1 Khă šeau xarano ašunel le sîkaimata pehkă daddehkă,
ta o prasaitorii či ašunel o xamos.
2 Andoa rodo le mohko sî tu rig mištimastar,
ta kola rimome sî le rig čiungaratar.
3 Kon arakhăl pehko mui, arakhăl pehko duxo;
kon pîtrăl pehkă ušt bară prastel karing lehko xasardimos.
4 O khandino kamel but, thai varesar, nai les khanči,
ta kola le vrenikuri čeaileon.
5 Kukoa o bibezexalo čidabadikhăl le divanuri le xoxamne,
ta kukoa o nasul kărdeol jungalo thai garadeol lajavestar.
6 O bibezexalimos arakhăl koles le bidošales,
ta o nasulimos anel o xasardimos le bezexalehko.
7 Iekh kărdeol bravalo, thai nai les khanči,
aver kărdeol čioŕo, thai sî les varesar but bravalimata.
8 O manuši pehkă bravalimasa potinel pesti čivava,
ta o čioŕo či ašunel o xallimos.
9 E lumina kolengo bibezexale phabol vesălimasa,
ta e momelli kolendi le nasul mudardeol.
10 Andoa barimos astardeon le čiungara,
ta o xaraimos sî kukoa kai ašunel le phendimata.
11 O bravalimos lino bi buteako bilal,
ta so tidel pe lokăs lokoŕîmasa bareol.
12 Khă ajukărimos šudinopale nasfarăl o illo,
ta khă kamimos pherdo sî khă kašt čivavako.
13 Kon či lelsama o Divano le Raiehko xasardeol,
ta kon daral le mothodimastar sî potindino.
14 O sîkaimos le xaranehko sî khă isvoro čivavako,
kaste durearăl le manušes anda le astardimata le mullimahkă.
15 Khă godi sastevesti lel lašokamimos,
ta o drom kolengo le rimome sîbaŕuno.
16 Orsao manuši xarano kărăl buti prinjeandimasa,
ta o čealado del koa sîkaimos pehko čealadimos.
17 Khă solo nasul perăl ando bibaxtalimos,
ta khă solo pateamno anel sastimos.
18 O čioŕîmos thai o lajau sî e rig kolesti kai šudel o xallimos,
ta kukoa so lelsama koa xallimos sî thodino ande pativ.
19 O pherdimos khă kamblimahko sî o guglimos le duxohko,
ta kolengo le čealadengo sî lengă jungales te mekăn pe nasulimastar.
20 Kon phirăl le xaranença kărdeol xarano,
ta kas čeaileol les te phirăl le čealadença nigrăla nasul.
21 O bibaxtalimos phirăl pala kukola kai bezexarăn,
ta kola le bibezexale avena potindine baxtalimasa.
22 O manuši le mištimahko mekăl pehkă avimatorengă
le šeavengă pehkă šeavengă,
ta le bravalimata le bezexalehkă sî garadine anda kukoa o bibezexalo.
23 E phuw kai butearăla o čioŕo del xamos butimahko,
ta but xasaon anda e zan lengă bičeačimasti.
24 Kon delrigate e ŕai, čidabadikhăl pehkă šeaves,
ta kon kameles, došaveles andakhdata.
25 Kukoa o bibezexalo xal ji kana čeaileol,
ta o păŕ kolengo le nasulimatăngo nigrăl lipsomos.
Zugrăvirea purtării înțelepte și smintite
1 Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său; dar cel batjocoritor n‐ascultă la mustrare. 2 Omul va mânca bine din roada gurii sale, dar sufletul celor vânzători va mânca asuprire. 3 Cel ce‐și păzește gura, își ține sufletul, dar pieirea este pentru cel ce‐și deschide larg buzele. 4 Sufletul leneșului dorește și n‐are nimic, dar sufletul celor harnici se va îngrășa. 5 Dreptul urăște cuvântul minciunii, dar cel rău se face urâcios și de ocară. 6 Dreptatea păzește pe cel fără prihană în cale, dar răutatea răstoarnă pe păcătos. 7 Cutare face pe bogatul și n‐are nimic; cutare face pe săracul și totuși are avere mare. 8 Prețul de răscumpărare al vieții unuia este averea sa; dar cel lipsit n‐aude amenințare. 9 Lumina drepților arde voioasă, dar candela celor răi se va stinge. 10 Din mândrie vine numai ceartă, dar cu cei ce se lasă sfătuiți este înțelepciune. 11 Averea câștigată cu înșelăciune scade, dar cel ce o adună cu mâna o va înmulți. 12 Așteptarea amânată îmbolnăvește inima, dar dorința împlinită este un pom al vieții. 13 Cine nu bagă în seamă cuvântul, își va atrage pieire; dar cine se teme de poruncă va fi răsplătit. 14 Învățătura înțeleptului este un izvor de viață ca să se ferească de lațurile morții. 15 Buna înțelegere aduce bunăvoință, dar calea celor fără credincioșie este aspră. 16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoștință; dar nebunul își dă de gol nebunia. 17 Solul rău va cădea în rău, dar trimisul credincios este sănătate. 18 Sărăcia și rușinea vor lovi pe cel ce leapădă învățătura, dar cel ce ia seama la mustrare va fi cinstit. 19 Dorința împlinită este dulce sufletului, dar pentru nebuni e o urâciune să se depărteze de rău. 20 Cel ce umblă cu înțelepții se face înțelept, dar cel ce se însoțește cu nebunii își va face rău. 21 Răul urmărește pe păcătoși ; dar drepților li se va răsplăti binele. 22 Omul bun lasă o moștenire copiilor săi, dar averea păcătosului se păstrează pentru cel drept. 23 Sunt multe bucate în arătura săracilor, dar unii sunt pierduți din lipsă de judecată. 24 Cel ce își cruță nuiaua urăște pe fiul său, dar cel ce‐l iubește, îl ceartă stăruitor. 25 Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor răi va duce lipsă.