Štarvardeši bărši ande pustia.
1 Sa o tidimos vazdea o mui thai thodea pe te çîpil. Thai o poporo ruia ande reat kodea.
2 Sa le šeave le Israelohkă pupuisarde andoa Moise thai o Aarono, thai sa o tidimos phendea lengă: „Sostar či mulleam ame ando čem le Ejiptohko, or sostar či mulleam ande pustia kadea?
3 Sostar nigrăl ame o Rai ando čem kadoa, ande savo perasa mudarde la sabiatar, thai amară romnea thai amară šeaoŕă avena jafohkă? Nai mai mišto te amboldas ando Ejipto?”
4 Thai phendine iekh avrăhkă: „Te alosaras amengă khă šerobaro, thai te amboldas ame ando Ejipto.”
5 O Moise thai o Aarono pele le mosa pe phuw, angla soa tidimos le šeavengo le Israelohkă kai tideasas pe andekhthan.
6 Thai, anda kukola kai dikhlesasčioreal o čem, o Iosua, o šeau le Nunohko, thai o Kaleb, o šeau le Ieftunehko, šindine pehkă çoale,
7 thai dine duma kadea sa le tidimahkă le šeavengă le Israelohkă: „O čem kai phirdeam les ame thai dikhleamlesčioreal, sî khă čem but lašo, mîndrimatănça.
8 Kana o Rai avela mištimasa, amença, nigrăla me va ando čem kadoa, thai dela va mengă les: sî khă čem ande sao thavdel thud thai avdin.
9 Ta dăsar, na xoleaon angloa Rai, thai na daran anda le manuši andoa čem kodoa, kă xasa le. Len nai le či khă dumo: O Rai sî amença, na daran lendar!”
10 Soa tidimos delas duma te mudarăn le baŕănça, kana e slava le Raiesti dičili pa e çăra le arakhadimasti, angla sal šeave le Israelohkă.
11 Thai o Rai phendea le Moisahkă: „Ji kana či šola Ma ande sama o poporo kadoa? Ji kana či va pateala o ande Mande, sa le minunença kai kărau le ande lengo maškar?
12 Anda kodea, malavaua les čiumasa, thai mudaraua les, ta tut kăraua tu khă vîça mai bari thai mai zurali sar leste.”
13 O Moise phendea le Raiehkă: „Le Ejiptenea ašunena kadea buti, andoa maškar savengo ankaladean kadale poporos anda Ti zor.
14 Thai phenena le ašilimata le čemehkă kodo lehkă. On jeanenas kă Tu, o Rai, san ando maškar kadale poporohko; kă sîkavesas Tu ando tipo dičimasa, Tu, o Rai; kă Teo noro bešel pa leste; kă jeas angla leste desă ande khă tillo norohko, thai reate ande khă tillo iagako.
15 Kana mudarăs le poporos kada les sar khă manušes korkoŕo, le neamuri, kai ašundine kă delas pe duma pa Tute, va phenena:
16 „O Rai nas les zor te nigrăl kadoa poporo ando čem kai solaxadeasas kă delas lengă les: anda kodea mudardea le ande pustia.”
17 Akana te dičiol pe e zor, le Raiesti ande lako barimos, sar phendean kana mothodean:
18 „O Rai sî loko kai xolli thai bravallo ando lašimos, iertisar o bezexalimos thai o biprinjeandimos, ta na nikăr le došales orta bidošallo, thai došarăl o bezexalimos le daddengo andel šeave ji koa trito or štarto neamo.
19 Ierisar, o bezexalimos le poporohko kada lehko, pala o barimos Tea milako, sar iertsardean le poporohkă kada lehkă dă andoa Ejipto ji koče.”
20 Thai o Rai phendea: „Iertisarau sar manglean.
21 Ta sode sî dî čeačimasa kă Me sîm juvindo thai kă e slava le Raiesti pherăla sa e phuw,
22 kaditi sî čeačimasa kă sa kukola kai dikhline pehkă iakhănça Mîŕî slava, thai le minunea kai kărdem le ando Ejipto thai ande pustia, thai sa dine dumadănasul pa Mande dešvar ji akana, thai či ašundine Mîŕă muiestar,
23 sa kodola či dikhăna o čem kai solaxadem lengă daddengă, kă daua lengă les, thai anume, sa kai či dine Ma pateaimos, či va dikhăna les.
24 Ta anda kă Muŕo robo o Kalebo sas pherdino avră duxostar, thai phirdea ande sa Muro drom, kăraua les te šol pe ando čem kai sas, thai lehkă avimata avela lengo.
25 Le Amalečiçea thai le Kanaaniçea bešen ande xar kadea: ta texara, ambolden tume, po drom kai nigrăl karing e Marea e Lolli.”
26 O Rai dea duma le Moisahkă thai le Aaronoskă, thai phendea:
27 Ji kana mekaua koadoa jungalo tidimos te pupuil pa Mande? Ašundem le pupuimata le šeavengă le Israelohkă, kai pupuin pa Mande.
