O našaimos kolengo marime.
1 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
2 „Motho le šeavengă le Israelohkă te našaven anda e tabara orsave leprosos, thai orkas sî les khă šudimos sămînçako, sau sî dino thodindoi o vast pe khă mullo.
3 Avena rom avena romnea, te ankalaven le avri anda e tabăra; te ankalaven le avri, kaste na maril pe e tabara ando maškar saveako sî Ma Man o bešlimos.”
4 Le šeave le Israelohkă kărdine kadea, thai ankalade le avri anda e tabăra; sar motodeasas le Moisahkă o Rai, kadea i kărde le šeave le Israelohkă.
O potindimos andoa čiorimos.
5 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
6 „Phen le šeavengă le Israelohkă: Kana khă murši or khă romni bezexarăla angla pehko pašo, kărdindoi khă ušteaimos krisako angloa Rai, thai kărdeola pe došalo,
7 te phenel pesti bezex, thai te del parpale orta sa o potindimos la buteako lino anda maškarimata nepativale, thodindoi e panji rig; te deles ka kukoa anda sao kărdi'lo došallo,
8 Kana nai khonikh saves te aveles čeačio te lel parpale e buti lini anda maškarimata nepativale, e buti kodea te amboldel pe koa Rai, koa rašai, avri anda o bakro adino sar jertfa iertimasti savesa kărdeola pe iertimos anda kukoa o došallo.
9 Orsavi pativ vazdii anda le butea dine le Raiehkă le šeavendar le Israelohkă, te avel le rašasti, savehkă sî lehkă andine.
10 Le butea dine le Raiehkă sî te aven le rašahkă: sa so dela pe le rašahkă, lehkă te aven.”
O pai la geloziako.
11 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
12 „De duma le šeavengă le Israelohkă, thai phen lengă: Kana bezexarăl e romni varekasti angla pehko rom, thai sî lehkă bipateamni;
13 kana aver sovel lasa, thai e buti sî garadi lakă romestar; kana oi prikăjisaili ando čioŕimos, bi te avel vokh dikhlino kontra lati, thai bi te avel astardi ando fapto;
14 thai kana lako rom sî astardo khă duxostar geloziako thai sî les godeaimata pa lesti romni, kai či prikăjisaili;
15 o manuši kodoa te anel pehka romnea koa rašai, thai, sar pativ xabenesti anda late, te anel o dešto rig anda khă efa lulludeati aŕăsti orzohko; te na šorăl zetino pe late, thai te na thol tămîia pe late, kă koadea sî khă patv xabenesti adino anda e gelozia, khă pativ sîkaimahko, kai sîkavel khă bezexalimos.
16 O rašai te pašol, thai te thola te bešel ande pînŕănde angloa Rai.
17 O rašai te lel pai sfinçome ande khă vaso phuweako; te lel phuw andai çăra telal thai te thol ando pai.
18 O rašai te thol la juwlea te bešel ande pînŕănde angloa Rai; te mekăl o šero la romneako šernango, thai te thol lakă andel vast e pativ le xabenesti andino anda o sîkaimos, e pativ le xabenesti andino anda e gelozia; o rašai te aveles andel vast le paia le kărkă andimahkă le armaiangă.
19 O rašai te thol la juwlea te solaxal, thai te phenel: „Kana či khă manuši či suto tusa, thai kana, avindoi tala e zor te romesti, či deanturigate lestar kaste maristu avrăsa, te na kărăn tukă či khă nasul kadala paia kărkă le arman andimahkă!
20 Ta kana, avindoi tala e zor te romesti, deanturigate lestar thai marisailean, thai kana aver manuši sar te rom suto tusa,
21 thai o rašai te thol la juwlea te solaxal khă solaxaimasa thai armaiasa, thai te phene lakă: „O Rai te kărăl tu te arăsas khă arman thai khă prikaza ando maškar te poporohko, kărdindoi te šuteol teo beči thai te phuteol teo păŕ,
22 thai le paia kadala la arman andimahkă te šon pe ande te xurdimata, kaste kărăn te phuteol teo păŕ thai te šuteol teo beči!” Thai e juwli te mothol: „Amino! Amino!”
23 O rašai te ramol kadala armaia ande khă lill, thai pala kodea te khosăle le paiença le kărkănça.
24 Thai te del la juwlea te pel le paia le kărkă la armakă andine; thai le paia andimahkă la armaiakă šona pe ande late thai anenalakă o kărtimos.
25 O rašai te lel anda le vast la juwleakă e pativ le xabenesti andino anda e gelozia, te lăgănil e pativ ande khă rig thai ande kolaver angloa Rai, thai te aneles po altari.
26 Pala kodea o rašai te lel khă dukhum anda e pativ kadea, sar andimahko godi, thai te phabarăles po altari. Pala kodea, te del la juwlea te pel le paia.
27 Pala so delala te pel le paia, kana oi marisaili thai sas bipateamahko lakă romehkă, le paia andimahkă la armaikă šona pe ande late, thai denala o kărtimos; o păŕ lako phuteola, lako šoldo šuteola, thai e juvli kadea avela khă arman ando maškar lakă poporohko.
28 Ta kana e juwli či marisaili thai sî bimarime, avela bi astardimahko, thai avena la šeave.
29 Kadea sî e lejea pa e gelozia, anda dičimos kha juwleako, kai sî tala e zor pesti romesti, kana perăl thai maril pe,
30 thai andoa dičimos kana khă murši, pherdo duxo geloziako, sî les atearimata pa lesti romni: o rašai te thol la te bešel ande pînŕănde angloa Rai, thai te kărăl lakă orta kadea pala e kris kadea.
