O Isus sî nigărdo koa Pilato.
1 Kana kărdilo des, sa le raša le mai bară thai le phură le nordohkă dine pe duma andoa Isus, sar te mudarăn Les.
2 Pala so phangle Les, nigărde Les thai dine Les ando vast le guvernatorehko le Pilatohko andoa Ponto.
O kăimos thai o mullimos le Iudahko.
3 Atunčeara o Iuda, o bitinditorii, kana dikhlea kă o Isus sas krisînime mullimahko, kăisai'lo, nigărdea parpale ăl treanda bišarea, deale ăl rašangă le mai bară thai le phurăngă,
4 thai phendea: „Bezexardem, kă bitindem rat bidošalo. „So falamengă amengă?” phendine lehkă on. „Ti buti.”
5 O Iuda šudea le bišarea ando Templo, thai gălo ta ambladea pe.
6 Le rašea le mai bară tidine le bišarea, thai phende: „Nai mišto te thoas le ando mandimos le Templohko, anda kă sî potindimos ratehko.”
7 Thai pala so dinepe duma, tindine le lovença kodolença „E phuw le phuwearăsti,” sar than andoa prahomos le străinengo.
8 Dikta anda sosote e phuw kodea sas dini anau ji ando des dă adesara: „E phuw le ratesti.”
9 Atunčera pherdilea so sas vestime anda o prooroko o Ieremia, kai phenel: „line le treanda bišarea, o potindimos kolehko le potindimahko, saves potindine les iekh anda le šeave le Israelohkă;
10 thai dine le pe Phuw le phuwearăsti, pala sar mothodeasas o Rai.”
O Isus angla o Pilat.
11 O Isus sas andino angloa guvernatorii. O guvernatorii pušlea Les: „San Tu o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus, „sîm.”
12 Ta na dea anglal khanči ka o došalimos le raša le mai bară thai le phurăngo.
13 Atunčeara o Pilat phendea Lehkă: „Či ašunes sode buteandar došaven tu on?”
14 O Isus či dea les anglal či khă orba, kadea kă mirilas pe but dăsa o guvernatorii.
O zuralimos le phendimahko koa mullimos.
15 Ande sako prazniko la Patradeako, o guvernatorii sas les o năravo te mekăl avri le norodohkă khă phandades, sao kamenas les on.
16 Atunčeara sas le khă phandado but prinjeando, kai bušolas Baraba.
17 Kana sas tidine andekhthan, o Pilat phendea lengă: „Saven kamen te dau les avri? Le Barabas or le Isusos, kai bušol Kristoso?”
18 Kă jeanelas kă bidošako dinesas le Isusos ande lehkă vast.
19 Sar bešelas o Pilat pe pehko skamin la krisako, lesti romni trdea te phenen lehkă: „Te na avel tu khanči kărimasa le bibezexalesa kadalesa; kă ades mudardilem but ando suno anda leste.”
20 Le raša le mai bară thai le phură dine duma le noroadença te mangăn le Barabas, ta le Isusos te mudarăn Les.
21 O dregătorii lea o divano, thai phendea: Saves anda lidui kamen te dau les tumengă avri?” „Le Barabas”, dine anglal on.
22 O Pilat phendea lengă: „Ta so te kărau le Isusosa, kai bušol o Kristoso?” „Te avel mardo po trušul!”
23 O guvernatorii phendea lengă: „Ta so nasul kărdea?” On line te çîpin i mai zurales „Te avel mardo po trušul!”
24 Kana dikhlea o Pilat kă či arăsăl khanči, thai kărdeol pe mai but mui, lea pai, thai xaladea pehkă vast angloa norodo, thai phendea: „Me sîm bidošako andoa rat le bibezehalehko kadalehko. E buti tumari!”
25 Thai soa norodo dea anglal: „O rat Lehko te avel pa amende thai pa amară šeave.”
Le prasaimata le kătanengă.
26 Atunčeara o Pilat dea lengă drom le Barabas; ta le Isusos, pala so thodea te marăn Les le ŕaiança, dea Les ande lengă vast, kaste avel mardo po trušul.
27 Le kătanea le guvernatorehkă nigărde le Isusos ando pretorio, thai tidine angla Leste sa e čeata le kătănendi.
28 Nandearde Les lehkă çoalendar, thai xureade Les kha raxameasa lolleasa.
29 Akhuvde khă kununa andal kanŕă, savi thode Lehkăla po šero, thai thodine Lehkă khă trestia ando vast o čeačio. Pala kodea denas čeanga angla Leste marănas pehkă khălimos Lestar, thai phenenas: „Mekasame anagla tute, Thagarina le Iudeuengo!”
