Štarvardeši bărši ande pustia.
1 Sa o tidimos vazdea o mui thai thodea pe te çîpil. Thai o poporo ruia ande reat kodea.
2 Sa le šeave le Israelohkă pupuisarde andoa Moise thai o Aarono, thai sa o tidimos phendea lengă: „Sostar či mulleam ame ando čem le Ejiptohko, or sostar či mulleam ande pustia kadea?
3 Sostar nigrăl ame o Rai ando čem kadoa, ande savo perasa mudarde la sabiatar, thai amară romnea thai amară šeaoŕă avena jafohkă? Nai mai mišto te amboldas ando Ejipto?”
4 Thai phendine iekh avrăhkă: „Te alosaras amengă khă šerobaro, thai te amboldas ame ando Ejipto.”
5 O Moise thai o Aarono pele le mosa pe phuw, angla soa tidimos le šeavengo le Israelohkă kai tideasas pe andekhthan.
6 Thai, anda kukola kai dikhlesasčioreal o čem, o Iosua, o šeau le Nunohko, thai o Kaleb, o šeau le Ieftunehko, šindine pehkă çoale,
7 thai dine duma kadea sa le tidimahkă le šeavengă le Israelohkă: „O čem kai phirdeam les ame thai dikhleamlesčioreal, sî khă čem but lašo, mîndrimatănça.
8 Kana o Rai avela mištimasa, amença, nigrăla me va ando čem kadoa, thai dela va mengă les: sî khă čem ande sao thavdel thud thai avdin.
9 Ta dăsar, na xoleaon angloa Rai, thai na daran anda le manuši andoa čem kodoa, kă xasa le. Len nai le či khă dumo: O Rai sî amença, na daran lendar!”
10 Soa tidimos delas duma te mudarăn le baŕănça, kana e slava le Raiesti dičili pa e çăra le arakhadimasti, angla sal šeave le Israelohkă.
11 Thai o Rai phendea le Moisahkă: „Ji kana či šola Ma ande sama o poporo kadoa? Ji kana či va pateala o ande Mande, sa le minunença kai kărau le ande lengo maškar?
12 Anda kodea, malavaua les čiumasa, thai mudaraua les, ta tut kăraua tu khă vîça mai bari thai mai zurali sar leste.”
13 O Moise phendea le Raiehkă: „Le Ejiptenea ašunena kadea buti, andoa maškar savengo ankaladean kadale poporos anda Ti zor.
14 Thai phenena le ašilimata le čemehkă kodo lehkă. On jeanenas kă Tu, o Rai, san ando maškar kadale poporohko; kă sîkavesas Tu ando tipo dičimasa, Tu, o Rai; kă Teo noro bešel pa leste; kă jeas angla leste desă ande khă tillo norohko, thai reate ande khă tillo iagako.
15 Kana mudarăs le poporos kada les sar khă manušes korkoŕo, le neamuri, kai ašundine kă delas pe duma pa Tute, va phenena:
16 „O Rai nas les zor te nigrăl kadoa poporo ando čem kai solaxadeasas kă delas lengă les: anda kodea mudardea le ande pustia.”
17 Akana te dičiol pe e zor, le Raiesti ande lako barimos, sar phendean kana mothodean:
18 „O Rai sî loko kai xolli thai bravallo ando lašimos, iertisar o bezexalimos thai o biprinjeandimos, ta na nikăr le došales orta bidošallo, thai došarăl o bezexalimos le daddengo andel šeave ji koa trito or štarto neamo.
19 Ierisar, o bezexalimos le poporohko kada lehko, pala o barimos Tea milako, sar iertsardean le poporohkă kada lehkă dă andoa Ejipto ji koče.”
