Le posturi thai le dinedumadămišto.
1 Ando bărši o štarto le thagarehko o Dariu, o Divano le Raiehko deaduma le Zaxariahkă, ando des o štarto le šonehko îniato, kai sî o šon o Chisleu.
2 Kola andoa Betelo tradinesas le Šareçeros thai le Reghem-Melekos pehkă manušença, te rudin pe le Raiehkă,
3 thai te pušen le rašan andoa Khăr le Raiehko le oštirengo thai le prooročen: „Trăbul te rovau i ando šon o panjto thai te atărdearama, sar kărdem kaditi bărši?”
4 Atunči o Divano le Raiehko le oštirengo deamangăduma kadea:
5 „Phen ka soa poporo le čemehko thai le rašangă: „Kana postisardean thai ruian ando šon o panjto thai o eftato, ande kadala eftavardeši bărši, ta anda Mande postisardean tume?
6 Thai kana xan thai pen, či san tume kola kai xan thai pen?
7 Či prinjeanen le divanuri, kai vestisardeale o Rai anda le prooročea dă mai anglal, kana o Ierusalimo sas dăsar bešlino thai ujeardo andekhthan le četăçănça lehkă dă rigatar, thai kana i e rig katar avelodes thai o islazo sas bešline?”
8 O Divano le Raiehko deaduma le Zaxariahkă kadea:
9 „Kadea deaduma o Rai le oštirengo: „Kărăn čeačimasa čeačimo, thai phiraven tume lašimasa thai milasa iekh angloa kolaver.
10 Na mekănpharimasa la phiwlea thai le bidaddehko, či le străinos, či le čioŕăs, thai či iekh te na gîndil nasul ando illo lehko pa pehko phral.”
11 Ta on či kambline te len godi, ta amboldi'le ăl zăiança, thai phandade pehkă kan te na ašunen.
12 Kărdine pehko illo sar o diamanto dă zurallo, kaste na ašunen e Kris, čina le divanuri kai phenelas lengă le o Rai le oštirengo, anda Pehko Duxo, anda le prooročea dă mai anglal. Anda e doši kadea o Rai le oštirengo astardi'lo kha barea xolleatar.
13 Kana akharălas O, on či kambline te ašunen: „Anda kodea či Me či kamblem te ašunau, kana akhardine on, phenel o Rai le oštirengo.”
14 „Ta phaŕadem le maškar sa le neamuri kai či prinjeanenas le; o čem sas pustiime pala lende, kadea kă khonikh či mai avelas thai či mai telearălas anda leste; thai anda khă čem čealimahko sar sas, kărdine khă pustiimos!”
Mustrarea postului de formă
1 Și a fost așa : în anul al patrulea al lui Dariu împăratul, cuvântul Domnului a fost către Zaharia, în ziua a patra a lunii a noua, adică în luna Chisleu, 2 când cei din Betel trimiseseră pe Șarețer și pe Reghem‐Melec și pe oamenii lui să facă cerere Domnului 3 și să vorbească preoților care erau în casa Domnului oștirilor și prorocilor, zicând: Să plâng oare în luna a cincea, despărțindu‐mă cum am făcut de atâția ani? 4 Atunci cuvântul Domnului oștirilor a fost către mine, zicând: 5 Vorbește către tot poporul țării și către preoți, zicând: Când ați postit și ați bocit în luna a cincea și în luna a șaptea în acești șaptezeci de ani, oare cu adevărat pentru mine , chiar pentru mine ați postit? 6 Și când ați mâncat și când ați băut, oare nu erați voi cei ce mâncau și beau? 7 Oare nu acestea sunt cuvintele pe care le‐a strigat Domnul prin prorocii de mai înainte, când Ierusalimul era locuit în pace și cetățile sale din jurul său, și partea de miazăzi și câmpia erau locuite? 8 Și cuvântul Domnului a fost către Zaharia, zicând: 9 Așa vorbește Domnul oștirilor, zicând: Judecați judecată adevărată și arătați îndurare și milă unul altuia. 10 Și nu apăsați pe văduvă și pe orfan , pe străinul de loc și pe cel necăjit! Și nu cugetați rău în inima voastră, unul împotriva fratelui său. 11 Dar ei n‐au voit să asculte și au întors un umăr răzvrătitor; și și‐au astupat urechile ca să n‐audă. 12 Da, și‐au făcut inima ca diamantul, ca să n‐asculte legea și cuvintele pe care le‐a trimis Domnul oștirilor prin Duhul său, prin prorocii de mai înainte. De aceea a fost o mânie mare de la Domnul oștirilor. 13 Și a fost așa : precum el striga și ei n‐au vrut s‐audă, tot așa ei vor striga și nu‐i voi auzi, zice Domnul oștirilor. 14 Și‐i voi risipi , ca prin un vârtej de vânt, între toate neamurile pe care nu le cunoșteau. Și țara a fost pustie în urma lor, așa că nimeni nu trecea prin ea, nici nu se întorcea din ea: căci au făcut pustie țara dorită .