30 Thai čiungardenas pe Leste, thai lenas e trăstia thai marănas Les ando šero.
31 Pala so marde pehkă khălimos Lestar, nandearde Les la raxameatar la lolleatar, thai xureadine Les Pehkă çoalença, thai nigărde Les te marăn Les po trušul.
O mardimos po trušul.
32 Kana anklenas avri anda e četatea, arakhline khă manuši andal Čirene kai bušolas Simon, thai thodine les zorasa te nigrăl o trušul le Isusohko.
33 Kana arăsle andekh than kai bušolas Golgota, kai fal: „O than le šerăhko”,
34 Dine Les te pel moll xamime fieareasa; ta, kana zumadea či kamblea te pel.
35 Pala so marde Les po trušul, xulade Lerhkă çoale maškar lende, çîrdindoi kai bax, anda kaste pherdeolpe so sas vestime andao prooroko, kai phenel: „Xulade pehkă Mîŕă çoale maškar lende, thai anda Muŕo gad çîrdine koa bax.”
36 Pala kodea bešle tele, thai arakhăna Les.
37 Thai ramosarde Lehkă opral poa šero e doši: Kadoa sî o Isus, o Thagar le Iudeiengo.”
38 Andekhthan Lesa, sas mardine po trušul i dui čior: iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičečirig Lesti.
Le prasaimata le nakhaitorengă.
39 Le nakhaitorea prasana Les thai denas andoa šero,
40 thai phenenas: „Tu, kai peraves o Templo, thai vazdes les ando than ande trin des, skăpisar Tu Tut akana! Kana san o Šeau le Devllehko, uli tele poa trušul!”
41 Le rašea le mai bară, andekhthan le zakunarença thai le phurănça, prasana Les, thai phenenas:
42 „Avrăn skăpisardea le ta Pes našti skăpilpe! Kana să o Thagar le Israelohko, te ulel akana poa trušul, thai pateasa ande Leste!
43 Pateaiape ando Dell: te skăpil Les akana o Dell, kana kamel Les! Kă phendea: „Me sîm o Šeau le Devllehko!”
44 Le čior kai sas mardine po trušul andekhthan Lesa, šudenas Lehkă sa kodola divanuri prasaimatahkă.
O tuneriko.
45 Kata o čeaso le šovengo ji koa čeaso le îniango kărdilo khă tuneriko pa soa čem.
46 Thai koa čeaso le îniango, O Isus çîpisardea muiesa zurales: „Eli, Eli, Lama Sabaktani?” avela: „Devlla Muŕo, Devla Muro, anda soste meklean Ma?”
47 Unii anda kukola kai bešenas oče, kana ašundine kadala orbe, phendine: „„Del mui po Ilia!”
48 Thai andakhdata, iekh anda lende prastaia ta lea khă bureto, kovleardea les šutesa, thodea les ande khă trestia, thai dea Les te pel,
49 Ta le kolaver phenenas: „Mekh, te dikas te avela o Ilia te skăpil Les.”
50 O Isus çîpisardea pale le muiesa zurales, thai dea Pehko duxo.
O pohtan
andoa Templo šindeol pe.
51 Thai andakhdata o poxtan andoa Templo šindi'lo ande donde, dă opral ji tele e phuw isdraia, le kotora le baŕăbarăhkă pîtărdile,
52 le mormînturi pîtărdile thai but staturi le sfinçăngă kai mullesas, uštile.
53 On ankăste anda le gropi, pala Lehko juvindimos, šute pe ande sfînto četatea, thai sîkadile butengă.
54 O sutašo, thai kukola kai arakhănas le Isusos andekthan lesa, kana dikhline o isdraimos la phuweako thai kukola so kărdile, daraile but zurales, thai phendine: „Čeačimasa kadoa sas o Šeau le Devllehko!”
55 Oče sas i but juwlea, kai dikhănas dă dural; on avileasa pala o Isus anda e Galilea, kaste kanden Lehkă.
56 Maškar lende sas e Maria Magdalina, e Maria, e dei le Iakovosti thai le Iosesti, thai e dei le šeavendi le Zebedeiohkă.
O praxomos le Isusohko.
57 Karing e reat, avilo khă manuši bravalo anda e Arimatea, kai bušolas Iosif, sao sas i o jeno le Isusohko.
58 O gălo koa Pilato, thai manglea o stato le Isusohko. O Pilat mothodea te den lehkă les.
59 O Iosif lea o stato, pateardeales andekh poxtan neo inohko,
60 thai thodeales andekh mormînto neo orta lehko, kai xunadeasas les ando kotorlebaŕăbarăhko. Pala kodea spidea khă bar baro koa udar le mormîntohko thai gălotar.
