua butea garadea dă katoa kărimos la lumeako.”
O sîkaimos la čeareko le bozăndi.
36 Atunčeara o Isus dea drom le noroaden, thai avilo ando khăr. Le jene Lehkă avile paša Leste, thai phende Lehkă: „Phen amengă e pilda la čearesa le bozăndi andai phuw.”
37 O deale anglal: „Kukoa kai thol ande phuw e sămînça e laši sî o Šeau le manušehko.
38 E phuw, sî e lumea; e sămînça e laši sî le šeave le Thagarimahkă; e čear le bozăndi sî le šeave Kolehkă le jungalehkă.
39 O dušmano, kai thodea la, sî o Beng; o tidimos, sî o gor le veakohko; le tiditorea, sî le înjerea.
40 Kadeadar, sar çîrdel pe e čear le bozăndi thai phabarăl pe ande iag, kadea avela koa gor le veakohko.
41 O Šeau le manušehko tradela Pehkă înjeren, thai on çîrdena anda Lehko Tgararimos sa le butea, kai sî došimasa le bezexalimasa thai kukolen kai kărăn bilašimata,
42 thai šudena le ando bou o astardo; oče avela o roimos thai o danddalimos le danddengo.
43 Atunčeara kukola bibezexale străfeana sar o kham ando Thagarimos lengă Daddehko. Kas sî kan ašundimahkă, te ašunel.
E pilda la mandinati garadi thai le
mărgăritaresti.
44 O Thagarimos le čerurengo mai falpe sar khă mandin garadi ande khă phuw. O manuši kai arakhăl la, garavela; thai, anda lako baxtalimos, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel e phuw kodea.
45 O Thagarimos le čerurengo mai fal pe khă bitindoresa kai rodel mărgăritarea šukar.
46 Thai, kana arakhăl khă mărgăritari bară kučimahko, jeal thai bitinel sa so sî les, thai tinel les.
E pilda la plasati.
47 O Thagarimos le čerurengo falpe sar khă plasa šudii ande marea, kai astarăl sako moda mašendi.
48 Pala so pherdili, le mašarea ankalaven la po mallo, bešen tele, alosarăn andel pirea so sî lašo, thai šuden avri so sî jungalo.
49 Sa kadea avela i koa gor le veakohko. Le înjerea anklena, denarigate le jungalen andoa maškar kolengo le lašengo,
50 thai šudena le ando bouo astardo; oče avela o roimos thai danddalimos le danddengo.”
51 „Ateardean tume sa kadala butea? „pušlea le o Isus. „E, Raia,” dine Les anglal on.
52 Thai O phendea: „Anda kodea or sao zakonari, kai sîti'lo so trăbul pa o Thagarimos le čerurengo, ameal pe khă vreniko manuši khărăhko, kai ankalavel anda pehko mandimos butea nevea thai butea puraia.”
O Isus ando Nazareto. O bipateaimos le manušengo.
53 Pala so isprăvisardea o Isus kadala pilde, teleardea oçal.
54 Avilo ande Pesti phuw, thai lea te sîkavel le manušen ande khăngări; kadea kă kukola kai ašunenas Les, mirinaspe thai phenenas: „Katar sî Les o xaraimos thai le minune kadala?
55 Ta nai O šeau le kaštearehko? Nai e Maria Lesti dei? Thai o Iakovo, o Iosif, o Simeono thai o Iuda, nai on Lehkă phral?
56 Thai Lehkă pheia nai sa maškar amende? Atunčeara katar sî Les sa kadala butea?”
57 Thai arakhănas kadea ande Leste khă doši te na patean. Ta o Isus phendea lengă: „Khanikai nai kučimasa khă prooroko mai xançî dă sar ande lesti phuw thai ande Lehko khăr.”
58 Thai či kărdea but minuni ando than kodoa, anda e doši lengă bipateaimahko.
Pilda semănătorului
1 În ziua aceea Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare. 2 Și gloate multe s‐au adunat la el, încât el a intrat într‐o corabie ca să șadă și toată gloata stătea pe țărm. 3 Și le‐a vorbit multe în pilde, zicând: Iată a ieșit semănătorul să semene. 4 Și pe când semăna el, unele semințe au căzut lângă cale și au venit păsările și le‐au mâncat. 5 Iar altele au căzut pe locuri stâncoase, unde n‐aveau pământ mult și îndată au răsărit pentru că n‐aveau adâncime de pământ. 6 Iar după ce a răsărit soarele, au fost arse de arșiță și pentru că n‐aveau rădăcină, s‐au uscat. 7 Iar altele au căzut peste spini și spinii au crescut și le‐au înăbușit. 8 Iar altele au căzut peste pământul cel bun și au dat rod una o sută , alta șaizeci și alta treizeci. 9 Cine are urechi, să audă. 10 Și ucenicii s‐au apropiat și i‐au zis: Pentru ce le vorbești în pilde? 11 Iar el a răspuns și le‐a zis: Vouă vi s‐a dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, dar lor nu li s‐a dat. 12 Căci cine are i se va da și va avea de prisos, iar cine n‐are, chiar și ce are i se va lua. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că văzând, nu văd și auzind, nu aud, nici nu pricep. 14 Și în ei se împlinește prorocia lui Isaia care zice: Cu auzul veți auzi dar nu veți înțelege și văzând veți vedea dar nu veți cunoaște. 15 Căci inima acestui popor s‐a îngroșat și au auzit greu cu urechile și și‐au închis ochii ca nu cumva să vadă cu ochii și să audă cu urechile și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să‐i vindec. 16 Dar fericiți sunt ochii voștri că văd și urechile voastre că aud. 17 Căci adevărat vă spun că mulți proroci și drepți au dorit să vadă ce vedeți voi și n‐au văzut și să audă ce auziți voi și n‐au auzit. 18 Voi deci, ascultați pilda semănătorului. 19 Când aude cineva cuvântul împărăției și nu‐l înțelege, atunci vine cel rău și răpește ce este semănat în inima lui; acesta este cel semănat lângă cale. 20 Iar cel semănat pe locuri stâncoase, acesta este cel ce aude cuvântul și îndată îl primește cu bucurie. 21 Dar n‐are rădăcină în sine, ci este până la o vreme și când se face un necaz sau prigonire pentru cuvânt, îndată se poticnește. 22 Iar cel semănat în spini, acesta este cel ce aude cuvântul și grija veacului și înșelăciunea bogăției înăbușă cuvântul și se face neroditor. 23 Iar cel semănat pe pământul bun, acesta este cel ce aude cuvântul și înțelege, care și rodește și face unul o sută, altul șaizeci și altul treizeci.
