1 Uštile sogodi, thai andine le Isusos angloa Pilato.
2 Thai lene te pîŕîn Les, thai te phenen: „Le manušes kadales arakhleam Les kă vazdel o neamo amaro kai răskoala, atărdeardindoi o potindimos le lovengo le Čezarohko, thai phendindoi kă o sî o Kristoso, o Thagar.”
3 O Pilat pušlea Les: „San Tu o o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus,” sîm.”
4 O Pilat phendea le rašangă le mai barăngă thai le noroadengă: „Me či arakhau či khă doši ando manuši kadoa.”
5 Ta on denas duma i mai but, thai phenenas: „„Vazdel o norodo, thai sîkavel ăl manušen anda sai Iudea, andai Galilea, dă katar lea pe, ji koče.”
O Isus angloa Irodo.
6 Kana ašundea o Pilat anda e Galilea, lea te pušel kana o manuši kadoa sî Galileano.
7 Thai kana ašundea kă sî tala o stăpînimos le Irodohko, tradea Les koa Irodo, kai sas i o ando Ierusalimo ande le des kodola.
8 O Irodo, kana dikhlea le Isusos, bukurisailo but zurales; kă dă but kamelas te dikhăl Les, anda so ašundeasas pa Leste; thai çîrdelas te dikhăl Les kărindoi vokh minunea.
9 Thodea Lehkă but pušlimata; ta o Isus či dea les anglal khanči.
10 Le raša le mai bară thai le zakonarea bešenas oče, thai pîŕînas Les tateardimasa.
11 O Irodo pehkă kătanenšença le arakhlimahkă, phiravenas pe Lesa nasul; thai, pala so asaie pehkă Lestar, xureade Les kha raxameasa străfeaimasti, tradea Les parpale koa Pilato.
12 Ando des kodoa, o Irodo thai o Pilato împătisaile iekh avrăsa, kă sas xale maškar lende mai anglal.
O dimos le mullimahko zureardo.
13 O Pilat tidea le rašan le mai barăn, le bravalen thai le norodos,
14 thai phendea lengă: „Andean mangă anglal le manušes kadales sar iekh kai vazdel o norodo kai răskoala. Thai dikta kă, pala so rodem les peste sa çînorimasa, angla tumende, či arakhlem Les došalo anda či iekh anda le butea kai pîŕîn Les.
15 Či o Irodo či arakhlea Lehkă či khă doši, kă tradea mengă Les parpale; thai dikta kă o manuši kadoa či kărdea khanči vreniko mullimahko.
16 Ta me, pala so thoaua te marăn les, daua les drom.”
17 Ande sako prazniko la Patradeako, o Pilat trăbulas te del drom khă phandado.
18 On çîpisarde saoŕă andekh mui: „Koa mullimos le manušesa kadalesa, thai dea mengă drom le Barabas!
19 O Baraba sas šudino ando beči anda khă răskoala, kai sas la than ande četatea, thai andoa mudarimos.
20 O Pilat dea lengă duma pale, gîndosa te del drom le Isusos.
21 Ta on çîpisarde: „Mar Les po trušul, Mar Les po trušul!”
22 O Pilat phendea lengă trito data: „Ta so nasul kărdea? Me či arakhlem či khă doši mullimasti ande Leste. Kadea kă, pala so thoaua te marăn Les, daua Les drom.”
23 Ta on çîpinas ando mui o baro, thai mangănas te avel mardo po trušul. Thai lengă çîpimata thai le rašangă le mai barăngă line valoso.
24 O Pilat kărdea te pherdeol lengo phendimos.
25 Dea lengă drom kukoles kai sas šudino ando beči anda e răskoala thai andoa mudarimos, thai kai mangăns les on; ta le Isusos dea Les ande lengă vast, kaste kărăn pehko kamimos Lesa.
O mardimos po trušul.
26 Ta kana nigrănas Les te marăn Les po trušul, thodine o vast pe khă varesar Simon anda e Čirena, kai amboldelas pe kata o kîmpo; thai thodine lehkă o trušul andel zăia, kaste nigrăl les pala o Isus.
