O ušteaimos la Krisako le Eliašibostar.
1 Ando čiro kodoa, drabardea pe angla soa poporo andoa lill le Moisahko, thai arakhlea pe ramome kă o Amonito thai o Moabito či trăbun te šon pe čiăkhdata ando tidimos le Devllehko,
2 anda kă či avilesas anglal šeave le Israelohkă manŕăsa thai paiesa, anda kă tomnisardesas pa lende potindindoi rupesa le Balaamos kaste dele armaia. Ta o Dell amaro paruglea e arman ando dimosdumadămišto.
3 Kana ašundine e Kris, dinerigate andoa Israelo sa le străinen.
4 Anglal dă kadea, o rašai o Eliašib, kai sas thodino pal kămării le Khărăhkă le Devllehkă amarăhkă, thai neamo le Tobiasa,
5 lašardeasas anda leste khă kămara bari, kai thonas mai anglal le pativa le xabenehkă, e tămîia, le butea, o dešimosandoa div, andoa musto, thai andoa zetino, le riga šinade andal Leviçea, le dilabaitorea thai le udaitorea, thai le pativa le vazdimahkă andal raša.
6 Me či sîmas ando Ierusalimo kana kărdi'le sa kadala, kă amboldinisailemas koa thagar ando treanda thai duito bărši loe Artasersehko, o thagar le Babilonohko. Koa gor le băršehko lem pale avimos kata o thagar
7 te amboldau ma ando Ierusalimo, thai dikhlem o nasul kai kărdeasas les o Eliašib, lašardindoi khă kămara anda o Tobia, andel barea le Khărăhkă le Devllehkă.
8 Falea ma but nasul thai šudem andai kămara sal butea le Tobiahkă.
9 Mothodem te ujarăn pe le odăi, thai thodem pale ande lende le butea le Khărăhkă le Devllehkă, le pativa le xabenehkă thai e tămîia.
Le dešimata andine pale.
10 Ašundem sakadea kă le riga le Leviçăngă či mai dinesas pe lengă, thai kă le Leviçea thai le dilabaitorea, thodine le kandimasa, našlesas sakogodi ande pehkă phuwea.
11 Demduma le dregătorengă, thai phendem: „Anda soste sas meklino o Khăr le Devllehko?” Thai tidem le Leviçăn, thai andem le pale ande lengo kandimos.
12 Atunčeara soa Iuda andea andel kămări o dešimos andoa div, andoa musto thai andoa zetino.
13 Dem le kămări ande sama le rašasti o Šelemaia, o jeanglitorii o Çadok thai le Pedaiasti, iekh andal Leviçea, thai mai thodem le Xananos, o šeau le Zakurohko, o šeau le Mataniahko, kă jealas lengo anau kă sî pateamne. On sas thodine te kărăn le xulaimata kai delas pe lengă phralen.
14 An Tukă godi mandar, Devlla, anda kadala butea, thai na bîstăr le kărimata mîŕă lašimahkă kărdine andoa Khăr mîŕă Devllehko thai andal butea kai trăbun arakhadine ande leste!
O sfinçomos le Savatohko.
15 Ando čiro kadoa dikhlem ando Iuda varesar manuši ušteaindoi ando teasko ando des le Savatohko, andindoi drăza, thodindoi pel čiuši moll, drakha thai smoitine, thai sako moda buteandi, thai andindoi le ando Ierusalimo ando des le Savatohko. Xolleailem pe lende orta ando des kana bitinenas pehkă butea.
16 Mai sas i varesar Tirienea, thodine ando Ierusalimo, kai anenas mašo thai sako moda buteandi, thai bitinenas kal šeave le Iudahkă ando des le Savatohko ando Ierusalimo.
17 Xolleailem pe le mai bară le Iudahkă, thai phendem lengă: „So ameal kadoa kărimos o nasul kai kărăn les, pîngărindoi o des le Savatohko?
18 Ta či kărde buti kadea tumară dadda, thai na anda e doši kadea tradea o Dell pa amende kadala bibaxtalimata thai pai četatea kadea? Thai tume anen pale e xolli Lesti poa Israelo, prikăjindoi o Savato?”
19 Pala kodea mothodem te phandadeon le udara le Ierusalimohkă anglal le Savatostar, iekhatar so arăsăla e ušal, thai te na pîtărdeon dăsar pala o Savato. Thai thodem varesar kanditorea mîŕăn kal udara, te atărdearăn o šutimos le buteango ando des le Savatohko.
