E pilda le răzarendi.
1 Pala kodea o Isus lea te del lengă duma andel pilde. „Khă manuši thodea khă răz. Phandadea la kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno; pala kodea dea la ka unii răzarea thai teleardea andoa čem.
2 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste lel lendar anda le roduri la răzakă.
3 Le răzarea thodine o vast pe leste, marde les thai tradeles parpale le vastença nangă.
4 Mai tradea pale lende avră robos; on malade les koa šero, thai asaine pehkă lestar.
5 Mai tradea i avrăs, saves mudarde les; pala kodea tradea aver but, anda save, iekhăn marde le, thai avrăn mudarde le.
6 Mai sas les khă šeau korkoŕo but kamblino; mai palal, tradea les i les lende. „Primina pativasa mîŕă šeaves!” phenelas o.
7 Ta le răzarea phendine maškar peste: „Dikta o mandinatorii; aven te mudaras les, thai o mandimos sî te avel amaro.”
8 Thai thodine o vast pe leste, thai mudarde les, thai šudine lehko stato avri andai răz.
9 Akana, so kărăla o stăpîno la răzako? Sî te avela, xasarăla le răzaren kodolen, thai e răz delala avrăngă.
10 Ta na drabardean o than kadoa ando LillleDevllehko: „O baŕ kai šudine les kukola kai vazden khăra, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko;
11 O Rai kărdea kadea buti, thai sî khă minunea ande amară iakha?”
12 On rodenas te astarăn Les, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă anda lende phendeasas o Isus e pilda kadea. Thai mukle Les, thai găletar.
O potindimos le Čezarehko.
13 Pala kodea tradine koa Isus iekhăn andal Fariseia thai andal Irodianea, kaste astarăn Les la orbasa.
14 Kadala avile, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, jeanas kă phenes o čeačimos, thai či fal Tu khanikastar; kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le manušen o drom le Devllehko ando čeačimos. Perăl pe te potinas biro le Čezarehkă or na?
15 Te potinas or te na potinas?” O Isus prinjeandea lengo athadimos, thai dea le anglal: „Sostar kamen te zumaven Ma? Anen Mangă khă lov kaste dikhau les.”
16 Andine lehkă khă lov; thai o Isus pušlea le; „O tipo kadoa thai le slove ramome pe leste, kahkă sî?” „Le Čezarorhkă”, phendine Lehkă on.
17 Atunčeara o Isus phendea lengă: „Ta den le Čezarohkă so sî le Čezarohkă, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.” Thai mirinas pe but zurales Lestar.
Poa juvindimos.
18 Le Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, aviline koa Isus thai thodine Lehkă kakoa pušlimos:
19 „Sîkaitorina, dikta so ramosardeamengă o Moise: „Kana merăl o phral varekahko, thai ašel lesti romni bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel lehko anau o phral lehko.
20 Sas efta phral. O mai anglal însurisai'lo, thai mullo bi te mekăl gloate.
21 O duito lea dă romni la phiwlea, thai mullo bi te avel les gloata. Sa kadea i o trito.
22 Thai či iekh anda kukola efta či muklea gloata. Pala lende sa, mulli i e juwli.
23 Koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela oi? Kă sa eftangă sas le dă romni.”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Ta či xasaon tume, anda e doši kă či atearăn či o LillleDevllehko, či e zor le Devllesti?
25 Kă pala so uštena andal mulle, čina či mai însurina pe, čina či mai măritina pe, thai avena sar le înjerea andal čeruri.
26 Ande so dikhăl o juvindimos le mullengo, ta na drabardean ando lill le Moisasko ando than kai del duma poa „Rugo”, so phendea o Dell, kana phendea: „Me sîm o Dell le Avraamohko, le Isakohko thai le Iakovohko?”
27 O Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo. Zurales mai xasaon!”
O mai baro mothodimos.
28 Iekh andal zakonarea, kai ašundea dindoi pe duma, anda kă jeanelas kă o Isus phendeasa mišto le Sadušeiengă, avilo Leste, thai pušlea Les: „Savi sî e mai bari anda sa le mothodimata?”
29 O Isus dea les anglal: „O anglal mothodimos sî kakoa: „Ašun Israele! O Rai, o Dell amaro, sî khă korkoŕo Rai;”
30 thai: „Te kames le Raies, le Devlles tirăs, anda sa teo illo, anda sa teo duxo, anda sa teo gîndo, thai anda sa ti zor; dikta o anglal mothodimos.
