Le Israeliçea marăn pe le Kanaaniçănça.
1 O thagar le Aradohko, khă Kanaanito, kai bešelas karingavelodes, ašundea kă o Israel avel po drom o Atarim. O mardilo le Israelosa, thai lea but astarde andoa mardimos.
2 Atunčeara o Israelo kărdea le Raiehkă khă solaxaimos, thai phenedea: „Te desa kadale poporos ande mîŕă vast mudaraua le saorăn lengă četăçănça.”
3 O Rai ašundea o mui le Israelohko, thai dea le Kanaaniçăn ande lehko vast. Le Israieliçea mudardele saorăn, len thai lengă četăçi; thai o than kodoa dine les anau Xorma (Mudardimos dă sa).
Le sap le iagale.
4 Teleardea kata o baŕbaro o Xor po drom kai jeal karing e Marea e Lolli, kaste denroata o čem le Edomohko. O poporo xasardea pehko răbdimos po drom
5 thai dea duma ande xolli Le Devllesti thai ande xolli le Moiasati: „Anda soste ankaladean ame andoa Ejipto, kaste meras ande pustia? Kă nai či manŕo, či pai, thai greçosailo amaro sufleto anda o xabe kadoa o čioŕo.”
6 Atunčeara o Rai tradea poa poporo varesar sap iagale, kai xale o poporo, kadea kă mulle but manuši andoa Israelo.
7 O poporo avilo koa Moise, thai phendea: „Bezexardeam, kă deam duma xolleasa karing o Rai, thai karing tute. Rudisao le Raiehkă, kaste durearăl amendar kadala sap.” O Moise rudisai'lo andoa poporo.
8 O Rai phendea le Moisaskă: „kăr tukă khă sap iagalo, thai amblau les kha beleatar; orkon avela xalo, thai dikhăla karing leste, traila.”
9 O Moise kărdea khă sap xarkuno, thai thodea les ande khă beli; thai orkon sas xalo khă sapestar, thai dikhă las karing o sap la xarkumako, trailas.
Aver phirimata le Israeliçăngă.
10 Le šeave le Israelohkă telearde, thai arăsle ando Oboto.
11 Telearde anda o Oboto, thai arăsle ando Iie-Abarim, ande pustia angloa Moabo, karing anklelokham.
12 Oçal telearde thai arăsle ande xar e Zered.
13 Oçal telearde thai arăsle înteal le Arnonostar, kai thavdel anda e pustia, ankăstindoi anda le phuwea le Amoriçianengo, kă o Arnono kărăl e phuw le Moabosti, maškar o Moabo thai le Amoriçea.
14 Anda kodea phenel pe ando lill le Mardimatăngo le Raiehko:
„Vaxeb în Sufa,
Le paia le Arnonulohkă,
15 Thai le thavdimata le paiengă,
Kai tinzon pe karing o Ar thai azban pe
La phuweasa le Moabohkă”
16 Oçal telearde ando Beero (Xaing). Ka kadea xaing o Rai phendea le Moisaskă: „Tide o poporo, thai dava le pai.”
17 Atunčeara dilabaia o Israelo e dili kadea:
„Huti, xaingă! Dilaban ande pativ lati!
18 E xaing, kai xunadela ăl mai bară le poporohkă,
Le rovllesa le nigărimahkă, le rovlleança lengă!”
Anda e pustia kadea gălinetar ande Matana,
19 koa Naxalielo; andoa Naxalielo, ando Bamoto;
20 andoa Bamot, ande xar anda o islazo le Moabohko, ando gor le baŕăbarăhko Pisga, kai rodel karing e pustia.
O Sixon thai o Og.
21 O Israel tradea solea koa Sixono, o rano le Amoriçinengo, kaste phenen lehkă:
22 „Mekh ma te nakhau anda teo čem, či šoas ame či andel phuwea, či andel răza, thai či peasa či pai anda le xainga; nikrasa o drom o rano, ji pune nakhasa anda tiră phuwea.”