28 Phen lengă: „Pe Mîŕî čivava! phenel o Rai,” kă kăraua tumengă orta sar dean duma ando ašundimos Mîŕă kanengo.
29 Tumară staturea mulle perăna ande pustia kadea.Tume saoŕă, sao dindimos kărdeape tumengă, dindoi tume kata biši bărši opră, thai save pupuisardean anda Mande,
30 či šona tume ando čem kai solaxailemas kă daua tumengă la te bešen ande la, avri anda o Kalebo, o šeau le Iefunohko, thai o Iosua, o šeau le Nunohko.
31 Ta tumară šeaoŕăn kai, kai phendean kă avena xasardimahkă, kăraua le te šon pe ande leste, kaste prinjeanen o čem sao tume čidabeadikhlean les.
32 Sode pa tumende, tumară staturea le mulle perăna ande pustia.
33 Thai tumară šeave xasaona štarvardeši bărši ande pustia, thai iertina kadea tumară bezexa, ji kana tumară staturea le mulle perăna ande pustia.
34 Pala sar ande štarvardeši des dikhleančioreal o čem, sa kadea, ande štarvardeši bărši phiravena e doši le bezexalimatăngă tumarăngă; sar khă bărši ande sako des: thai jeanena atunčeara so ameal te çîrdau Muŕo vast Me tumendar.
35 Me, o Rai, dem duma! Ando čeačimos, kadea kăraua kadale jungalimahkă tidimahkă, kai tideape kontra Mande, avena mullimahkă ande pustia kadea thai ande late va merăna.”
36 Le rom kai trdeasas le o Moise te dikhănčioreal o čem, thai save, ka lengo amboldimos, kărdesas ta sa o tidimos te pupuil pa leste, kalearindoi o čem;
37 kadala manuši, kai kaleardesas o čem, mulle oče angloa Rai, malade khă mullimastar andakhdata.
38 Dăsar o Iosua, o šeau le Nunohko, thai o Kaleb, o šeau le Iefunehko, ašile ande čivava anda le manuši kodola kai gălesas te dikhănčioreal o čem.
O biašundimos le poporohko došaldo.
39 O Moise phendea sa kadala butea sa le šeavengă le Israelohkă; thai o poporo sas ande khă bari jeluimos.
40 Uštile kana pharadilo o des o duito des, thai ankăste po gor le baŕăbarăhko, phendindoi: „Dikta ame!” sam gata te ankleas ando than kai dean duma Raia, kă bezexardeam.”
41 O Moise phendeas: „Anda soster ušteaven o mothodimos le Raiehko? Na khărna khanči.
42 Na anklen, kă o Rai nai ande tumaro maškar! Na roden te aven marde tumară dušmaiendar.
43 Kă le Amalečiçea thai le Kanaaniçea sî angla tumende, thai perăna mudarde la sabiatar; ăkhdata so šudean tume kata o Rai, O Rai či avela tumença.”
44 On nalinesama thai ankăste po gor le baŕăbarăhko, ta o chivoto le phanglimahko thai o Moise či ankăste andoa maškar la tabărako.
45 Atunčeara uliste le Amalečiçea thai le Kanaaniçea, kai bešenas po baŕbaro kodoa, marde le, thai šinde le kotora ji ando Xorma.
Pribegirea prin pustie
1 Și toată adunarea și‐a ridicat glasul și a strigat și poporul a plâns în noaptea aceea. 2 Și toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și toată adunarea le‐a zis: O , de am fi murit în țara Egiptului! Sau de am fi murit în această pustie! 3 Și pentru ce ne‐a adus Domnul în țara aceasta, ca să cădem de sabie, ca nevestele noastre și copilașii noștri să fie de pradă? Oare n‐ar fi mai bine pentru noi să ne întoarcem în Egipt? 4 Și au zis unul către altul: Să punem un cap și să ne întoarcem în Egipt. 5 Atunci Moise și Aaron au căzut pe fețele lor înaintea întregii adunări a copiilor lui Israel. 6 Și Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau din cei ce iscodiseră țara, și‐au rupt hainele. 7 Și au vorbit către toată adunarea copiilor lui Israel zicând: Țara , pe care am străbătut‐o ca s‐o iscodim, este o țară foarte, foarte bună. 8 Dacă Domnul va avea plăcere de noi, ne va aduce în țara aceasța și ne‐o va da, țară în care curge lapte și miere. 9 Numai nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul țării, căci ei sunt pâine pentru noi; ocrotirea lor s‐a depărtat de la ei și Domnul este cu noi; nu vă temeți de ei. 10 Și toată adunarea a vorbit să‐i ucidă cu pietre. Și slava Domnului s‐a arătat tuturor copiilor lui Israel în cortul întâlnirii. 11 Și Domnul a zis lui Moise: Până când mă va disprețui poporul acesta? Și până când nu vor crede ei în mine, pentru toate semnele pe care le‐am făcut între ei? 12 Îi voi lovi cu ciumă și‐i voi stârpi, și pe tine te voi face un popor mai mare și mai tare decât ei. 13 Și Moise a zis Domnului: Dar egiptenii vor auzi; căci prin puterea ta ai scos pe poporul acesta din mijlocul lor. 14 Și vor spune locuitorilor acestei țări, care au auzit că tu, Doamne, ești în mijlocul acestui popor, că tu, Doamne, ești văzut ochi către ochi și că norul tău stă deasupra lor, și că tu mergi înaintea lor, într‐un stâlp de nor ziua și într‐un stâlp de foc noaptea. 