31 Thai o duito sî kakoa: „Te kames te pašes sar tut orta.” Nai aver mothodimos mai baro dă sar kadala.”
32 O zakonari phendea Lehkă: „Mišto, Sîkaitorina. Čeačimasa phendean kă o Dell sî iekh korkoŕo, kă nai aver avri anda Leste,
33 thai kă te kames Les anda soa illo, andoa soa gîndo, anda soa duxo thai anda sai zor, thai te kames te pašes orta sar tute, sî mai but dă sar sa le phabarimata dă sa thai dă sar sa le jertfe.”
34 O Isus dikhlea kă dea anglal xaraimasa, thai phendea lehkă: „Tu či san dur kata o Thagarimos le Devllehko.” Thai khonikh či mai lelas te mai thol Lehkă pušlimata.
Kahko Čeau sî o Kristoso?
35 Ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, o Isus phendea: „Sar phenen le zakonarea kă o Kristoso sî o Šeau le Davidohko?
36 Orta o Davido, avindoi pherdo Sfînto Duxo, phendea: „O Rai phendea mîŕă Raiehkă: „Beši ande čeačirig Mîŕî, ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
37 Kadea orta o David phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?” Thai e gloata e bari ašunelas Les čeailimasa.
O xalimos le Zakunarença.
38 Ando sîkaimos, kai delas lengă Les, o Isus phenelas lengă: „Arakhăn tume le zakunarendar, saven čeileon le te phirăn andel çoale le lunji, hai te kărăn lengă e lumea rudimata andel piaçuri.
39 On phirăn pala le skamina dă anglal andal khăngărea, thai pala le thana dă anglal katal barădesa;
40 le khăra le phiwleangă xan le, thai kărăn rudimata bară andal iakha la lumeakă. Khă mai baro došalimos avela pa lende.”
E čioŕî phiwli.
41 O Isus bešelas angla e visteria le Templosti, thai dikhălas sar šudelas o norodo love ande visteria. But, kai sas bravale, šudenas but.
42 Avili i khă čioŕî phiwli, thai šudea dui lovoŕă, kai kărăn khă gologano.
43 Atunčeara o Isus akhardea Pehkă jenen, thai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă kadea čioŕî phiwli dea mai but dă sar sa kukola kai šudine ande visteria;
44 kă sa le kolaver šudine anda lengo mandimos, ta oi, anda pehko čiorîmos, šudea sa so sas la, sa so mai ašileasa la kaste trail.”
O peraimos
le Ierusalimohko thai o avimos le Šeavehko le manušehko.
Pilda vierilor
1 Și a început să le vorbească în pilde. Un om a sădit o vie și a împrejmuit‐o cu gard și a săpat o groapă pentru teasc și a zidit un turn și a arendat‐o vierilor, iar el a plecat din țară. 2 Și la vreme a trimis la vieri un rob ca să ia de la vieri din roadele viei. 3 Și ei l‐au luat și l‐au bătut și l‐au trimis înapoi fără nimic. 4 Și iarăși a trimis la ei pe alt rob. Și pe acela l‐au rănit la cap și l‐au necinstit. 5 Și a trimis pe altul; și l‐au omorât și pe acela; și pe mulți alții, pe unii bătându‐i, iar pe alții omorându‐i. 6 Avea încă unul singur, un fiu iubit. L‐a trimis cel din urmă la vieri zicând: Se vor sfii de fiul meu. 7 Dar vierii aceia au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să‐l omorâm și moștenirea va fi a noastră. 8 Și l‐au luat și l‐au omorât și l‐au scos afară din vie. 9 Ce va face domnul viei? Va veni și va pierde pe vieri și va da via la alții. 10 Oare n‐ați citit nici scriptura aceasta: Piatra pe care au lepădat‐o ziditorii, aceea a fost făcută cap de unghi. 11 Aceasta a fost de la Domnui și este minunată în ochii noștri? 12 Și căutau să pună mâna pe el și s‐au temut de gloată; căci au cunoscut că pentru ei spusese pilda aceasta. Și l‐au lăsat și au plecat.