61 E Maria Magdalina thai e kolaver Maria sas oče, thai bešenas angloa mormînto.
E pečetluirea le mormîntosti.
62 O duito des kai avel pala o des le Lašarimahko, le rašea le mai bară thai le Fariseia, găline andekhthan koa Pilato,
63 thai phende lehkă: „Raia, andeam amengă godi kă o athaitorii kodoa, kana sas ande čivava, phendea: „Pala trin des ušteaua.”
64 Ta motho koa mormînto te avel arakhado mišto ji ando trito des, ka na varesar te aven le jene Lehkă reate te čiorăn Lehko stato, thai te phenen le norodohkă: „Ušti'lo andal mulle!” Atunčeara o arthaimos kadoa mai palal sahkă avel mai nasul sar kukoa dă anglal.”
65 O Pilat phendea lengă: „Sî tume khă straja; jean ta arakhăn sar daštin.”
66 On găletar, thai zurearde o mormînto, pečetluisardindoi o bar thai thodindoi straja.”
Isus este dus la Pilat
1 Iar când s‐a făcut dimineață toți mai marii preoților și bătrânii poporului s‐au sfătuit împotriva Iui Isus ca să‐l omoare. 2 Și după ce l‐au legat, l‐au dus și l‐au dat în mâinile lui Pilat dregătorul .
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci Iuda, care îl dăduse prins, când a văzut că a fost osândit, i‐a părut rău și a adus înapoi cei treizeci de arginți la mai marii preoților și bătrâni, 4 zicând: Am păcătuit dând sânge nevinovat. Iar ei au zis. Ce ne privește pe noi? Tu vei vedea. 5 Și el a aruncat arginții în Templu, s‐a depărtat și a plecat și s‐a spânzurat. 6 Și mai marii preoților au luat arginții și au zis: Nu se cuvine să‐i aruncăm în cutia pentru daruri, deoarece sunt preț de sânge. 7 Și s‐au sfătuit și au cumpărat din ei țarina olarului pentru înmormântarea străinilor. 8 De aceea țarina aceea a fost numită țarina sângelui, până în ziua de azi. 9 Atunci s‐a împlinit ce fusese spus prin Ieremia prorocul care zice: Și au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l‐au prețuit unii din copiii lui Israel; 10 și i‐au dat pentru țarina olarului, după cum mi‐a poruncit Domnul.
Isus înaintea lui Pilat
11 Iar Isus sta înaintea dregătorului. Și dregătorul l‐a întrebat zicând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar Isus a zis: Tu zici . 12 Și când era învinuit de mai marii preoților și bătrâni, nimic nu răspundea. 13 Atunci Pilat îi zice: N‐auzi câte mărturisesc ei împotriva ta? 14 Și el nu i‐a răspuns la niciun singur cuvânt, încât dregătorul se mira foarte mult.
Întărirea hotărârii de moarte
15 Iar la sărbătoare dregătorul avea obiceiul să dea pentru gloată drumul la un închis pe care‐l voiau ei. 16 Și aveau atunci pe un întemnițat vestit, zis Baraba. 17 Pe când erau adunați ei deci împreună, Pilat le‐a zis: La care voiți să‐i dau drumul pentru voi? Lui Baraba, sau lui Isus care se zice Hristos? 18 Căci știa că din pizmă îl dăduseră. 19 Și pe când ședea el pe scaunul de judecător, nevastă‐sa a trimis la el zicând: N‐avea nimic a face cu acel drept, căci am sufierit multe azi în vis pentru el. 20 Dar mai marii preoților și bătrânii au îndemnat gloatele ca să ceară pe Baraba, iar pe Isus să‐l piardă. 21 Și dregătorul a răspuns și le‐a zis: La care din cei doi voiți să‐i dau drumul pentru voi? Și ei au zis: Lui Baraba. 22 Pilat le zice: Ce voi face deci cu Isus care se zice Hristos? Ei toți zic: Să fie răstignit. 23 Și el a zis: Dar ce rău a făcut? Iar ei mai mult strigau zicând: Să fie răstignit. 24 Și când a văzut Pilat că nu folosește nimic, ci se face mai mare tulburare, a luat apă, și‐a spălat mâinile înaintea gloatei zicând: Sunt nevinovat de sângele acestui drept: voi veți vedea. 25 Și tot poporul a răspuns și a zis: Sângele lui fie asupra noastră și asupra copiilor noștri. 26 Atunci a dat pentru ei drumul lui Baraba iar pe Isus l‐a biciuit și l‐a dat ca să fie răstignit.