Pilda neghinei
24 Le‐a pus înainte altă pildă, zicând: Împărăția cerurilor a fost făcută asemenea cu un om care a semănat sămânță bună în țarina sa. 25 Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul lui și a semănat neghină între grâu și a plecat. 26 Iar când a crescut paiul și a făcut rod, atunci s‐a arătat și neghina. 27 Și robii stăpânului casei au venit și i‐au zis: Domnule, oare n‐ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghina? 28 Iar el le‐a zis: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Și robii îi zic: Voiești deci să ne ducem s‐o culegem? 29 Dar el le zice: Nu, ca nu cumva culegând neghina să smulgeți și grâul împreună cu ea. 30 Lăsați să crească amândouă împreună, până la seceriș și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Culegeți întâi neghina și legați‐o snopi ca să fie arsă de tot, iar grâul strângeți‐l în grânarul meu.
Pilda grăuntelui de muștar și a aluatului
31 Le‐a pus înainte altă pildă zicând: Împărăția cerurilor este asemenea unui grăunte de muștar pe care un om l‐a luat și l‐a semănat în țarina sa: 32 care, în adevăr, este mai mic decât toate semințele, dar când a crescut, este mai mare decât ierburile și se face copac, încât păsările cerului vin și locuiesc în ramurile lui. 33 Le‐a vorbit altă pildă: Împărăția cerurilor este asemenea cu un aluat pe care o femeie l‐a luat și l‐a ascuns în trei măsuri de făină până s‐a dospit tot. 34 Isus a vorbit toate acestea gloatelor în pilde și fără pildă nu le vorbea nimic, 35 ca să se împlinească ce s‐a spus prin prorocul care zice: Îmi voi deschide gura în pilde, voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii.
Tâlcuirea pildei neghinei
36 Atunci a lăsat gloatele și s‐a dus în casa sa. Și ucenicii lui s‐au apropiat de el zicând: Deslușește‐ne pilda cu neghina țarinei. 37 Și el a răspuns și a zis: Cel ce seamănă sămânța cea bună este Fiul omului; 38 iar țarina este lumea; iar sămânța cea bună, aceștia sunt fiii împărăției, iar neghina sunt fiii celui rău. 39 Și vrăjmașul care a semănat‐o este diavolul, iar secerișul este sfârșitul veacului și secerătorii sunt îngerii. 40 După cum deci neghina se alege și se arde în foc, astfel va fi la sfârșitul veacului. 41 Fiul omului va trimite pe îngerii săi și ei vor culege din împărăția lui toate prilejurile de poticnire și pe cei ce fac fărădelegea. 42 Și‐i vor arunca în cuptorul de foc: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 43 Atunci drepții vor străluci ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi, să audă.
Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului
44 Împărăția cerurilor este asemenea unei comori ascunse în țarină, pe care un om a găsit‐o și a ascuns‐o și de bucuria ei se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. 45 Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui negustor care caută mărgăritare bune. 46 Și găsind un mărgăritar de mult preț, s‐a dus și a vândut tot ce avea și l‐a cumpărat.
Pilda năvodului
47 Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui năvod aruncat în mare și care a adunat pești de tot felul. 48 Și când s‐a umplut, l‐au tras pe țărm și au șezut jos și au adunat ce era bun în vase, iar ce era rău au aruncat afară. 49 Astfel va fi la sfârșitul veacului: îngerii vor ieși și vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepți, 50 și‐i vor arunca în cuptorul de foc: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 51 Ați înțeles toate acestea? Îi zic: Da, Doamne . 52 Și el le‐a zis: De aceea, orice cărturar care a fost făcut ucenic al împărăției cerurilor este asemenea unui om, stăpân al casei, care scoate afară din comoara sa lucruri noi și vechi.
Isus la Nazaret. Necredința locuitorilor
53 Și a fost așa : Când a sfârșit Isus pildele acestea, s‐a dus de acolo. 54 Și venind în patria sa, îi învăța în sinagoga lor, încât stăteau uimiți și ziceau: De unde are omul acesta înțelepciunea aceasta și puterile? 55 Nu este el fiul tâmplarului? Nu se numește oare mama lui Maria și frații săi Iacov și Iosif și Simon și Iuda? 56 Și surorile lui nu sunt oare toate la noi? Deci de unde are el toate acestea? 57 Și găseau în el un prilej de poticnire . Dar Isus le‐a zis: Un proroc nu este disprețuit decât în patria și casa sa. 58 Și n‐a făcut acolo multe puteri, din pricina necredinței lor.