31 O murši avela bi lino došako, ta e juwli kodea lella pesti doši lakă bezexalimasti.”
Felurite porunci
1 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 2 Poruncește copiilor lui Israel, ca să scoată afară din tabără pe orice lepros, și pe oricine are o curgere și pe oricine este necurat printr‐un mort . 3 Fie parte bărbătească, fie parte femeiască, să‐i scoateți afară; să‐i scoateți afară din tabără ca să nu necurățească tabăra lor în mijlocul căreia locuiesc eu. 4 Și copiii lui Israel au făcut așa și i‐au scos afară din tabără; după cum vorbise Domnul lui Moise, așa au făcut copiii lui Israel. 5 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 6 Vorbește copiilor lui Israel: Dacă un bărbat sau femeie va face vreun păcat pe care‐l fac oamenii, ca să facă o călcare de lege împotriva Domnului și acel suflet s‐a făcut vinovat; 7 atunci să‐și mărturisească păcatul pe care l‐a făcut: și să întoarcă pentru vina lui suma întreagă și să adauge la ea a cincea parte și s‐o dea aceluia către care s‐a făcut vinovat. 8 Și dacă omul nu va avea niciunul cu drept de răscumpărare căruia să‐i întoarcă pentru vină, atunci lucrul întors Domnului pentru vină să fie al preotului, afară de berbecele de ispășire cu care se va face ispășire pentru el. 9 Și orice dar ridicat din toate lucrurile sfinte ale copiilor lui Israel, pe care le aduc ei preotului, să fie al lui. 10 Și lucrurile sfințite ale oricărui om să fie ale lui: orice dă cineva preotului să fie al lui.
Apa de gelozie
11 Și Domnul a vorbit lui Moise zicând: 12 Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: Dacă nevasta unui bărbat se va abate și‐i va fi necredincioasă 13 și se va culca un bărbat cu ea și va fi ascuns de ochii bărbatului ei și ea se va întina în taină și nu va fi niciun martor împotriva ei și n‐a fost prinsă 14 și duhul de gelozie va veni peste el și va fi gelos de nevasta sa și ea a fost întinată; sau dacă duhul de gelozie a venit peste el și va fi gelos de nevasta sa și ea n‐a fost întinată: 15 atunci bărbatul să‐și aducă nevasta la preot și să aducă darul ei pentru ea, a zecea parte dintr‐o efă de făină de orz; să nu toarne untdelemn deasupra, nici să nu pună tămâie peste el, căci este un dar de gelozie, un dar de mâncare de amintire, care amintește nelegiuirea. 16 Și preotul s‐o apropie și s‐o pună înaintea Domnului. 17 Și preotul să ia apă sfântă într‐un vas de lut și preotul să ia din pulberea ce va fi pe podeala locașului și s‐o pună în apă. 18 Și preotul să pună pe femeie înaintea Domnului și să descopere capul femeii și să pună pe palmele ei darul de mâncare de amintire, care este darul de mâncare de gelozie; și în mâna preotului să fie apa de amărăciune aducătoare de blestem. 19 Și preotul s‐o pună să jure și să zică femeii: Dacă nu s‐a culcat bărbat cu tine și dacă nu te‐ai abătut la necurăție cu altul în locul bărbatului tău, să fii slobodă de această apă de amărăciune aducătoare de blestem. 20 Dar dacă te‐ai abătut cu altul în locul bărbatului tău și te‐ai întinat și s‐a culcat cu tine un alt bărbat afară de bărbatul tău… 21 atunci preotul să pună pe femeie să jure cu un jurământ de blestem și preotul să zică femeii: Domnul să te facă un blestem și un jurământ în mijlocul poporului tău, când Domnul va face să‐ți sece coapsa și să ți se umfle pântecele. 22 Și această apă aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale ca să‐ți umfle pântecele și să‐ți sece coapsa! Și femeia să zică: Amin, Amin. 23 Și preotul să scrie aceste blesteme într‐o carte și să le șteargă cu apa de amărăciune. 24 Și să dea femeii să bea apa de amărăciune aducătoare de blestem și apa aducătoare de blestem să intre în ea și să‐i fie amară. 25 Și preotul să ia din mâna femeii darul de mâncare de gelozie și să legene darul de mâncare înaintea Domnului și să‐l pună pe altar. 26 Și preotul să ia un pumn din darul de mâncare, ca amintire a sa, și să‐l ardă pe altar și după aceea să facă pe femeie să bea apa. 27 Și după ce o va face să bea apa, atunci va fi așa : dacă s‐a întinat și a fost necredincioasă față de bărbatul ei, apa aducătoare de blestem va intra în ea și va fi amară, și pântecele ei se va umfla și coapsa ei se va usca și femeia va fi un blestem în mijlocul poporului ei. 28 Și dacă femeia nu s‐a întinat și va fi curată, atunci va rămânea slobodă și va zămisli sămânță. 29 Aceasta este legea geloziilor când nevasta se abate la altul în locul bărbatului ei și este întinată; 30 sau când ar veni peste un bărbat duhul de gelozie și ar fi gelos de nevastă‐sa; atunci să pună pe femeie înaintea Domnului și preotul să‐i facă după toată această lege. 31 Și bărbatul va fi slobod de nelegiuire, iar femeia să‐și poarte nelegiuirea.