20 Thai o Rai phendea: „Iertisarau sar manglean.
21 Ta sode sî dî čeačimasa kă Me sîm juvindo thai kă e slava le Raiesti pherăla sa e phuw,
22 kaditi sî čeačimasa kă sa kukola kai dikhline pehkă iakhănça Mîŕî slava, thai le minunea kai kărdem le ando Ejipto thai ande pustia, thai sa dine dumadănasul pa Mande dešvar ji akana, thai či ašundine Mîŕă muiestar,
23 sa kodola či dikhăna o čem kai solaxadem lengă daddengă, kă daua lengă les, thai anume, sa kai či dine Ma pateaimos, či va dikhăna les.
24 Ta anda kă Muŕo robo o Kalebo sas pherdino avră duxostar, thai phirdea ande sa Muro drom, kăraua les te šol pe ando čem kai sas, thai lehkă avimata avela lengo.
25 Le Amalečiçea thai le Kanaaniçea bešen ande xar kadea: ta texara, ambolden tume, po drom kai nigrăl karing e Marea e Lolli.”
26 O Rai dea duma le Moisahkă thai le Aaronoskă, thai phendea:
27 Ji kana mekaua koadoa jungalo tidimos te pupuil pa Mande? Ašundem le pupuimata le šeavengă le Israelohkă, kai pupuin pa Mande.
28 Phen lengă: „Pe Mîŕî čivava! phenel o Rai,” kă kăraua tumengă orta sar dean duma ando ašundimos Mîŕă kanengo.
29 Tumară staturea mulle perăna ande pustia kadea.Tume saoŕă, sao dindimos kărdeape tumengă, dindoi tume kata biši bărši opră, thai save pupuisardean anda Mande,
30 či šona tume ando čem kai solaxailemas kă daua tumengă la te bešen ande la, avri anda o Kalebo, o šeau le Iefunohko, thai o Iosua, o šeau le Nunohko.
31 Ta tumară šeaoŕăn kai, kai phendean kă avena xasardimahkă, kăraua le te šon pe ande leste, kaste prinjeanen o čem sao tume čidabeadikhlean les.
32 Sode pa tumende, tumară staturea le mulle perăna ande pustia.
33 Thai tumară šeave xasaona štarvardeši bărši ande pustia, thai iertina kadea tumară bezexa, ji kana tumară staturea le mulle perăna ande pustia.
34 Pala sar ande štarvardeši des dikhleančioreal o čem, sa kadea, ande štarvardeši bărši phiravena e doši le bezexalimatăngă tumarăngă; sar khă bărši ande sako des: thai jeanena atunčeara so ameal te çîrdau Muŕo vast Me tumendar.
35 Me, o Rai, dem duma! Ando čeačimos, kadea kăraua kadale jungalimahkă tidimahkă, kai tideape kontra Mande, avena mullimahkă ande pustia kadea thai ande late va merăna.”
36 Le rom kai trdeasas le o Moise te dikhănčioreal o čem, thai save, ka lengo amboldimos, kărdesas ta sa o tidimos te pupuil pa leste, kalearindoi o čem;
37 kadala manuši, kai kaleardesas o čem, mulle oče angloa Rai, malade khă mullimastar andakhdata.
38 Dăsar o Iosua, o šeau le Nunohko, thai o Kaleb, o šeau le Iefunehko, ašile ande čivava anda le manuši kodola kai gălesas te dikhănčioreal o čem.
O biašundimos le poporohko došaldo.
39 O Moise phendea sa kadala butea sa le šeavengă le Israelohkă; thai o poporo sas ande khă bari jeluimos.
40 Uštile kana pharadilo o des o duito des, thai ankăste po gor le baŕăbarăhko, phendindoi: „Dikta ame!” sam gata te ankleas ando than kai dean duma Raia, kă bezexardeam.”
41 O Moise phendeas: „Anda soster ušteaven o mothodimos le Raiehko? Na khărna khanči.
42 Na anklen, kă o Rai nai ande tumaro maškar! Na roden te aven marde tumară dušmaiendar.
43 Kă le Amalečiçea thai le Kanaaniçea sî angla tumende, thai perăna mudarde la sabiatar; ăkhdata so šudean tume kata o Rai, O Rai či avela tumença.”
