1 E moll sî prasaimasti,
le pimata le zurale sî muiale;
orkon mateol lença nai xarano.
2 E dar kai dela o thagar sî sar o çîpimos le leohko,
kon xollearăles, bezexarăl orta pa peste.
3 Sî khă pativ anda khă manuši te arakhăl pe čiungarăndar;
ta orsao čealado mekăl pe stăpînime le astardimastar.
4 Ando dureardomilai, o khandino či amboldel e phuw;
koa tidimos, kamela te tidel roade, ta nai les khanči!
5 Le phendimata ando illo le manušehkă
sî sar varesar paia andraimahkă,
ta o manuši o ateardo jeanel te ankalavel anda lende.
6 But manuši šingarăn pehko lašimos;
ta kon dašti arakhăl khă manuši pateamno?
7 Kukoa o bibezexalo phirăl ando bibezexalimos lehko;
baxtale lehkă šeavendar pala leste!
8 O thagar, kai bešel po skamin le raimahko le čeačimahko,
rîsîpil orso nasul pehkă dikhlimasa.
9 Kon dašti phenel: „Ujeardem muŕo illo,
sîm ujo mîŕa bezexatar?”
10 Dui mode pharimatăngă thai dui mode măsurengă,
sî khă prikăjimos angloa Rai.
11 O šaoŕo mekăl te dičiol înkă anda lehkă kărdimata
kana o phirimos lehko avela ujo thai bi bezexako.
12 O kan kai ašunel, thai e iakh kai dikhăl,
i pe aver i po kolaver, o Rai kărdea le.
13 Na kam e lindri, kă arăsăsa čioŕo;
pîtăr le iakha, thai čeaileosa manŕăstar.
14 „Naul! Nasul!” phenel o tinditorii,
thai telearindoi, baxtaol.
15 Sî sumnakai thai sî but mărgăritare;
ta le ušt le xarane sî khă buti kuči.
16 Le lesti raxami kă thodea pe sumadi anda aver;
thai nikăr les sumadi anda aver.
17 O manŕo le xoxaimahko sî guglo le manušehkă,
ta mai palal o mui sî lehkă pherdo tišai.
18 Le planurea thon pe koa drom andoa phendimos!
kăr o mardimos xaraimasa.
19 Kon phirăl pupuimatănça del po mui le butea le garade;
thai kolesa so našti nikrăl pehko mui te na xamistu.
20 Kana varekon delarmai pehkă daddes or pehka deia,
mudardeola lehkă e lumina ando maškar le tunerikohko.
21 Khă mandimos iekhatar lino dă anglal,
či avela dinodumadămišto koa gor.
22 Na phen: „Amboldaua lehkă me o nasul!”
Ajukăr ando Rai, thai O kandela tu.
23 O Rai čidabadikhăl dui mode pharimatăngă,
thai o tol o xoxamno nai khă buti laši.
24 O Rai ortol le pašea le manušehkă,
ta so atearăl o manuši anda pehko drom?
25 Sî khă astardimos anda khă manuši te kărăl iekhatar khă šinadimos sfînto,
thai dăsar pala so kărdea o solaxaimos te del pe godi.
26 Khă thagar xarano delbraval kolen le jungalen,
thai nakhăl la roatasa pa lende.
27 O phurdimos le manušehko sî khă lumina le Raiesti,
anda kukoa o nasul sî le mardimata
kai šol pe ji ando fundo le poŕăngo.
28 O lašimos thai o pateaimos arakhăn le thagares,
thai o zurearăl pehko skamin le raimahko andoa lašimos.
29 E slava le tărnendi sî e zor,
ta o kucčimos le phurăndi sî le ball le parne.
30 Le butea le sastearimahkă anda kukoa o nasul sî le mardimata
thai le vînăçîmata ji koa šindimos.
Ferește‐te de imbuibare cu băutură și mâncare
1 Vinul este batjocoritor și băutura tare zgomotoasă și cel ce se amețește cu ele nu este înțelept. 2 Spaima de împărat este ca răcnetul leului; cel ce‐l întărâtă la mânie păcătuiește împotriva sufletului său. 3 Este o cinste pentru bărbat să se lase de ceartă, dar orice nebun se aruncă în ea. 4 De teama iernii leneșul nu va ara; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic. 5 Sfatul în inima omului este ca o apă adâncă și omul cu pricepere îl scoate afară. 6 Cei mai mulți oameni își vor vesti fiecare bunătatea sa, dar cine va afla pe bărbatul credincios? 7 Cel drept care umblă în neprihănirea sa, ferice de copiii săi după el! 8 Împăratul care șade pe scaunul de domnie al judecății risipește tot răul cu ochii săi. 9 Cine poate zice: Mi‐am curățit inima, sunt curat de păcatul meu? 10 Greutate și greutate , efă și efă, amândouă sunt o urâciune Domnului. 11 Chiar un copil se cunoaște din faptele sale dacă lucrul său va fi curat și dacă va fi drept. 12 Și urechea care aude și ochiul care vede, Domnul le‐a făcut pe amândouă. 13 Nu iubi somnul ca să nu sărăcești; deschide‐ți ochii și vei fi săturat de pâine. 14 Rău! rău! zice cel ce cumpără; dar după ce s‐a dus pe calea sa, se laudă. 15 Este aur și multe rubine, dar buzele cunoștinței sunt o sculă scumpă. 16 Ia‐i haina care este zălog pentru un străin; și ține‐l chezășie din pricina străinilor. 17 Dulce este bărbatului pâinea înșelăciunii, dar după aceea gura lui se va umplea cu prundiș. 18 Planurile se întăresc prin sfătuiri: și fă războiul cu chibzuință înțeleaptă. 19 Vorbitorul de rău descoperă taine, deci nu umbla cu cel ce‐și deschide larg buzele. 20 Cel ce blestemă pe tatăl său sau pe mamă‐sa, candela aceluia se va stinge în negură de întuneric. 21 Moștenirea căpătată cu grabă la început, nu va fi binecuvântată la urmă. 22 Nu zice: Voi răsplăti cu rău! Așteaptă pe Domnul și el te va mântui! 23 Greutate și greutate sunt o urâciune Domnului și cumpăna înșelătoare nu este bună. 24 Pașii omului sunt de la Domnul , și cum își poate înțelege omul calea? 25 Este un laț pentru om să zică cu iuțeală: Este sfânt! Și după juruințe să cerceteze. 26 Împăratul înțelept vântură pe cei răi și aduce roata de treierat peste ei. 27 Duhul omului este candela Domnului cercetând toate cămările inimii. 28 Îndurarea și adevărul ocrotesc pe împărat și prin îndurare își sprijinește scaunul său de domnie. 29 Slava tinerilor este puterea lor și podoaba bătrânilor sunt perii cărunți. 30 Loviturile care rănesc, curăță răul și bătăile curăță cămările dinăuntru ale pântecelui.