Birul Cezarului
13 Și trimit la el pe unii dintre farisei și irodiani, ca să‐l prindă în cuvânt. 14 Și venind îi zic: Învățătorule, știm că ești iubitor de adevăr și nu‐ți pasă de nimeni; căci nu te uiți la fața oamenilor, ci cu adevărat înveți calea lui Dumnezeu: Se cade a da bir Cezarului, sau nu? 15 Să dăm sau să nu dăm? Dar el, cunoscându‐le fățărnicia, le‐a zis: Ce mă ispitiți? Aduceți‐mi un dinar ca să văd. 16 Iar ei au adus. Și le zice: Al cui este chipul acesta și scrierea? Iar ei i‐au zis: Al Cezarului. 17 Iar Isus le‐a zis: Dați Cezarului cele ce sunt ale Cezarului, și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu. Și se mirau mult de el.
Despre înviere
18 Și vin la el saducheii , care zic că nu este înviere. Și‐l întrebau zicând: 19 Învățătorule, Moise ne‐a scris că dacă va muri fratele cuiva și va lăsa o nevastă și nu va lăsa copil, fratele său să ia pe nevasta lui și să ridice sămânță fratelui său. 20 Erau șapte frați. Și cel dintâi a luat o nevastă și murind n‐a lăsat sămânță. 21 Și a luat‐o al doilea și a murit nelăsând sămânță; și al treilea tot așa. 22 Și cei șapte n‐au lăsat urmaș. La urma tuturor a murit și femeia. 23 La înviere când vor învia, a cărui dintre ei va fi nevastă? Căci cei șapte au avut‐o de nevastă. 24 Isus le‐a zis: Oare nu pentru aceasta vă rătăciți voi că nu știți scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci când vor învia dintre cei morți, nici nu se însoară nici nu se mărită; ci sunt ca îngerii în ceruri. 26 Iar despre morți că se scoală, n‐ați citit în cartea lui Moise, cu privire la Rug, cum i‐a spus Dumnezeu zicând: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov? 27 El nu este Dumnezeul morților, ci al viilor. Mult vă rătăciți.
Cea mai mare poruncă
28 Și unul dintre cărturari s‐a apropiat și i‐a auzit pricindu‐se între ei și știind că le‐a răspuns bine, l‐a întrebat: Care poruncă este întâia dintre toate? 29 Isus a răspuns: Întâia este: Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru, Domnul este unul singur. 30 Și: Iubește pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din tot cugetul tău și din toată puterea ta. Iată porunca dintâi. 31 A doua este aceasta: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea. 32 Și cărturarul i‐a zis: Bine, învățătorule, adevărat ai zis că este unul singur și nu este altul afară de el. 33 Și a‐l iubi din toată inima și din toată priceperea și din toată puterea și a iubi pe aproapele său ca pe sine însuși este mai mult decât toate arderile de tot și jertfele. 34 Și Isus când a auzit că a răspuns cuminte, i‐a zis: Nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu. Și nimeni nu mai îndrăznea să‐l întrebe.
Al cui fiu este Hristosul?
35 Și răspunzând Isus, zicea pe când învăța în Templu: Cum zic cărturarii că Hristosul este fiu al lui David? 36 Însuși David îi zice prin Duhul Sfânt: Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta mea până voi pune pe vrăjmașii tăi sub picioarele tale. 37 Însuși David îl numește Domn; și de unde este fiu al lui? Și gloata cea multă îl asculta cu bucurie.
Mustrarea cărturarilor
38 Și în învățătura sa zicea: Feriți‐vă de cărturarii care doresc să umble în veșminte lungi și să primească urări de bine în piețe 39 și cele dintâi scaune în sinagogi și cele dintâi scaune la ospețe: 40 care mănâncă cu desăvârșire casele văduvelor, și de ochii lumii se roagă mult, aceștia vor lua mai multă osândă.
Văduva săracă
41 Și ședea în fața cutiei pentru daruri și privea cum gloata aruncă bani de aramă în cutia pentru daruri; și mulți bogați aruncau mult. 42 Și a venit o singură văduvă săracă și a aruncat două leptale, adică un codrant. 43 Și a chemat la sine pe ucenicii săi și le‐a zis: Adevărat vă spun că văduva aceasta , care este săracă, a aruncat mai mult decât toți care aruncă în cutia pentru daruri. 44 Căci toți au aruncat din ce le prisosește, iar aceasta din lipsa ei a aruncat tot ce avea, tot din ce trăiește.