44 On nalinesama thai ankăste po gor le baŕăbarăhko, ta o chivoto le phanglimahko thai o Moise či ankăste andoa maškar la tabărako.
45 Atunčeara uliste le Amalečiçea thai le Kanaaniçea, kai bešenas po baŕbaro kodoa, marde le, thai šinde le kotora ji ando Xorma.
Patruzeci de ani în pustiu
1 Toată adunarea a ridicat glasul și a început să se vaiete. Și poporul a plâns în noaptea aceea. 2 Toți fiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și a lui Aaron și toată adunarea le‑a zis: „De ce n‑om fi murit noi în țara Egiptului sau de ce n‑om fi murit în pustiul acesta? 3 De ce ne duce DOMNUL în țara aceasta, în care vom cădea uciși de sabie, iar nevestele noastre și copilașii noștri vor ajunge o pradă? Nu ar fi oare mai bine pentru noi să ne întoarcem în Egipt?” 4 Și au zis unul către altul: „Să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt!” 5 Moise și Aaron au căzut cu fața la pământ înaintea adunării fiilor lui Israel. 6 Și dintre cei ce iscodiseră țara, Iosua , fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, și‑au rupt hainele 7 și au vorbit astfel întregii adunări a fiilor lui Israel: „Țara pe care am străbătut‑o ca s‑o iscodim este o țară nespus de bună. 8 Dacă DOMNUL va fi binevoitor cu noi, ne va duce în țara aceasta și ne‑o va da: este o țară în care curge lapte și miere. 9 Numai nu vă răzvrătiți împotriva DOMNULUI! Voi să nu vă temeți de oamenii din țara aceea, căci îi vom mânca . Ei nu mai au niciun sprijin: DOMNUL este cu noi, nu vă temeți de ei!”
10 Toată adunarea vorbea să‑i ucidă cu pietre, când slava DOMNULUI s‑a arătat la Cortul Întâlnirii, înaintea tuturor fiilor lui Israel. 11 Și DOMNUL i‑a zis lui Moise: „Până când Mă va nesocoti poporul acesta? Și până când nu va crede el în Mine, cu toate minunile pe care le‑am făcut în mijlocul lui? 12 De aceea îl voi lovi cu molimă și‑l voi nimici, dar pe tine te voi face un neam mai mare și mai puternic decât el.” 13 Moise I‑a zis DOMNULUI: „Când vor auzi așa ceva, egiptenii, din mijlocul cărora ai scos poporul acesta prin puterea Ta, 14 le vor spune acest lucru locuitorilor țării. Ei știau că Tu, DOAMNE, ești în mijlocul poporului acestuia, că Te arătai în chip văzut , Tu, DOAMNE, că norul Tău stă deasupra lui și că Tu mergi înaintea lui într‑un stâlp de nor ziua și într‑un stâlp de foc noaptea. 15 Dacă omori poporul acesta ca pe un singur om, neamurile care au auzit vorbindu‑se de Tine vor zice: 16 «DOMNUL nu avea putere să ducă poporul acesta în țara pe care jurase că i‑o va da, de aceea l‑a omorât în pustiu!» 17 Acum, Te rog, fă să se arate puterea Stăpânului meu în măreția ei, după cum ai spus:
18 «DOMNUL este îndelung răbdător și bogat în bunătate,
iartă fărădelegea și răzvrătirea,
dar nu-l socotește nicidecum pe cel vinovat drept nevinovat,
pedepsind fărădelegea părinților în copii
până la a treia și a patra generație»!
19 Iartă , Te rog, fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum i‑ai iertat poporului acestuia din Egipt până aici!”