20 Thai kadea le bitinditorea thai bitindimatorea sako moda buteandi nakhlea lengă e reat ăkhdata thai duvarăs avri andoa Ierusalimo.
21 Xalema lença, thai phendem lengă: „Anda soste bešen reate angloa zîdo? Te mai kărăna ăkhdata e buti kadea, thoaua o vast pe tumende.” Anda e leaka kodea, či mai avile ando čiro le Savatohko.
22 Mothodem i le Leviçăngă te ujarăn pe, thai te aven te arakhăn le udara, kaste sfinçon o des le Savatohko.
An Tukă godi mandar, Devlla, anda kadala butea, thai arakh ma pala e milla Tiri e bari!
O dimosduma andal juwlea le sterăinea.
23 Sa ando čiro kodoa, dikhlem varesar Iudeia, kai linesas pehkă romnea, Asdodiene, Amonite thai Moabite.
24 Dopaši andal šeave lengă denasduma asododianihko, thai či jeanenas te denduma evreihko; či prinjeanenas dăsar e šib le kutare poporosti or le kutare poporosti.
25 Demlengăduma, thai dem le armaia; dem ande iekh anda lende, çîrdem lengă ball, thai thodem le te solaxan ando Anau le Devllehko, phendindoi: „Te na den tumară šeian pala lengă šeave, thai te na len le šeian lengă dă romnea či anda tumară šeave, či anda tumende.
26 Ta na ande kadea bezexardea o Solomono, o thagar le Israelohko? Nas aver thagar sar leste, ando butimos le popoarengo; o sas kamblime lehkă Devllestar, thai o Dell thodeasas les thagar pa soa Israelo. Varesar, le juwlea le străinea çîrde les i les ande bezex.
27 Thai akana trăbul te ašunas pa tumende kă kărăn khă bikris kaditi dă bari thai kă bezexarăn poa Dell amaro, lindoi romnea străinea?
28 Iekh andal šeave le Ioiadahko, o šeau le bară rašahko o Eliašib, sas o jeamtro le Sanbalatohko, o Xoronito. Našadem les mandar.
29 An Tukă godi lendar, Devlla, kă marisardine o rašaimos thoa phanglimos phanglo le rašandar thai le Leviçăndar.
30 Ujeardem le anda orsao străino, thai thodem lašardimos ande sa so trăbunas te arakhăn le raša thai le Leviçea, sakogodi ande pehko kandimos,
31 Ande so dikhă kaditi e pativ le kaštendi kal čiruri mothodine, sode i ka le kola anglal roduri.
An Tukă godi mandar, karing mištimasa, Devlla!
Călcarea de lege a lui Eliașib
1 În ziua aceea au citit în cartea lui Moise în urechile poporului; și s‐a aflat scris în ea că amonitul și moabitul să nu intre în obștea lui Dumnezeu în veac; 2 pentru că n‐au întâmpinat pe fiii lui Israel cu pâine și cu apă și au tocmit pe Balaam împotriva lor ca să‐i blesteme: dar Dumnezeul nostru a întors blestemul în binecuvântare. 3 Și a fost așa : cum au auzit legea, au despărțit din Israel toată amestecătura de popor. 4 Și înainte de aceasta Eliașib preotul, care era peste cămările casei Dumnezeului nostru, rudă cu Tobia, 5 făcuse pentru el o cămară mare, unde mai înainte puneau darurile de mâncare, tămâia și vasele și zeciuielile de grâu, de must și de untdelemn, care erau poruncite pentru leviți și cântăreți și ușieri, și darurile ridicate ale preoților. 6 Și la toate acestea eu nu eram în Ierusalim; căci în anul al treizeci și doilea al lui Artaxerxe împăratul Babilonului, am venit la împărat și după câteva zile m‐am cerut de la împărat: 7 și am venit la Ierusalim și am văzut răul pe care‐l făcuse Eliașib pentru Tobia, făcându‐i o cămară în curțile casei lui Dumnezeu. 8 Și m‐a mâhnit mult și am aruncat afară din cămară toate lucrurile de casă ale lui Tobia. 9 Și am poruncit și au curățit cămările: și am adus iarăși acolo vasele casei lui Dumnezeu, darurile de mâncare și tămâia. 10 Și am aflat că părțile leviților nu li se dăduseră și că leviții și cântăreții care făceau slujba fugiseră fiecare la țarina sa. 11 Și m‐am certat cu dregătorii și le‐am zis: Pentru ce este părăsită casa lui Dumnezeu? Și i‐am adunat și i‐am pus la locul lor. 12 Și tot Iuda a început să aducă zeciuiala de grâu și de must și de untdelemn în vistierii. 13 Și am făcut vistiernici peste vistierii pe Șelemia, preotul și pe Țadoc, cărturarul, și dintre leviți, pe Pedaia: și sub ei pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania; căci erau socotiți credincioși și însărcinarea lor era să împartă fraților lor. 14 Adu‐ți aminte de mine, Dumnezeul meu, pentru aceasta și nu șterge faptele mele evlavioase pe care le‐am făcut pentru casa Dumnezeului meu și pentru cele de păzit ale ei.
