1 Phirăn pala e pilda le Devllesti sar varesar šeaoŕă kuči kambline.
2 Traisarăn ando kamblimos, pala sar i o Kristoso kambleame, thai dea Pe Pes anda amende „sar khă dimos thai sar khă jertfa laši khandimasti”, le Devllesti.
3 E kurvia, thai orsao biujimos, or o xîpalimos le mandimahko, čina te na aven phendine maškar tumende, kadea sar čina či trăbul le sfinçăngă.
4 Te na ašundeon pe či divanuri marimene, či orbe bigîndime, či asaimata dile, kai nai laše; ta mai iekhatar divanuri naismahkă.
5 Kă jeanen mišto kă či khă kurvari, či khă rimome, či khă xîpalo pala e mandin, sao sî khă rudimatorii kal idolea, nai les rig mandimatastar ando Thagarimos le Kristosohko thai le Devllehko.
6 Khonikh te na athavel tume orbença xoxamne; kă anda e zan kadale buteandi avel e xoli le Devllesti pa le manuši kai či ašunen.
7 Te na kîrdîšin tume dălokh lença.
8 Mai anglal sanas ando tuneriko; ta akana san ande lumina ando Rai. Phirăn kadea sar varesar šeave la luminakă.
9 Kă e rodo la luminako bešel ande orsao lašimos, ando bibezexalimos thai ando čeačimos.
10 Roden so sî čeailo angloa Rai,
11 thai na len dălokh rig ka le butea birodohkă le tunerikohkă, ba mai iekhatar došaven le.
12 Kă sî lajeau numai te phenas so kărăn on ando tuneriko.
13 Ta sa kadala butea, kana sî došale ande lumina, sî dine dičimahkă; anda kă so ankalavel sa koa dičimos, sî e lumina.
14 Anda kodea phenel pe: „Uštita tu, kai soves, ušti andal mulle, thai o Kristoso luminila tu.”
15 Len sama kadea te phirăn šutimasa samako, na sar varesar bigodeako, ta sar varesar godeasa.
16 Potinen o čiro, kă le des sî jungale.
17 Anda kodea na aven biprinjeande, ta atearăn sao sî o kamimos le Raiehko.
18 Na mateon molleatar, kadea sî khă lajaimos. Avervaresar, aven pherde Duxo.
19 Den duma maškar tumende psalmença, le dileança le lăudimahkă thai le dileança duxovničiskureança, thai dilaban thai anen anda sa o illo lăudimos le Raiehkă.
20 Naisarăn orkana le Devllehkă le Daddehkă, anda sa le butea, ando Anau le Raiehko amarăhko le Isus Kristosohko.
21 Mekăn tume iekh avrăngă ande dar le Kristososti.
22 Romnealelor, aven mekline tumară romengă sar le Raiehkă;
23 kă o rom sî o šero la ŕomneako, pala sar i o Kristoso sî o Šero la Khăngăreako, O, Skăpitorii le statohko.
24 Thai pala sar e Khăngării sî meklini le Kristosohkă, sa kadea le romnea te aven mekline pehkă romengă ande sa le butea.
25 Romale, kamen tumară romnean sar kamblea i o Kristoso la Khăngărea thai dea pe Pes anda late,
26 kaste sfinçola, pala so ujeardea la ando bolimos le paiesa ando Divano,
27 Kaste thol angla Peste kadea Khăngări, slăvime, bimakhli, bi bîrčimos or avervareso sakadea, ta sfînto thai bi došako.
28 Sa kadea trăbun te kamen i le rom pehkă romnean, sar pehkă staturen. Kon kamel pehka romnea, kamel pe orta pes.
29 Kă khonikh či nadabadikhlea vokhdata pehko stato, ta deles te xal, kande les dragosa, sar o Kristoso la Khăngărea;
30 anda kă ame sam le kokala le statohkă Lehkă, mas andoa mas Lehko thai kokalo andal kokala Lehkă.
