O valoso la darako andoa Dell thai le xaraimahko.
1 Šeaua, na bîstăr mîŕă sikaimata,
Tthai garav ande teo illo le divanuri mîŕă!
2 Kă on lungiarăna le des thai le bărši tea čivavakă,
thai anena tukă but pačea.
3 Te na mekăl tu o lašimos thai o pateaimos:
phande tukă le kai koŕ,
ramosar le po sastriç te illehko.
4 Thai kadea lesa nakhlimos thai sastevesti godi,
angloa Dell thai anglal manuši.
5 Patea tu ando Rai anda sa teo illo,
thai na nikărdeo pe teo xaraimos!
6 Prinjean Les ande sa te droma,
thai O ortola te droma.
7 Na din tu korkoŕo xarano;
dara le Raiestar, thai de tu rigate katoa nasul!
8 Kadea anela tukă sastimos te statohkă,
thai šudrimos te kokalengă.
9 De pativ le Raies te bravalimatănça,
thai le anglal roadença anda teo avimos:
10 kă atunčea le divarea avena tukă pherde pe butimaste,
thai le teaskuri tiră çîpina mustostar.
O baxtalimos thai o xaraimos čeačio.
11 Šeaua, te na xolleaos po xamos le Raiehko,
thai na avel tukă xolli pe Lehkă došaldimata.
12 Kă o Rai xallpe kolesa kai kameles,
sar khă dadd le šaoŕăsa kai kamel les!
13 Baxtalo le manušestar kai arakhăl o xaraimos,
thai le manušestar kai lel prinjeandimos!
14 Kă o valoso kai aneles o sî mai lašo dă sar o rup,
thai o andimos andino lestar sî mai kuči sar o sumnakai;
15 o sî mai kuči dă sar le perle,
thai sa le mandimata tiră našti ameazăn lesa.
16 Ande čeači lesti sî khă čivava lungo;
ande bičeači lesti, bravalimos thai slava.
17 Le droma lehkă sî varesar droma mîndri,
thai sal droma lehkă sî varesar droma lašimasa.
18 O sî khă kašt čivavako anda kola kai astarăn les,
thai kola kai sî le sî baxtale.
19 Andoa xaraimos kărdea o Rai e phuw,
thai andoa prinjeandimos zureardea O le čerurea;
20 andoa jeanglimos pîtărdi'le Lekă le Andraimata,
thai pitearăn le norea e iasflačeareati.
21 Šeaua, te na dureon le sîkaimata kdala te iakhăndar:
nikăr o xaraimos thai o atearimos!
22 Kă on avena ande čivava te duxosti,
i o kučimos kata ti koŕ.
23 Atunčea phirăsa pateamasa pe teo drom,
thai teo punŕo či lopînzîla.
24 Kana sovesa, avesa bi darako,
thai kana lela tu e lindri, o suno avela tukă guglo.
25 Na dara či la jungale daraimahko,
či le avimastar andai rig kolendi le jungalendi;
26 că o Rai avela teo ajukărimos,
thai O rakhăla teo punŕo le perimastar.
Phendimata ka khă lašo traimos.
27 Na atărdear khă lašimos kolehkă so sî les kambimos lestar,
kana dašti kărăs les.
28 Na phen te pašehkă: „Jeatar thai av pale;
daua tu texara!”
Kana sî tu katar te des.
29 Na de godi nasul te pašehkă,
kana bešel ujardo paša tute.
30 Na xa tu bizaiako varekasa,
kana či kărdea tukă či khă nasul.
31 Na nikăr xolil po manuši le zuralimahko,
thai na alosar či iekh anda lehkă droma!
32 Kă o Rai čidabadikhăl le manušen le rimomen,
ta sî amal kolença le bibezexalimahkă.
33 E arman le Raiesti sî ando khăr kolesti le jungalesti,
ta o khăr kolengo bibezexale o delesdumadămišto.
34 Kana sî les kărimos kolença le prasaimatorença,
marăl pehkă khălimos lendar,
ta kolengă le meklinetelal dele xaro.
35 Le xarane mandinina e slava,
tai rig kolengă le dilengă sî o lajau.
Folosul fricii de Dumnezeu și al înțelepciunii
1 Fiul meu, nu uita îndrumarea mea, și să păzească inima ta poruncile mele; 2 căci îți vor adăuga lungime de zile și ani de viață și pace . 3 Îndurarea și adevărul să nu te părăsească. Leagă‐le în jurul gâtului tău; scrie‐le pe tabla inimii tale! 4 Și vei afla har și bună înțelepciune în ochii lui Dumnezeu și ai omului. 5 Încrede‐te în Domnul din toată inima ta și nu te sprijini pe priceperea ta! 6 În toate căile tale recunoaște‐l și el va face cărările tale drepte. 7 Nu fi înțelept în ochii tăi; teme‐te de Domnul și depărtează‐te de rău. 8 Aceasta va fi sănătate buricului tău și stropire oaselor tale. 9 Cinstește pe Domnul cu avutul tău și cu pârga din tot venitul tău; 10 și grânarele ți se vor umplea cu belșug și teascurile tale vor revărsa mustul. 11 Fiul meu, nu disprețui învățătura Domnului și nici nu te scârbi de mustrarea lui. 12 Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un tată pe fiul în care se desfată.
Fericirea ce urmează înțelepciunii adevărate
13 Ferice de omul care află înțelepciune și de omul care capătă înțelegere. 14 Căci câștigarea ei este mai bună decât câștigarea argintului și venitul ei este mai bun decât al aurului curat. 15 Este mai de preț decât rubinele și tot ce poți dori nu se aseamănă cu ea. 16 În dreapta ei este lungime de zile. În stânga ei bogății și cinste. 17 Căile ei sunt căi de plăcere și toate cărările ei sunt pace. 18 Ea este un pom al vieții pentru cei ce o îmbrățișadă și ferice de oricine o ține tare. 19 Domnul a întemeiat pământul prin înțelepciune; a întărit cerurile prin pricepere. 20 Prin cunoștința lui adâncurile s‐au despicat și cerurile picură rouă. 21 Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi. Păzește înțelepciunea sănătoasă și prevederea; 22 și ele vor fi viață pentru sufletul tău și podoabă pentru gâtul tău. 23 Atunci vei merge fără teamă pe calea ta și nu‐ți vei zdrobi piciorul. 24 Când te vei culca, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul îți va fi dulce. 25 Nu te teme de spaima năpraznică , nici de pustiirea celor răi, când vine; 26 căci Domnul va fi încrederea ta și‐ți va feri piciorul să fie prins. 27 Nu opri binele de la cel căruia i se cuvine, dacă stă în puterea mâinii tale să‐l faci. 28 Nu zice aproapelui tău: Du‐te și mai vino și îți voi da mâine, când ai ce da. 29 Nu născoci rău împotriva aproapelui tău, deoarece locuiește fără temere cu tine. 30 Nu te certa cu cineva fără cuvânt, dacă nu ți‐a făcut niciun rău. 31 Nu pizmui pe bărbatul aprig și nu alege vreuna din căile sale. 32 Căci cel înrăutățit este o urâciune pentru Domnul, dar prietenia lui este cu cei drepți . 33 Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar el binecuvântează locuința drepților. 34 El cu adevărat își bate joc de batjocoritori, dar dă har celor smeriți. 35 Cei înțelepți vor moșteni slava, dar rușinea va înălța pe cei nebuni.