Ionatan mijlocește pentru David
1 Saul le‑a zis fiului său Ionatan și tuturor slujitorilor lui că vrea să‑l omoare pe David. Dar fiindcă David îi era drag lui Ionatan, 2 Ionatan i‑a dat de știre lui David: „Tatăl meu, Saul, caută să te omoare, deci să ai grijă mâine dimineață: stai într‑un loc tăinuit și ascunde‑te! 3 Eu voi ieși și voi sta lângă tatăl meu în câmpul în care vei fi și tu; îi voi vorbi tatălui meu despre tine, voi vedea ce zice și‑ți voi da de știre.” 4 Ionatan i‑a luat apărarea lui David în fața tatălui său, Saul, și i‑a zis: „Să nu‑și facă regele păcat cu robul său David, căci el n‑a păcătuit față de tine! Dimpotrivă, faptele lui au fost în folosul tău; 5 și‑a pus viața în joc , l‑a ucis pe filistean, și DOMNUL a făcut o mare izbăvire în tot Israelul. Tu ai văzut și te‑ai bucurat. De ce să te încarci cu sânge nevinovat, omorându-l pe David fără pricină?” 6 Saul a ascultat de glasul lui Ionatan și a jurat: „Viu este DOMNUL că nu va muri!” 7 Ionatan l‑a chemat pe David și i‑a spus toate cuvintele acestea, apoi l‑a dus la Saul; și David a fost înaintea lui ca mai înainte .
Mical îl salvează pe David
8 Când a izbucnit din nou războiul, David a ieșit împotriva filistenilor, s‑a luptat cu ei și le‑a pricinuit o mare înfrângere, iar ei au fugit dinaintea lui. 9 Atunci duhul cel rău de la DOMNUL a venit peste Saul, care ședea în casă cu sulița în mână. Pe când David cânta din harfă , 10 Saul a căutat să‑l țintuiască de perete cu sulița, dar David s‑a ferit, și sulița a nimerit în perete. David a fugit și a scăpat în timpul nopții. 11 Saul a trimis acasă la David oameni care să‑l pândească și să‑l omoare dimineața. Dar Mical, nevasta lui David, i‑a dat de știre: „Dacă nu‑ți scapi viața în noaptea aceasta, mâine vei fi omorât.” 12 Mical l‑a coborât pe fereastră, și David a plecat, a fugit și a scăpat. 13 Mical a luat terafimul și l‑a pus în pat, a pus o piele de capră în locul capului și l‑a învelit cu o haină. 14 Când a trimis Saul oameni să‑l prindă pe David, ea a zis: „Este bolnav.” 15 Saul i‑a trimis iarăși să‑l vadă pe David, zicând: „Cu tot cu pat să mi-l aduceți, ca să‑l omor!” 16 Oamenii s‑au întors și, iată, în pat era terafimul, cu o piele de capră în locul capului. 17 Saul i‑a zis lui Mical: „De ce m‑ai înșelat în felul acesta, lăsându-l pe vrăjmașul meu să plece și să scape?” Mical i‑a răspuns lui Saul: „El mi‑a zis: «Lasă‑mă să plec; altfel, te omor !»”
Fuga lui David la Rama
18 Așa a fugit și a scăpat David. S‑a dus la Samuel, la Rama, și i‑a istorisit tot ce‑i făcuse Saul. Apoi s‑a dus cu Samuel și a locuit la Naiot. 19 Lui Saul i s‑a dat de știre: „Iată, David este la Naiot, lângă Rama!” 20 Saul a trimis oameni care să‑l prindă pe David. Când au văzut ei adunarea profeților care profețeau , cu Samuel stând în fruntea lor, Duhul lui Dumnezeu a venit peste trimișii lui Saul, care au început și ei să profețească . 21 I‑au dat de veste lui Saul, și el a trimis alți oameni, dar și ei au profețit. Saul a mai trimis alții , a treia oară, dar și ei au profețit. 22 Atunci Saul s‑a dus el însuși la Rama. Când a ajuns la rezervorul cel mare de apă de la Secu, a întrebat: „Unde sunt Samuel și David?” I s‑a răspuns: „Iată, sunt la Naiot, lângă Rama!” 23 Și s-a îndreptat spre Naiot, lângă Rama, dar Duhul lui Dumnezeu a venit și peste el; și Saul a tot mers profețind până ce a ajuns la Naiot, lângă Rama. 24 S‑a dezbrăcat și el de haine și a profețit și el înaintea lui Samuel; și a zăcut gol la pământ toată ziua aceea și toată noaptea. De aceea se zice: „Oare și Saul este între profeți?”