15 Și acum dacă vei omorî pe poporul acesta ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit vestea ta vor vorbi, zicând: 16 Fiindcă Domnul n‐a putut să aducă pe poporul acesta în țara pe care le‐o jurase, de aceea i‐a omorât în pustie. 17 Și acum, rogu‐te, să se mărească puterea Domnului după cum ai vorbit zicând: 18 Domnul este încet la mânie și bogat în îndurare, care iartă nelegiuirea și călcarea de lege și care nu socotește pe cel vinovat nevinovat, care cercetează nelegiuirea părinților în copii până în al treilea și al patrulea neam . 19 Iartă , te rog, nelegiuirea poporului acestuia după mărimea îndurării tale și după cum ai iertat pe poporul acesta, din Egipt și până acum. 20 Și Domnul a zis: Am iertat după cuvântul tău. 21 Dar cu adevărat, viu sunt eu, și tot pământul se va umplea de slava Domnului. 22 Căci toți acei bărbați care au văzut slava mea și semnele mele, pe care le‐am făcut în Egipt și în pustie, și m‐au ispitit de zece ori până acum și n‐au ascultat de glasul meu, 23 de vor vedea ei țara pe care am jurat‐o părinților lor! Niciunul din aceia care m‐au disprețuit n‐o vor vedea. 24 Dar pe robul meu Caleb , fiindcă a fost alt duh cu el și m‐a urmat pe deplin , îl voi face să intre în țara în care s‐a dus, și sămânța lui o va stăpâni. 25 Și amalecitul și cananitul locuiesc în vale. Mâine întoarceți‐vă și plecați în pustie pe calea spre Marea‐Roșie. 26 Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron zicând: 27 Până când să rabd eu această adunare rea, care cârtește împotriva mea? Am auzit cârtirile copiilor lui Israel cu care cârtesc împotriva mea. 28 Spune‐le: Viu sunt eu, zice Domnul, de nu vă voi face cum ați vorbit în urechile mele! 29 Trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. Și toți aceia, care au fost numărați dintre voi, după numărul vostru întreg, de la douăzeci de ani și mai sus, care ați cârtit împotriva mea, 30 de veți intra voi în țara, pentru care mi‐am ridicat mâna că vă voi face să locuiți în ea, afară de Caleb, fiul lui Iefune, și de Iosua, fiul lui Nun. 31 Dar pe pruncii voștri, despre care ați zis că vor fi pradă, îi voi face să intre și vor cunoaște țara pe care ați disprețuit‐o voi. 32 Și voi, trupurile voastre moarte vor cădea în această pustie. 33 Și copiii voștri vor fi păstori în pustie patruzeci de ani, și vor purta curviile voastre, până ce trupurile voastre moarte se vor pierde în pustie. 34 După numărul zilelor în care ați iscodit țara, patruzeci de zile, de fiecare zi un an, vă veți purta nelegiuirile, patruzeci de ani, și veți cunoaște înstrăinarea mea de voi. 35 Eu , Domnul, am vorbit, de nu voi face aceasta la toată această adunare rea , care s‐a întâlnit împreună împotriva mea. Se vor pierde în pustia aceasta și vor muri în ea. 36 Și bărbații, pe care‐i trimisese Moise să iscodească țara, și care s‐au întors și au făcut pe toată adunarea să cârtească împotriva lui, aducând vorbă rea despre țară: 37 bărbații aceia care au adus vorbă rea despre țară au murit de rană înaintea Domnului. 38 Dar Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas vii din bărbații care merseseră să iscodească țara. 39 Și Moise a spus aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel și poporul s‐a jelit foarte mult. 40 Și s‐au sculat de dimineață și s‐au suit pe vârful muntelui zicând: Iată‐ne și ne vom sui la locul pe care l‐a făgăduit Domnul; căci am păcătuit. 41 Și Moise a zis: Pentru ce călcați acum porunca Domnului? Căci nu veți izbuti ! 42 Nu vă suiți , căci Domnul nu este în mijlocul vostru, ca să nu fiți bătuți dinaintea vrăjmașilor voștri. 43 Căci amalecitul și cananitul sunt înaintea voastră și veți cădea de sabie; căci odată ce v‐ați abătut de pe urma Domnului, Domnul nu va fi cu voi. 44 Și s‐au încumetat să se suie pe vârful muntelui, dar chivotul legământului Domnului și Moise nu s‐au mișcat din mijlocul taberei. 45 Și amalecitul și cananitul, care locuiau pe muntele acela, s‐au pogorât și i‐au bătut și i‐au tăiat în bucăți până la Horma.