23 O Sixono či muklea le Israelos te nakhăl anda lehko čem. O Sixono tidea sa o poporo, thai ankăsto angloa Israelo, ande pustia. Avilo koa Iaxăço, thai mardea pe le Israelosa.
24 O Israelo mardea les le askuçimasa la sabiako thai lea lehko čem kata o Arnono ji koa Iaboko, ji kai phuw le šeavendi le Amonohkă; kă e phuw le šeavengă le Amonohkă sas zureardi.
25 O Israelo lea sa le četăçi kodola, thai thodea pe ande sa le četăçi le Amoriçengo, ando Xesbono thai ande sea le gava paša leste.
26 Kă o Xesbono sas e četatea le Sixonosti, o thagar le Amoriçinengo. O teleardeasas mardimasa le thagaresa dăanglal le Moabohko, thai leasas sa lehko čem ji koa Arnono.
27 Anda kodea phenen le poeçea:
„Xaidan ando Xesbono!
Te vazdelel pe pale thai te zureaol e četatea le Sixonosti.
28 Kă ankăsti khă iag andoa Xesbono,
Khă iag anda e četatea le Sixonosti,
Thai phabardea le Ar-Moabos,
Le bešlitoren le učimatăngo le Arnonohkă.
29 Au tutar, Moabona!
San xasardo, o poporo le Chemošehko!
O kărdea pehkă šeaven našlitorea,
Thai pehkă šeian dea le roabe
Le Sixonohkă, o thagar le Amoriçnengo.
30 Ame šudeam le săjetença pa lende:
Anda o Xesbrono ji ande o Dibono sa sî mudardino;
Pustisardeam ji koa Nofaxo,
Kai tinzol pe ji ande Medeba.”
31 O Israelo thodea pe kadea ando čem le Amoriçnengo.
32 O Moise tradea te dikhănčioreal o Iaezero. Line le gava kai nikărăns lestar, thai našadine le Amoriçanen kai mai sas ande lende.
33 Parugline pala kodea o drom, thai ankăste po drom kai nigărăl ando Basano. O Og, o thagar le Basanohko, ankăsto lengă anglal, sa pehkă poporosa, kaste marăn pe lença ando Edreio.
34 O Rai phendea le Moisahkă: „Na dara lestar, kă dau les ande te vast, les thai sa lehko poporos, thai sa lehko čem; te kărăs lehkă sar kărdean le Sixonohkă, o thagar le Amoriçanengo, kai bešelas ando Xesbono.”
35 Thai on mardine les, les thai lehkă šeaven, ta či mukle te skăpil či barem iekh, thai thodine o vast pe lehko čem.
Șarpele de aramă
1 Și cananitul, împăratul Aradului, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel venea pe calea Atarim și s‐a luptat împotriva lui Israel și a luat prinși pe unii dintre ei. 2 Și Israel a jurat o juruință Domnului și a zis: Dacă vei da pe poporul acesta în totul în mâna mea, îi voi nimici cu totul cetățile. 3 Și Domnul a ascultat glasul lui Israel și i‐a dat pe Cananiți, și i‐au nimicit cu totul pe ei și cetățile lor. Și au pus numele locului Horma. 4 Și au plecat de la muntele Hor pe calea Mării Roșii, ca să ocolească țara Edomului; și sufletul poporului s‐a deznădăjduit pe cale. 5 Și poporul a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise, zicând: Pentru ce ne‐ați făcut să ne suim din Egipt, ca să murim în pustia aceasta? Căci nu este pâine și nu este apă și ni s‐a scârbit sufletul de această pâine proastă. 6 Și Domnul a trimis șerpi înfocați între popor și au mușcat pe popor, și a murit mult popor din Israel. 7 Și poporul a venit la Moise și a zis: Noi am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta; roagă‐te Domnului să depărteze șerpii de la noi. Și Moise s‐a rugat pentru popor. 8 Și Domnul a zis lui Moise: Fă‐ți un șarpe înfocat și pune‐l pe o prăjină. Și va fi așa : oricine este mușcat și‐l va vedea, va trăi. 9 Și Moise a făcut un șarpe de aramă și l‐a pus pe o prăjină. Și a fost așa : dacă mușca vreun șarpe pe cineva și se uita la șarpele de aramă, trăia.