27 Pala o Isus jealas khă baro butimos norodohko thai juwleango, kai rovenas, thai marănas pehko kolin, roindoi pala Leste.
28 O Isus amboldea pe karing lende, thai phendea lengă: „Šeia le Ierusalimohkă, na roven Ma Man; ta roven tume orta tumen thai tumară šeaven.
29 Că dikta avena le des, kana phenela pe: „Baxtalo kolendar le bišavengo, baxtalo le păŕăstar kai či kărdea, thai le čiučeandar kai či dine thud!”
30 Atunčeara lena te phenen le baŕăbarăngă: „Perăn pa amende!” Thai le pleaiengă: „Garaven ame!”
31 Kă kana kărdeon kadala butea le kaštehkă le zălenohkă, so kărdeola kolehkă le šukăhkă?”
32 Andekhthan Lesa nigrănas i duien kărditorea nasulimatăngă, kai trăbunas mudarde anekhthan le Isusosa.
33 Kana arăsle ando than, dino anau „Šeronango”, mardine Les po trušul oče, Les thai le kărditoren le nasulimahkă: iekh ande čeačirig thai aver ande bičeačirig.
34 O Isus phenelas: „Daddna, iertisar le, kă či jeanen so kărăn!” On xulade Lehkă çoale maškar lende, çîrdindoi koa sorço.
Le asaimata.
35 O norodo bešelas oče thai dikhălas. Le bravale marănas pehkă asamos le Isusostar, thai phenenas: „Avrăn skăpisardea le; te skăpil pe orta Pes, kana O sî o Kristoso, o Alosardo le Devllehko.”
36 Le kătanea sa kadea asanas pehkă Lestar; pašonas, denas Les šut,
37 thai phenenas Lehkă: „Kana san Tu o Thagar le Iudeiengo, skăpisr Tu Tut korkoro!”
38 Opral pa Leste sas ramome slovença grečiskuri, latiniskuri thai evreiskuri: Kadoa sî o Thagar le Iudeiengo!”
39 Iekh anda le čior marde po trušul asalas Lestar, thai phenelas: „Či san tu o Kristoso? Skăpisar Tu orta Tut, thai skăpisar ame i amen!”
40 Ta o kolaver xoleai'lo, thai phendea lehkă: „Či daras tu le Devllestar, tu, kai san tala sa kodoa došaimos?
41 Anda kă anda amende sî čeačimos, kă las o potindimos dino anda le mudarimata amară; ta o manuši kadoa či kărdea či khă nasul.”
42 Thai phendea le Isusohkă: „Raia, an Tukă godi i mandar, kana avesa ande Thagarimos Tiro!”
43 O Isus dea les anglal: „Čeačimasa phenau tukă kă ades avesa Mança ando raio.”
O merimos le Isusohko.
44 Sas kam koa čeaso le šovengo. Thai kărdilo tuneriko poa soa čem, ji koa čeaso le îniango.
45 O kham kali'lo, thai o poxtan andoa Templo šindi'lo andoa maškar.
46 O Isus çîpisardea zurale glasosa: „Daddna, ande Te vast dau Tu Muŕo duxo! Thai kana phendea kadala orbe, dea Pehko duxo.
47 O sutašo, kana dikhlea so kărdilea sas, slăvisardea le Devlles, thai phendea: „Le čečimasa o manuši kadoa sas bibezexalo!”
48 Thai soa norodo, kai avilosas ka kodoa dičimos, kana dikhlea kola so sas, amboldi'lo, mardindoi pe ando kolin.
49 Seal prinjeande le Isusohkă thai le juwlea, kai avilesas andai Galilea, bešenas dur, thai dikhănas ka kukola so kărdeonas.
O prahomos le Isusohko.
50 Sas khă godeaver le Soborohko, dino anau Iosif, manuši lašo thai pateaimahko,
51 kai na leas rig koa sfato thai o phendimos le kolavrăngo. O sas anda e Arimatea, khă četatea le Iudeiendi, thai ajukrălas i o Thagarimos le Devllehko.
52 O manuši kadoa gălo koa Pilato, thai manglea lehkă o stato le Isusohko.
53 Dea les tele poa trušul, phateardea Les ande khă poxtan inohko, thai thodea Les ande khă mormînto neo, xunado ando baŕ, ande sao manas khonikh thodino mai anglal.