Batjocurile ostașilor
27 Atunci ostașii dregătorului au luat cu ei pe Isus în pretoriu și au adunat lângă el toată ceata ostașilor. 28 Și l‐au dezbrăcat și i‐au pus o manta stacojie. 29 Și au împletit o cunună de spini și au pus‐o pe capul lui și o trestie în dreapta lui și au îngenuncheat înaintea lui și l‐au luat în râs zicând: Bucură‐te, Împărate al iudeilor! 30 Și au scuipat pe el și au luat trestia și‐l băteau peste cap. 31 Și după ce au râs de el, l‐au dezbrăcat de manta, l‐au îmbrăcat cu hainele lui și l‐au dus ca să‐l răstignească.
Răstignirea
32 Și pe când ieșeau afară, au găsit pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta l‐au silit ca să‐i ducă crucea. 33 Și când au venit la un loc zis Golgota, adică Locul căpățânii, 34 i‐au dat să bea vin amestecat cu fiere; și când a gustat n‐a vrut să bea. 35 Și după ce l‐au răstignit, au împărțit între ei hainele lui, aruncând sorț. 36 Și au șezut jos și‐l păzeau acolo. 37 Și au pus deasupra capului său vina sa scrisă: ACESTA ESTE ISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR. 38 Atunci sunt răstigniți împreună cu el doi tâlhari, unul la dreapta și altul la stânga.
Batjocurile trecătorilor
39 Și trecătorii îl huleau clătinându‐și capetele 40 și zicând: Tu , cel ce dărâmi Templul și‐l zidești în trei zile, mântuiește‐te pe tine însuți. Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară‐te de pe cruce. 41 Asemenea și mai marii preoților îl luau în râs, cu cărturarii și bătrânii și ziceau: 42 Pe alții a mântuit, pe sine nu se poate mântui. Este Împăratul lui Israel: să se pogoare acum de pe cruce și vom crede în el. 43 S‐a încrezut în Dumnezeu: să‐l scape acum dacă‐l voiește. Căci a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu. 44 Aceeași ocară îi aruncau și tâlharii care au fost răstigniți împreună cu el.
Întunericul
45 Iar de la al șaselea ceas s‐a făcut întuneric peste tot pământul până la al nouălea ceas. 46 Iar pe la al nouălea ceas Isus a strigat cu glas mare zicând: Eli , Eli, Lama Sabactani? adică: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m‐ai părăsit? 47 Și unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit, ziceau: Pe Ilie îl cheamă acesta. 48 Și îndată unul dintre ei a alergat și a luat un burete și l‐a umplut de oțet și l‐a pus într‐o trestie și i‐a dat să bea. 49 Iar ceilalți ziceau: Lasă să vedem dacă vine Ilie să‐l mântuiască. 50 Și Isus a strigat iarăși cu glas mare și și‐a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și iată perdeaua Templului s‐a rupt în două de sus și până jos și pământul s‐a cutremurat și pietrele s‐au despicat, 52 și mormintele s‐au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți s‐au sculat. 53 Și au ieșit din morminte după învierea lui și au intrat în sfânta cetate și s‐au arătat multora. 54 Dar sutașul și cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele ce se făcuseră, s‐au temut foarte mult zicând: Cu adevărat acesta era Fiul lui Dumnezeu. 55 Și erau acolo privind de departe multe femei care urmaseră pe Isus din Galileea slujindu‐i, 56 între care era Maria Magdalena și Maria, mama lui Iacov și Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Iar când s‐a făcut seară, a venit un om bogat din Arimatea, cu numele Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 Acesta s‐a dus la Pilat și a cerut trupul lui Isus. Atunci Pilat a poruncit să fie dat trupul. 59 Și Iosif a luat trupul, l‐a înfășurat într‐o pânză curată de in, 60 și l‐a pus în mormântul său nou pe care‐l săpase în stâncă și a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Și Maria Magdalena era acolo și cealaltă Marie, stând în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 Iar a doua zi care este după Pregătire, mai marii preoților și fariseii s‐au adunat împreună la Pilat, 63 zicând: Domnule, ne‐am adus aminte că amăgitorul acela, pe când era încă viu, a zis: După trei zile mă scol. 64 De aceea poruncește ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii să‐l fure și să zică poporului: S‐a sculat dintre cei morți. Și rătăcirea din urmă va fi mai rea decât cea dintâi. 65 Și Pilat le‐a zis: Aveți o pază. Plecați, întăriți cum știți. 66 Iar ei au plecat și au întărit mormântul cu pază după ce au pecetluit piatra.