1 Thai ašundem khă mui zuralo, kai avelas andoa Templo, thai sao phenelas kole efta înjerengă: „Jeantar, thai šorăn pe phuw kola efta taxta la xoleakă le Devllehkăreakă!”
2 Kukoa dă anglal gălo thai dea muial o taxtai pe phuw. Thai khă buboi jungalo thai dukhaimasa maladea sa le manušen, kai sas le o sămno la jivako thai rudinas pe laka ikoanakă.
3 O duito dea muial pehko taxtai ande marea. Thai maerea paruglili ando rat, sar o rat khă manušehko mullo. Thai mulli orsao juwindimos juvindo, orta sa so sas ande marea.
4 O trito dea muial o taxtai andel nanilašuri thai andel xainga le paiengă. Thai le paia paruglile ando rat.
5 Thai ašundem le înjeros le paiengo phendindoi: „Orta san Tu, Raia, kai san thai kai sanas! Tu san Sfînto, anda kă krisînisardean ando felo kadoa.
6 Anda kă kadala šordine o rat le sfinçngo thai le prooročengo, dean le i Tu te pen rat. Thai sî vreničea.”
7 Thai ašundem o altarii phendindoi: „E, Raia, Devlla, Aseazuralea, čeačes thai orta sî le krisa Tiră!”
8 O štarto dea muial o taxtai pehko poa kham. Thai le khamehkă dea pe lehkă te pekăl le manušen pehka iagasa.
9 Thai le manuši sas phabardine khă tatimastar baro, thai prasaine o Anau le Devllehko kai sî les stăpînimos pa kadala prikaze, thai či kăisai le kaste den Les slava.
10 O panjto dea muial o taxtai pehko poa skamin le raimahko la jivinako. Thai o thagarimos la jivinako sas garado tala o tuneriko. Le manuši xanas pehkă šiba dukhatar.
11 Thai prasaine le Devlles le čerehko, andai zan le dukhăndi lengăthai andai zan le šindimatănadr lengă le jungale, thai či kăisai le lengă kărdimatăndar.
12 O šovto dea muial pehko taxtai poa nanilaši kukoa o baro, o Eufrato. Thai lehko pai staxosai'lo, kaste avel lašardo o drom le thagarengo, kai sî te aven katar Anklelokham.
13 Pala kodea dikhlem ankăstindoi andoa mui la xalako, thai andoa mui la jivinako, thai andoa mui le proorokohko le xoxamnehko trin duxuri biuje, kai ameanas sar varesar xuteamnea.
14 Kadala sî duxurea bengăngă, kai kărăn sămnuri bipomenimahkă, thai save jean kal thagar sa la phuweakă kaste tiden le andoa mardimos le desăhko kolehko le barăhko le Devllehko Kolehko Aseazuralo.
15 Dikta, Me avau sar khă čior. Baxtalo kolestar kai lel sama thai arakhăl pehkă çoale, kaste na phirăl nango thai te dičiol lehko lajeau!”
16 Le duxurea le jungale tide le ando than kai evreihko bušol Armaghedono.
17 O eftato dea muial o taxtai pehko opral. Thai andoa Templo, anda o skamin le raimahko, ankăsto khă mui zuralo, kai phenelas: „Isprăvisai lea!”
18 Thai aviline trăsneturi, muia, bašaimata, thai kărdilo khă baro isdraimos phuweako, kadea dă zuralo, sar, dă kana sî o manuši pe phuw, nas isdraimos kadea dă baro.
19 E četatea kutea e bari sas xuladi ande trin riga, thai le četăçi le Neamurengă peline tele. Thai o Dell andea Pehkă godi le Babilonostar kukoa o baro, kaste deles o taxtai la molleako la xoleako Lehko.
20 Thai sa le pleaia našline, thai le baŕlebară či mai arakhadile.
21 Khă baŕ brîšindehko baro, savehkă boambe tolinas paše khă talanto, pele andoa čerii pal manuši. Thai le manuši prasaine le Devlles andai zan la prikazati thai lebaŕlebrîšindehko anda kă kadea prikaza sas but bari.
Vărsarea celor șapte potire
1 Și am auzit un glas mare ieșind din Templu, zicând celor șapte îngeri: Mergeți și vărsați pe pământ cele șapte potire ale mâniei lui Dumnezeu. 2 Și cel dintâi s‐a dus și și‐a vărsat potirul pe pământ; și s‐a făcut o rană rea și pricinuitoare de durere pe oamenii care au semnul fiarei și se închină chipului ei. 3 Și al doilea și‐a vărsat potirul în mare; și ea s‐a făcut sânge ca de om mort: și orice suflet de viață care este în mare a murit. 4 Și al treilea și‐a vărsat potirul în râuri și în izvoarele apelor; și s‐au făcut sânge. 5 Și am auzit pe îngerul apelor zicând: Drept ești tu, care ești și care erai, Sfântule, fiindcă ai judecat astfel. 6 Fiindcă ei au vărsat sângele sfinților și prorocilor și le‐ai dat sânge să bea: sunt vrednici. 7 Și am auzit altarul zicând: Da, Doamne Dumnezeule Atotputernice, adevărate și drepte sunt judecățile tale. 8 Și al patrulea și‐a vărsat potirul pe soare și i s‐a dat să dogorească pe oameni cu foc. 9 Și oamenii au fost dogorâți de o arșiță mare: și au hulit numele lui Dumnezeu care are puterea peste rănile acestea și nu s‐au pocăit ca să‐i dea slavă. 10 Și al cincilea și‐a vărsat potirul pe scaunul de domnie al fiarei; și împărăția ei s‐a făcut întunecoasă; și își mușcau limbile de durere. 11 Și au hulit pe Dumnezeul cerului din pricina durerilor lor și din pricina rănilor lor și nu s‐au pocăit de faptele lor. 12 Și al șaselea și‐a vărsat potirul peste râul cel mare Eufrat; și apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraților care vin de la răsăritul soarelui. 13 Și‐am văzut ieșind din gura balaurului și din gura fiarei și din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate ca niște broaște. 14 Căci sunt duhuri de draci, făcătoare de semne, care se duc la împărații întregului pământ locuit ca să‐i adune pentru războiul zilei celei mari a lui Dumnezeu Celui Atotputernic. 15 (Iată , eu vin ca un hoț; fericit este cine veghează și își păstrează veșmintele, ca să nu umble gol și să se vadă rușinea lui). 16 Și i‐au adunat la locul numit evreiește Armaghedon. 17 Și al șaptelea și‐a vărsat potirul în văzduh și a ieșit din Templu un glas mare de la scaunul de domnie zicând: S‐a făcut. 18 Și s‐au făcut fulgere și glasuri și tunete; și s‐a făcut un mare cutremur de pământ, cum nu s‐a făcut de când a fost omul pe pământ: așa de mare cutremur de pământ, așa de tare! 19 Și cetatea cea mare s‐a făcut în trei părți și cetățile Neamurilor au căzut. Și Babilonul cel mare a fost amintit înaintea lui Dumnezeu, ca să‐i dea paharul vinului aprinderii mâniei lui. 20 Și orice ostrov a fugit și munții n‐au fost aflați. 21 Și o grindină mare, fiecare piatră ca de greutatea unui talant se pogoară din cer peste oameni; și oamenii au hulit pe Dumnezeu din pricina rănii grindinii, pentru că rana ei este foarte mare.