54 Sas o des le Lašarimahko, thai avelas o des le Savatohko.
55 Le juwlea, kai avilesas le Isusosa anda e Galilea, avile le Iosifosa; dikhline o mormînto thai o felo sar sas thodino o stato le Isusohko ande leste,
56 ambolde pe, thai lašarde miresme thai mirurea. Pala kodea, ando des le Savatohko, čiile, palai Kris.
Isus, înaintea lui Pilat
(Matei 27:1‑2Matei 11‑14. Marcu 15:1‑5. Ioan 18:28‑38)1 S‑au ridicat apoi cu toții și L‑au dus înaintea lui Pilat. 2 Au început să‑L învinuiască, zicând: „Pe omul acesta L‑am găsit ducând neamul nostru în rătăcire, interzicând plata birului către cezar și zicând că El este Hristosul, Regele.” 3 Pilat L‑a întrebat: „Ești tu regele iudeilor?” Isus i‑a răspuns: „Tu însuți o spui.” 4 Pilat le‑a zis preoților de seamă și mulțimilor: „Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.” 5 Dar ei stăruiau și ziceau: „Întărâtă poporul, dând învățătură prin toată Iudeea, începând din Galileea și până aici.”
Isus, înaintea lui Irod
6 Când a auzit Pilat [de Galileea], a întrebat dacă omul este galileean. 7 Și aflând că era sub stăpânirea lui Irod, L‑a trimis la Irod, care era și el în Ierusalim în acele zile. 8 Văzându‑L pe Isus, Irod s‑a bucurat nespus; căci de multă vreme voia să‑L vadă, fiindcă auzise despre El și spera să vadă vreun semn săvârșit de El. 9 I‑a pus multe întrebări, dar Isus nu i‑a răspuns nimic. 10 Preoții de seamă și cărturarii stăteau de față și‑L învinuiau cu înverșunare. 11 Irod și soldații lui L‑au tratat cu dispreț și, după ce și‑au bătut joc de El, L‑au îmbrăcat cu o haină strălucitoare și Irod L‑a trimis înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea Irod și Pilat s‑au împrietenit, căci până atunci fuseseră dușmani.
Isus, condamnat la moarte
(Matei 27:15‑26. Marcu 15:6‑15. Ioan 18:39–19:16)13 Pilat i‑a adunat pe preoții de seamă, pe conducători și pe cei din popor 14 și le‑a zis: „Mi l‑ați adus pe omul acesta ca și cum ar stârni poporul la răscoală . Dar iată că, după ce l‑am judecat înaintea voastră, n‑am găsit în el nicio vină din cele pentru care îl pârâți. 15 Și nici Irod, căci ni l‑a trimis înapoi; iată că n‑a făcut nimic vrednic de moarte. 16 Așa că , după ce îl voi pedepsi, îi voi da drumul.” [17 La fiecare sărbătoare, Pilat trebuia să le elibereze pe cineva.] 18 Ei au strigat cu toții, zicând: „La moarte cu omul acesta; eliberează‑ni‑l pe Barabba!” 19 Acesta fusese aruncat în temniță pentru o răscoală petrecută în cetate și pentru un omor. 20 Pilat le‑a vorbit din nou, fiindcă avea de gând să‑I dea drumul lui Isus. 21 Dar ei strigau mai departe : „Răstignește‑l! Răstignește‑l!” 22 Pilat le‑a zis pentru a treia oară: „Dar ce rău a făcut? Eu n‑am găsit nicio vină de moarte în el. După ce îl voi pedepsi, îi voi da drumul.” 23 Dar ei stăruiau cu strigăte puternice și cereau să fie răstignit. Iar strigătele lor [și ale preoților de seamă] au biruit. 24 Pilat a hotărât să li se împlinească cererea. 25 Le‑a eliberat pe cel ce fusese aruncat în temniță pentru răscoală și omor, pe care‑l cereau ei, iar pe Isus L‑a dat să I se facă după voia lor.