Sfințirea Sabatului
15 În zilele acelea am văzut în Iuda pe unii care călcau la teasc în sabat și aduceau snopi și‐i încărcau pe măgari, și vin, struguri și smochine, și orice fel de sarcini și le aduceau la Ierusalim în ziua sabatului: și am mărturisit împotriva lor în ziua când vindeau bucate. 16 Și bărbați din Tir locuiau acolo și aduceau pești și tot felul de marfă și o vindeau în sabat la copiii lui Iuda și în Ierusalim. 17 Și m‐am certat cu mai marii lui Iuda și le‐am zis: Ce este această faptă rea pe care o faceți, întinând ziua sabatului? 18 Oare n‐au făcut astfel părinții voștri și n‐a adus Dumnezeul nostru tot răul acesta asupra noastră și asupra cetății acesteia? Și veți aduce mai multă mânie asupra lui Israel întinând sabatul. 19 Și a fost așa : când a început să fie întuneric în porțile Ierusalimului înainte de sabat, am poruncit să se închidă porțile și am poruncit să nu se deschidă până după sabat. Și la porți am așezat din tinerii mei ca să nu se aducă nicio greutate în ziua sabatului. 20 Și neguțătorii și vânzătorii de orice marfă au mas noaptea afară din Ierusalim odată și de două ori. 21 Și am mărturisit împotriva lor și le‐am zis: Pentru ce mâneți noaptea înaintea zidului? Dacă veți mai face așa voi pune mâna pe voi. Din vremea aceea n‐au mai venit în sabat. 22 Și am poruncit leviților să se curățească și să vină și să păzească porțile, ca să sfințească ziua sabatului. Adu‐ți aminte, Dumnezeul meu, și despre aceasta pentru mine și cruță‐mă după mărimea îndurării tale!
Mustrarea pentru femeile străine
23 În zilele acelea am mai văzut că iudeii făcuseră să locuiască cu ei femei din Asdod, din Amon și din Moab. 24 Și copiii lor vorbeau jumătate limba Asdodului și nu știau să vorbească limba iudeilor, ci după limba unui popor sau altul. 25 Și m‐am certat cu ei și i‐am blestemat și am bătut pe unii din ei și le‐am smuls părul și i‐am pus să jure pe Dumnezeu: Să nu dați fetele voastre fiilor lor și să nu luați din fetele lor pentru fiii voștri sau pentru voi înșivă. 26 Oare n‐a păcătuit Solomon împăratul lui Israel în acestea? Totuși între multe neamuri nu era împărat asemenea lui și a fost iubit de Dumnezeul său și Dumnezeu l‐a pus împărat peste tot Israelul: dar și pe el l‐au tras în păcat femeile străine. 27 Și să ascultăm noi de voi ca să faceți tot acest rău mare să fiți necredincioși Dumnezeului nostru, luând femei străine? 28 Și unul din fiii lui Ioiada, fiul lui Eliașib, marele preot, era ginere lui Sanbalat, Horonitul, și l‐am alungat dinaintea mea. 29 Adu‐ți aminte de ei, Dumnezeul meu, căci au întinat preoția și legământul preoției și al leviților. 30 Și i‐am curățit de toți străinii și am așezat cetele preoților și ale leviților, pe fiecare în slujba sa; 31 și pentru darul de lemne la vremuri hotărâte și pentru cele dintâi roade. Adu‐ți aminte de mine Dumnezeul meu, spre bine.