Călătoriile israeliților
10 Și copiii lui Israel au plecat și au tăbărât la Obot. 11 Și au plecat de la Obot și au tăbărât la Iie‐Abarim, în pustia care este în fața Moabului, spre soare‐răsare. 12 De acolo au plecat și au tăbărât în Valea Zered. 13 De acolo au plecat și au tăbărât dincolo de Arnon, care este în pustia ce iese din hotarul amoriților. Căci Arnon este hotarul Moabului între Moab și amoriți. 14 De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: Vaheb în Sufa și pâraiele Arnonului, 15 și șivoiul pâraielor, care se pleacă spre locuința Arului și se reazemă pe hotarul Moabului, 16 și de aici la Beer. Aceasta este fântâna despre care a vorbit Domnul lui Moise: Strânge poporul și le voi da apă. 17 Atunci Israel a cântat cântarea aceasta: Țâșnește, fântână! Cântați‐i: 18 Fântâna pe care au săpat‐o mai marii, pe care au scobit‐o boierii poporului cu toiagul de domnie și cu toiegele lor. 19 Și din pustie au venit la Matana și de la Matana la Nahaliel și de la Nahaliel la Bamot. 20 Și de la Bamot la valea care este în câmpiile Moabului, la vărful muntelui Pisga, care privește spre fața pustiei .
Sihon și Og
21 Și Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, zicând: 22 Lasă‐mă să trec prin țara ta! Nu ne vom abate în câmpii sau în vii; nu vom bea apă din fântâni: vom merge pe calea domnească până vom trece hotarul tău. 23 Și Sihon n‐a lăsat pe Israel să treacă prin hotarul său, ci Sihon a strâns tot poporul său și a ieșit împotriva lui Israel în pustie, și a venit la Iahaț și s‐a luptat împotriva lui Israel. 24 Și Israel l‐a bătut cu ascuțișul sabiei și i‐a cucerit țara de la Arnon până la Iaboc, până la copiii lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era tare. 25 Și Israel a luat toate cetățile acelea și Israel a locuit în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele sale. 26 Căci Hesbon era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților, și el se bătuse împotriva împăratului de mai înainte al Moabului, și‐i luase din mână țara până la Arnon. 27 De aceea zic cei ce vorbese în pilde: Veniți la Hesbon, să se zidească și să se întărească cetatea lui Sihon. 28 Căci a ieșit un foc din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon și a mistuit Arul Moabului , pe domnii înălțimilor Arnonului. 29 Vai de tine, Moab! Ești pierdut, popor al lui Chemoș . El a dat pe fiii săi fugari și pe fetele sale în robie lui Sihon, împăratul amoriților. 30 Noi am tras cu săgeți asupra lor; Hesbon este pierdut până la Dibon; și i‐am pustiit până la Nofah, care se întinde până la Medeba . 31 Și Israel a locuit în țara amoriților. 32 Și Moise a trimis să iscodească Iaezerui ; și au luat satele sale și au alungat pe amoriți care erau acolo. 33 Și s‐au întors și s‐au suit pe calea Basanului: și Og, împăratul Basanului, a ieșit împotriva lor, el și tot poporul său, la bătaie la Edrei . 34 Și Domnul a zis lui Moise: Nu te teme de el, căci l‐am dat în mâna ta, pe el și tot poporul său, și țara sa și să‐i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon. 35 Și l‐au bătut pe el și pe fiii săi și tot poporul său, de n‐au lăsat niciunul; și au pus stăpânire pe țara lui.