20 Și DOMNUL a spus: „Iert, cum ai cerut. 21 Dar cât este de adevărat că Eu sunt viu și că slava DOMNULUI va umple tot pământul, 22 atât este de adevărat că toți cei ce au văzut cu ochii lor slava Mea și minunile pe care le‑am făcut în Egipt și în pustiu, și totuși M‑au ispitit de zece ori și n‑au ascultat glasul Meu, 23 toți aceia nu vor vedea țara pe care le‑am jurat‑o părinților lor; toți cei ce M‑au nesocotit nu o vor vedea. 24 Cât despre robul Meu Caleb , care a fost însuflețit de un alt duh și M‑a urmat în totul, pe el îl voi duce în țara în care a intrat, iar urmașii lui o vor stăpâni. 25 Amaleciții și canaaniții locuiesc în vale, deci mâine întoarceți‑vă și plecați în pustiu, pe calea care duce spre Marea Roșie!”
26 DOMNUL le‑a vorbit lui Moise și lui Aaron astfel: 27 „Cât să mai rabd această adunare rea pe care am auzit‑o cârtind împotriva Mea? Am auzit cârtirile pe care le‑au rostit fiii lui Israel împotriva Mea. 28 Spune‑le: «‘Pe viața Mea ’, zice DOMNUL, ‘că vă voi face întocmai cum ați vorbit în auzul urechilor Mele! 29 Trupurile voastre neînsuflețite vor cădea în pustiul acesta. Voi, toți cei numărați când s‑a făcut numărătoarea, de la vârsta de douăzeci de ani în sus, care ați cârtit împotriva Mea, 30 nu veți intra în țara pe care am jurat că o să v‑o dau, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun. 31 Pe copilașii voștri însă, despre care ați zis: ‹Vor ajunge o pradă!›, îi voi duce în ea, ca să cunoască țara pe care ați nesocotit‑o voi. 32 Cât despre voi, trupurile voastre neînsuflețite vor cădea în pustiu. 33 Iar fiii voștri vor pribegi în pustiu patruzeci de ani și vor purta astfel vina desfrâului vostru, până ce trupurile voastre neînsuflețite vor sfârși în pustiu. 34 După cum vreme de patruzeci de zile ați iscodit țara, tot așa patruzeci de ani veți purta pedeapsa fărădelegilor voastre, adică un an pentru fiecare zi, și veți ști atunci ce înseamnă să‑Mi trag Eu mâna de la voi.’» 35 Eu , DOMNUL, am vorbit! Negreșit așa îi voi face acestei adunări rele care s‑a strâns împotriva Mea; vor fi nimiciți în pustiul acesta și aici vor muri!”
36 Bărbații pe care îi trimisese Moise să iscodească țara și care, la întoarcerea lor, făcuseră ca toată adunarea să cârtească împotriva lui, ponegrind țara, 37 oamenii aceia care ponegriseră țara au murit înaintea DOMNULUI, loviți de o moarte fulgerătoare. 38 Numai Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas cu viață dintre oamenii aceia care se duseseră să iscodească țara.
39 Moise le‑a spus aceste lucruri tuturor fiilor lui Israel, și poporul a jelit mult. 40 A doua zi, s‑au trezit dis‑de‑dimineață și s‑au suit pe vârful muntelui, zicând: „Iată‑ne ! Suntem gata să ne suim în locul de care ne‑a vorbit DOMNUL, căci am păcătuit.” 41 Moise le‑a zis: „De ce călcați porunca DOMNULUI? Nu veți avea izbândă. 42 Nu vă suiți , ca să nu fiți bătuți de vrăjmașii voștri, căci DOMNUL nu este în mijlocul vostru! 43 Amaleciții și canaaniții sunt înaintea voastră și veți cădea uciși de sabie. Odată ce I‑ați întors spatele DOMNULUI, DOMNUL nu va fi cu voi.” 44 Ei s‑au încumetat și au urcat pe vârful muntelui, dar Chivotul Legământului DOMNULUI și Moise nu au părăsit tabăra. 45 Atunci s‑au coborât amaleciții și canaaniții care locuiau pe muntele acela, i‑au bătut și i‑au risipit până la Horma.