Le roimata le poporohkă.
1 Andai rig le manušendi andoa poporo thai andai rig lendi romneandi vazdine pe bară roimata pal phral lengă le Iudeia.
2 Iekh mothonas: „Ame, le šeave amară thai le šeia amară, sam but; te del pe amengă div te xas thai te traisaras.”
3 Aver phenenas: „Thoas sumadi le phuwea thai le răza thai le khăra amară, kaste avel ame div ando čiro le bokhalimahko.”
4 Aver phenenas: „Leam unjile rup thodindoi sumadi le phuwea thai le răza amară andoa potindimos le thagarehko.
5 Tahai sa o mas amaro sî sar i o mas amară phralengo, le šeave amară sî sar i le šeave lengă; thai dikta thoas kai robia amară šaven thai amară šeian, thai but andal šeia amară i sas thodine kai robia; sam bi zorako, kă le phuwea thai le răza amară sî avrăngă.”
6 Xolleailem but zurales kana ašundem lengă roimata thai le divanuri kadala.
7 Mothodem te xama kolença le mai barănça thai le dregătorença, thai phendem lengă: „So! Tume den unjile kamătasa tumară phralen?” Thai tidem paša mande khă baro tidimos,
8 thai phendem lengă: „Ame potindeam, pala amari zor, amară phralen le Iudeien, bitinde le neamurengă; thai tume te bitinen tumară phralen? Thai înkă amengă te aven bitindine?” On ašilemuto, bi avindoi le so te denanglal.
9 Pala kodea phendem: „So kărăn tume nai mišto. Či trăbunas te phirăn ando drabarimos le Devllehko amarăhko, kaste na aven prasaimos le neamurengă le dušmaiengă amengă?
10 Thai me, thai le phral mîŕă thai le kanditorea mîŕă, deam le unjile rup thai div. Te mekas lengă dăsar o unjilimos kadoa!
11 Den le parpale ades le phuwea, le răza, le zetinea thai le khăra, thai ăkh šell rig andoa rup, andoa div, andoa musto thai andoa zetino, kai manglean les lendar sar kamăta.”
12 On dine anglal: „Dasa le parpale, thai či mai magasa lengă khanči, kărasa sar phendean.” Atunčeara akhardem le rašan, angla save thodem le te solaxan kă nikrăna pehko divano.
13 Thai činosardem mîŕî raxami, phendindoi: „Kadea te činol o Dell avri anda Lehko Khăr thai le mandinatar lehkărăn or save manušes kai či nikrăla pehko divano, thai kadea te avel činosardo o manuši kodoa thai meklino le vastença nangă!” Soa tidimos phendea: „Amino.” Thai lăudisarde le Raies. Thai o poporo nikărdea pehko divano.
O Neemia sar dregătorii.
14 Andoa des kana thodea ma o thagar dregătorii pa lende ando čem le Iudahko, dă kata o bišto bărši ji koa treanda thai duito bărši le thagarehko, čiro dă dešudui bărši, či me, či mîŕă phral či traisardeam anda le avimata dine le dregătorehkă.
15 Angla mande, kola dă anglal dregătorea pharearănas o poporo, thai lenas lestar manŕo thai moll, avri dă kola štarvardeši siklea rupehkă; orta i lengă kandimatorea mekănas pe po poporo. Me či kărdem kadea, andai dar le Devllesti.
16 Ba, mai but, kărdem buti koa lašardimos le zîdohko kadalehko, či tindem či khă phuw, thai sa le kanditorea mîŕă sas kai buti.
17 Sas ame kai skafidi ăkh šell thai panvardeši manuši, Iudeia thai dregătorea, avri anda kola kai avenas amende andal neamuri dă rigatar.
18 Lašardeolas pe mangă ande sako des po khă guruw, šou bakriše alosarde, thai khainea, thai ka sako deši deslašardeola andoa butimos sai moll kai sas trăbuimasti. Sa kadalença, či manglem le avimata kai den pe le dregătores, anda kă le butea mekănas pe zurales po poporo kadoa.