Răstignirea
(Matei 27:32‑44. Marcu 15:21‑32. Ioan 19:17‑27)26 Pe când Îl duceau, au pus mâna pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, și i‑au pus crucea în spate , ca s‑o ducă în urma lui Isus. 27 După Isus mergea o mare mulțime de oameni și femei care se tânguiau și Îl jeleau. 28 Isus S‑a întors către ele și le‑a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeți pe Mine, ci plângeți‑vă pe voi și pe copiii voștri, 29 căci , iată, vor veni zile când se va zice: «Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n‑au născut și de sânii care n‑au alăptat!» 30 Atunci vor începe să zică munților: «Cădeți peste noi!» și dealurilor: «Acoperiți‑ne!» 31 Căci dacă așa i se face pomului verde, ce i se va face celui uscat?” 32 Împreună cu El duceau și doi răufăcători, ca să fie omorâți. 33 Când au ajuns la locul numit Căpățâna, i‑au răstignit acolo pe El și pe răufăcători: unul la dreapta și altul la stânga. 34 [[Dar Isus zicea: „Tată, iartă‑i , căci nu știu ce fac!” ]] Ei și‑au împărțit hainele Lui, trăgând la sorți.
35 Poporul stătea acolo și privea . Conducătorii Își băteau joc de El , zicând: „Pe alții i‑a izbăvit; să se izbăvească pe sine, dacă este Hristosul lui Dumnezeu, Alesul!” 36 Soldații de asemenea își băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oțet 37 și‑I ziceau: „Dacă tu ești regele iudeilor, izbăvește‑te pe tine însuți!” 38 Deasupra Lui era o inscripție [cu litere grecești, latinești și evreiești]: „Acesta este regele iudeilor.”
39 Unul dintre răufăcătorii răstigniți a început să‑L batjocorească, zicând: „Nu ești tu Hristosul? Izbăvește‑te pe tine și izbăvește‑ne și pe noi!” 40 Dar celălalt l‑a mustrat și i‑a zis: „Oare nu te temi de Dumnezeu, tu, care ești sub aceeași osândă? 41 Noi primim pe drept ceea ce merităm pentru faptele noastre, însă Acesta n‑a făcut niciun rău.” 42 Apoi a zis: „Isuse, adu‑Ți aminte de mine când vei veni în Împărăția Ta!” 43 [Isus] i‑a răspuns: „Adevărat îți spun: astăzi vei fi cu Mine în rai.”
Moartea lui Isus
(Matei 27:45‑56. Marcu 15:33‑41. Ioan 19:28‑30)44 Era pe la ceasul al șaselea și s‑a făcut întuneric în toată țara până la ceasul al nouălea. 45 Soarele s‑a întunecat, iar catapeteasma Templului s‑a rupt în două. 46 Isus a strigat cu glas puternic, zicând: „Tată , în mâinile Tale Îmi încredințez duhul !” Și după ce a vorbit astfel, Și‑a dat duhul. 47 Când a văzut ce s‑a întâmplat, centurionul L‑a slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Cu adevărat, omul acesta era drept!” 48 Și toată mulțimea care se adunase în fața acelei priveliști, când a văzut cele petrecute, s‑a întors acasă bătându‑se în piept. 49 Toți cunoscuții lui Isus și femeile care‑L urmaseră din Galileea stăteau la o oarecare depărtare și priveau la toate acestea.
Înmormântarea lui Isus
(Matei 27:57‑61. Marcu 15:42‑47. Ioan 19:38‑42)50 Era un membru al Sinedriului, pe nume Iosif, om bun și drept, 51 care nu se învoise la sfatul și la fapta celorlalți. El era din Arimateea, o cetate a iudeilor, și aștepta Împărăția lui Dumnezeu. 52 A mers la Pilat și i‑a cerut trupul lui Isus. 53 L‑a coborât de pe cruce , L‑a înfășurat într‑un giulgiu și L‑a pus într‑un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era ziua pregătirii și începea ziua sabatului. 55 Femeile care‑L însoțiseră pe Isus din Galileea l‑au urmat pe Iosif , au văzut mormântul și cum a fost pus trupul lui Isus și 56 s‑au întors să pregătească miresme și miruri. Apoi, în ziua de sabat, s‑au odihnit, după poruncă.