31 Anda kodea mekăla o manuši pehkă daddes thai pehka deia, thai astardeola pehka romneatar, thai kola le dui avena khă korkoŕo stato.”
32 O garaimos kadoa sî baro – (dau duma poa Kristoso thai pai Khăngări). –
33 Intea orsao anda tumende te kamel pehka romnea sar pe peste; thai e romni te daral le romestar.
1 Fiți deci următori ai lui Dumnezeu, ca niște copii iubiți, 2 și umblați în iubire, cum și Hristos v‐a iubit și s‐a dat lui Dumnezeu pe sine însuși pentru noi, ca dar și jertfă spre miros de bună mireasmă.
Rodul luminii
3 Iar curvie și orice necurățenie sau lăcomie de bani nici să nu se numească între voi, cum se cuvine unor sfinți, 4 nici murdărie, nici vorbire neroadă, nici glumă proastă, care nu se cad , ci mai degrabă mulțumire. 5 Căci știți aceasta, că oricare curvar sau necurat sau lacom de bani, care este un închinător la idoli , n‐are moștenire în împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. 6 Nimeni să nu vă amăgească cu vorbe goale; căci pentru acestea vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. 7 Deci nu vă faceți împreună părtași cu ei. 8 Căci altădată erați întuneric, iar acum lumină în Domnul; umblați ca niște copii ai luminii, 9 (căci rodul luminii stă în orice bunătate și în dreptate și în adevăr), 10 cercând ce este bineplăcut Domnului. 11 Și nu fiți părtași la faptele neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă mustrați‐le . 12 Căci cele făcute în ascuns de ei, este rușinos a le și spune. 13 Dar toate dacă sunt mustrate, sunt arătate de lumină, căci tot ce este arătat este lumină. 14 De aceea zice: Deșteaptă‐te , tu care dormi și scoală‐te din morți și Hristos va luci peste tine.
Paza creștinului
15 Luați aminte deci cu de‐amănuntul cum umblați, nu ca neînțelepți, ci ca înțelepți, 16 cumpărându‐vă bine vremea nimerită, căci zilele sunt rele. 17 De aceea nu fiți fără minte, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18 Și nu vă îmbătați de vin în care este desfrânare, ci fiți plini de Duhul; 19 vorbind între voi cu psalmi și cântări de laudă și cântări duhovnicești, lăudând și cântând în inima voastră Domnului; 20 mulțumind totdeauna pentru toate lui Dumnezeu și Tatăl, în numele Domnului nostru Isus Hristos, 21 fiind supuși unii altora în frica lui Hristos.
Datoriile soților între ei
22 Nevestelor fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului, 23 pentru că bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul bisericii, fiind el însuși mântuitorul trupului. 24 Ci după cum biserica este supusă lui Hristos, așa și nevestele sunt supuse bărbaților în orice. 25 Bărbaților , iubiți‐vă nevestele, după cum și Hristos a iubit biserica și s‐a dat pe sine însuși pentru ea, 26 ca s‐o sfințească după ce a curățit‐o prin spălarea de apă prin cuvânt , 27 ca să‐și înfățișeze biserica slăvită, neavând pată sau încrețitură sau ceva de felul acestora, ci să fie sfântă și fără cusur. 28 Astfel sunt datori și bărbații să‐și iubească nevestele ca înseși trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși; 29 căci nimeni nu și‐a urât vreodată carnea sa însăși, ci o hrănește și dezmiardă, ca și Hristosul biserica, 30 fiindcă suntem mădulare ale trupului său, din carnea lui și din oasele lui. 31 Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mamă‐sa și se va lipi de nevastă‐sa și cei doi vor fi o singură carne. 32 Taina aceasta este mare: dar eu zic cu privire la Hristos și cu privire la biserică. 33 Însă și voi, fiecare astfel să‐și iubească nevasta ca pe sine însuși, iar nevasta să se teamă de bărbat.