19 An Tukă godi mandar karing o mištimos, Devlla, anda sa so kărdem andoa poporo kadoa!
Plângerile poporului
1 Și a fost o strigare mare în popor și între nevestele lor împotriva iudeilor, frații lor. 2 Și erau unii care ziceau: Noi, fiii noștri și fetele noastre suntem mulți și cerem grâu, ca să mâncăm și să trăim. 3 Și erau unii care ziceau: Noi am pus zălog țarinile noastre și viile noastre și casele noastre ca să luăm grâu la foamete. 4 Și erau unii care ziceau: Noi ne‐am împrumutat cu argint pe țarinile noastre și viile noastre pentru birul împăratului. 5 Și acum carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri ca și copiii lor: și iată ducem în robie pe fiii noștri și pe fetele noastre ca să fie slujitori și unele din fetele noastre chiar sunt duse în robie și nu este în puterea mâinilor noastre să le răscumpărăm, căci țarinile și viile noastre sunt ale altora. 6 Și m‐am mâniat foarte mult când am auzit strigarea lor și cuvintele acestea. 7 Și m‐am sfătuit în inima mea și am mustrat pe mai mari și pe dregători și le‐am zis: Voi luați camătă fiecare de la fratele său. Și am chemat împotriva lor o adunare mare. 8 Și le‐am zis: Noi, după puterea noastră, am răscumpărat pe frații noștri iudei care erau vânduți neamurilor; și voi înșivă să vindeți pe frații voștri? Sau să ne fie ei vânduți? Iar ei au tăcut și n‐au găsit un cuvânt de zis. 9 Și am zis: Lucrul pe care‐l faceți nu este bun. Oare nu trebuie să umblați în frica Dumnezeului nostru ca să nu fim de ocară neamurilor, vrăjmașii noștri? 10 Și eu, frații mei și slujitorii mei, de asemenea i‐am împrumutat cu argint și grâu pe camătă. Să lăsăm, vă rog, camăta aceasta. 11 Întoarceți‐le, rogu‐vă, chiar astăzi țarinile, viile, măslinii și casele lor și o sutime din argintul și din grâul, din mustul și din untdelemnul, pe care l‐ați cerut de la ei. 12 Și au zis: Vom întoarce și nu vom cere nimic de la ei; vom face cum zici. Și am chemat pe preoți și i‐am pus să jure că vor face după cuvântul acesta. 13 Am scuturat și poalele hainei mele și am zis: Așa să scuture Dumnezeu pe orice om din casa sa și din munca sa care nu va împlini cuvântul acesta, așa să fie scuturat și golit. Și toată obștea a zis: Amin! Și au lăudat pe Domnul. Și poporul a făcut după cuvântul acesta.
Neemia ca dregător
14 Și din ziua în care am fost pus dregător al lor, în țara lui Iuda, de la anul al douăzecilea până la anul al treizeci și doilea al împăratului Artaxerxe, doisprezece ani, eu și frații mei n‐am mâncat pâine de dregător. 15 Dar dregătorii de mai înainte, care au fost înainte de mine, împovărau poporul și luau de la el pâine și vin, afară de cei patruzeci de sicli de argint; chiar și slujitorii lor domneau peste popor. Dar eu n‐am făcut astfel, căci mă temeam de Dumnezeu. 16 Și m‐am ținut de lucrul zidului acestuia și n‐am cumpărat țarini: și toți slujitorii mei erau adunați acolo la lucru. 17 Și chiar la masa mea erau o sută cincizeci de bărbați din iudei și din dregători, afară de cei ce veneau la noi de la popoarele care erau în jurul nostru. 18 Și ceea ce se pregătea în fiecare zi era: un bou și șase oi alese; și păsări se pregăteau pentru mine; și o dată la zece zile era o mulțime de tot felul de vin. Și cu toate acestea n‐am cerut pâinea de dregător, căci era grea robie asupra poporului acestuia. 19 Adu‐ți aminte pentru mine, Dumnezeul meu, spre bine, de tot ce am făcut pentru poporul acesta.