1 Kukoa kai či delduma rodel so čeaileoles,
xolleaol anda orsavi buti laši.
2 Le čealadehkă nai lehkă sîkaimahko,
ta kamel te sîkavel so jeanel o.
3 Kana avel kukoa o jungalo, avel i o bidikhlimos;
thai ăkh data le lajavesa, avel i o prasaimos.
4 Le divanuri le mohkă khă manušehkă sî sar varesar paia andraimahkă:
o isvoro le xaraimahko sî sar khă šuvoio paiehko kai thavdel biatărdimahko.
5 Nai mišto te avel tu ando dikhlimos o mui kole jungalehko,
kaste bičeačearăs koles le bibezexales kai kris.
6 Le divanuri le čealadehkă anen čiungar,
thai o mui lehko akušel ji kana lel mardimata.
7 O mui le čealadehko anel lehkă xasardimos,
thai le ušt sî lehkă sar ăkh astardimos andoa duxo.
8 Le divanuri le pupuitorehkă sî sar le guglimata:
istran ji ando fundo le poŕăngo.
9 Kon khandinil ande pesti buti sî pral kolesa kai mudarăl.
10 O Anau le Raiehko sî khă turno zuralo;
kukoa o bibezexalo prastel ande leste, thai bešel garado.
11 O bravalimos sî khă četatea zurali anda kukoa o bravalo;
ande lesti godi, oi sî khă zîdo učio.
12 Anglal le xasarimastar, o illo le manušehko phuteol,
ta o meklimostelal jeal anglai slava.
13 Kon delanglal bi te ašunel,
kărîl khă dillimos thai çîrdel pehko lajau.
14 O duxo le manušehko nikrăles koa nasfalimos;
ta o duxo perado tristomastar, kon vazdela les?
15 Khă illo prinjeando astarăl o jeanglimos,
thai o kan kolengo xarane rodel o jeanglimos.
16 Le pativa khă manušehkă kărăn lehkă than,
thai pîtrăn lehkă o šutimos angla kola le bară.
17 Kukoa kai delduma anglal ande pesti rig, fal kă sî les čeačimos,
ta avel o kolaver, thai lel les koa rodimos.
18 E baxleçîrdimasti thol gor le biatearimatăngo,
thai phenel maškar kola le zurale.
19 Le phral le bičeačearde sî mai pharăs line dă sar khă četatea zureardi,
thai le xamata lengă sî sa kadea dă pharăs dinerigate sar le druguri khă khărăhko thagarno.
20 Andoa rodo pehkă mohko čeailearăl pehko manuši o stato,
andoa avimos pehkă uštengo čeaileol.
21 O merimos thai čivava sî ande zor la šibati;
orkon kamelala, xala lakă roduri.
22 Kon arakhăl khă romni laši, arakhăl o baxtalimos;
sî khă xaro kai leles kata o Rai.
23 O čioŕo del duma rudindoi pe,
ta o bravalo delesanglal zorasa.
24 Kon kărăl pehkă but amal, kărăle karing o bibaxtalimos lehko,
ta sî khă amal kai nikrăl mai but tute sar khă phral.
Prietenia și îngăduința
1 Cel ursuz își caută plăcerea sa, este mânios împotriva oricărei înțelepciuni sănătoase. 2 Celui nebun nu‐i place priceperea ci descoperirea inimii sale. 3 Când vine cel rău vine și disprețul și cu fapta de rușine vine ocara. 4 Cuvintele gurii unui om sunt ape adânci; izvorul înțelepciunii este un râu curgător. 5 Nu este bine să cauți la fața celui rău ca să înfrângi pe cel drept la judecată. 6 Buzele nebunului intră în ceartă și gura lui cheamă loviturile. 7 Gura nebunului este pieirea lui și buzele sale sunt lațul sufletului său. 8 Cuvintele șoptitorului sunt ca mâncărurile alese și se coboară în cămările dinăuntru ale trupului. 9 Cel leneș la lucrul său este frate cu nimicitorul. 10 Numele Domnului este un turn tare: cel drept aleargă în el și este ocrotit. 11 Avuția bogatului îi este cetatea sa cea tare și ca un zid înalt în închipuirea sa. 12 Înainte de pieire inima omului se înalță și smerenia merge înaintea cinstei. 13 Cel ce răspunde înainte de a asculta este o nebunie și o rușine pentru el. 14 Duhul omului îi va sprijini neputința, dar pe un suflet zdrobit cine‐l poate ridica? 15 Inima celui înțelegător câștigă cunoștință și urechea înțelepților caută cunoștință. 16 Darul omului îi face loc și‐l aduce înaintea celor mari. 17 Cel ce este întâi în pricina lui are dreptate, dar vine vecinul său și‐l descoase. 18 Sorțul face să înceteze certurile și dezbină pe cei puternici. 19 Un frate jignit este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile acestea sunt ca zăvoarele unei cetățui. 20 Pântecele fiecăruia se satură din rodul gurii sale, din venitul buzelor lui se satură. 21 Moartea și viața sunt în puterea limbii și cel ce o iubește va mânca din rodul său. 22 Cel ce găsește o nevastă a găsit un lucru bun și câștigă bunăvoință de la Domnul. 23 Săracul vorbește cerând, dar bogatul răspunde cu asprime. 24 Un om cu prieteni mulți se va prăpădi, dar este un prieten care se lipește mai strâns decât un frate.