O PSALMO 38.
Khă psalmo le Davidohko. Andimahko godi.
1 Raia. Demangă duma ande Ti xolli,
thai na došarma ande Teo xolearimos.
2 Kă le sîjeçi Tiră pusadepe ande mande,
thai Teo vast mekăl pe pa mande.
3 Či mai ašilea khanči sastevesto ando mas muŕo, anda e xolli Tiri;
manai či khă zor andel kokala mîŕă, pala e bezex mîŕî.
4 Kă mîŕă bikrisa vazden pe opral pa muŕo šero;
Ssr khă baro pharimos, sî but phară anda mande.
5 Le šindimata mîŕă khanden pharăs thai sî pherde patimos,
pala muŕo dilimos.
6 Sîm bandeardo, but dă but ašado;
soro des phirau pherdo tristomos.
7 Kă ăkh dukh phabardi šinel mîŕă poŕa,
thai či mai ašilea khanči sastevesto ande muŕo mas.
8 Sîm bi zorako, linčeardo biatărdimahko;
o biujimos mîŕă illehko kărăl ma te çîpi.
9 Raia, sa mîŕă kamblimata sî angla Tute,
thai le roimata mîŕă nai Tukă biprinjeande.
10 O illo marăl mangă iekhatar, e zor mekăl ma,
thai lumina mîŕă iakhăndi manai mança.
11 Le amal thai le prinjeande mîŕă dureon mîŕa dukhatar,
thai le neamuri mîŕă bešen rigate.
12 Kola kai kamen te len mîŕî čivava tinzon pehkă astardimata;
kola kai roden muŕo bibaxtalimos, phenen jungalimata,
thai soro des kărăn athadimata.
13 Ta me sîm sar khă kašuko, či ašunau;
Sîm sar khă muto; kai či pîtărăl o mui.
14 Sîm sar khă manuši, kai či ašunel,
thai ando mui savehko nai či khă dimos anglal.
15 Raia, ande Tute ajukărau;
Tu desa anglal, raia, Devlla!
16 Kă phenau: „Na mekh te bukurin pe le dušmaia mîŕă mandar,
thai te denpe bară pa mande, kana muŕo punŕo perăla!”
17 Kă sîm paše te perau,
thai dukh mîŕî sî orkana angla mande.
18 Phenau mîŕî bikris,
dukhal ma mîŕa bezexatar.
19 Ta le dušmaia mîŕă sî pherde čivava thai pherde zor;
kola kai či dabadikhăn ma bičeačimahko, sî but koa dindimos.
20 On ambolden mangă nasul andoa mištimos,
on nai mança, anda kă me phirau pala o mištimos.
21 Na mekh ma, Raia!
Devlla, Te na dureo mandar!
22 Av iekhatar ande muŕo kandimos,
Raia, o Skăpimos muŕo!
Rugăciunea unuia care suferă și se căiește
Un psalm al lui David spre aducere aminte
1 Doamne , nu mă mustra în mânia ta și nici nu mă pedepsi în urgia ta.
2 Căci săgețile tale s‐au înfipt în mine și mâna ta apasă asupra mea.
3 Nimic nu este sănătos în carnea mea de iuțimea ta; nici liniște în casele mele de păcatul meu.
4 Căci nelegiuirile mele au trecut peste capul meu; ca o sarcină grea sunt prea grele pentru mine.
5 Rănile mele miros rău, curg, din pricina nebuniei mele.
6 Sunt încovoiat și gârbovit peste măsură, toată ziua umblu în jale.
7 Căci coapsele mele sunt pline de arsură și nu este nimic sănătos în carnea mea.
8 Sunt sleit, zdrobit peste măsură, răcnesc de neliniștea inimii mele.
9 O, Doamne, înaintea ta este tot dorul meu și suspinul meu nu este ascuns de tine.
10 Inima îmi bate tare, m‐a părăsit puterea și lumina ochilor mei, nici ea nu este cu mine.
11 Iubiții mei și prietenii mei stau departe de rana mea și rudele mele s‐au așezat departe.
12 Căci cei ce caută sufletul meu mi‐au întins curse , și cei ce caută nenorocirea mea vorbesc lucruri pierzătoare și cugetă planuri toată ziua.
13 Dar eu , ca un surd, n‐aud și sunt ca un mut ce nu‐și deschide gura.
14 Da, sunt ca un om care n‐aude și în a cărui gură nu sunt mustrări.
15 Căci în tine, Doamne, nădăjduiesc : Tu vei răspunde, Doamne Dumnezeul meu!
16 Căci am zis: Să nu se bucure ei de mine! Când mi‐alunecă piciorul, ei se înalță împotriva mea.
17 Căci sunt aproape să cad și durerea mea este pururea înaintea mea.
18 Căci îmi voi mărturisi nelegiuirea, mă voi întrista de păcatul meu.
19 Dar vrăjmașii mei sunt plini de viață, sunt tari, și cei ce pe nedrept mă urăsc s‐au înmulțit.
20 Și cei ce răsplătesc cu rău pentru bine îmi sunt potrivnici pentru că urmez binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeul meu, nu te depărta de mine.
22 Grăbește‐te să‐mi ajuți, Doamne, mântuirea mea.