1 Mai but kučeaăl o čioŕo, kai phirăl ando bibezexalimos lehko,
dă sar khă bravalo uštença rimome thai čealado.
2 O lipsomos le jeanglimastar sî khă xasardimos anda varekon,
thai kon prastel dilivanes angle, avela lehkă nasul.
3 O čealadimos le manušehko sučil lehko drom,
thai pala kodea delduma nasul pa o Rai ande pehko illo.
4 O bravalimos anel khă baro dindimos amalengo,
ta o čioŕo sî meklino lehkă amalestar.
5 O dikhlitorii o xoxamno či ašel bidošaldo,
thai kukoa kai phenel xoxaimata či skăpila.
6 O manuši vastehko sî les but čearmakhle,
thai saoră sî amal kolesa kai del pativa.
7 Sal phral le čioŕăhkă čidabadikhăn les;
sodesa mai but dureon lehkă amal lestar!
o ortol pe karing lende orbença rudimahkă, ta on kărdeon bidikhline.
8 Kon rodel xaraimos, kamel Pehko duxo;
Kon nikrăl o prinjeandimos, Arakhăl o baxtalimos.
9 O dikhltorii o xoxamno či ašel bidošalo,
thai kukoa kai phenel xoxaimata xasaola.
10 Khă čealadehkă či bešel lehkă mišto andel govimata, sodesa mai
xançî khă robohkă te stăpînil pal voievodurea.
11 O xaraimos kărăl khă manušes răbdimahko,
thai sî khă pativ anda leste te bîstrăl le athaimata.
12 E xolli le thagresti sî sar o xunhuimos khă leohko,
thai o lašimos lehko sar e iasf pai čear.
13 Khă šeau čealado sî khă bibaxtalimos anda lehko dadd,
Thai khă romni mosti sî sar khă piteardini khărăsti Kai pitearăl andeiekh.
14 O khăr thai o bravalimos las le katal dadda,
ta khă romni jeanglimasti sî khă pativ kata o Rai.
15 O khandimos nigrăl tu ande khă lindri andră,
thai o duxo kovleardo dukhavel bokhatar.
16 Kon arakhăl o mothodimos, arakhăl pehko duxo;
kon či dikhăl pa pehko drom, merălla.
17 Kas sî milla le čioŕăstar, del unjile le Raies,
Thai O potinela lehko lašimos.
18 Došar te šeaves, kă sa mai sî khă ajukărimos,
ta na kam te mudarăs les.
19 Koles kai astarăl les e xolli trăbul te lel pesti doši;
kă kana ankalaves les anda late, trăbul te mai kărăs ăkhdata e buti kadea.
20 Ašun le phendimata, thai le o Sîkaimos,
kaste aves xarano kana avela!
21 O manuši kărăl but planuri ande pehko illo,
ta o mothodimos le Raiehko, sî kukoa kai pherdeol.
22 Kutea so kărăl o mîndrimos khă manušehko sî lehko lašimos;
thai mai but kučearăl khă čioŕo dă sar khă xoxamno.
23 E dar le Raiestar nigrăl kai čivava,
thai kukoa kai sî les, xal reate čeailo,
bi te avel rodino bibaxtalimastar.
24 O khandino šol pehko vast ando čearo,
thai či nigrăles parpale koa mui.
25 Malav le prasaitores, thai o dillo kărdeola pe xarano;
xatu le manušesa ateardo, thai atearăla o janglimos.
26 Kon čiorăl pehkă daddes thai našavel pehka deia,
sî khă šeau kai anel lajau thai prasaimos.
27 Atărdear, šeaua, te mai ašunes o sîkaimos,
kana durearăl tu le sîkaimatăndar le xaraimahkă.
28 Khă dikhlitorii rimome marăl pehkă khălimos le čeačimastar,
thoa mui kolengo le jungalengo nakhavel e bikris.
29 Le došalimata sî lašarde anda le prasaitorea,
thal maladimata anda le zăia le čealadengo.
Sărăcie cuvioasă. Paguba leneviei și a batjocurii
1 Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea sa decât cel cu buze înrăutățite și nebun. 2 Un suflet fără cunoștință nu este bine și cel ce se grăbește cu picioarele pășește greșit. 3 Nebunia omului îi sucește calea și inima lui se aprinde împotriva Domnului. 4 Bogăția adaugă mulți prieteni, dar săracul este despărțit de prietenul său. 5 Martorul mincinos nu va fi socotit nevinovat și cel ce spune minciuni nu va scăpa. 6 Mulți vor căuta bunăvoința celui darnic și oricine este prieten celui ce dă daruri. 7 Toți frații săracului îl urăsc: cu cât mai mult se depărtează de el prietenii săi! El aleargă după ei cu vorbe, dar s‐au dus! 8 Cel ce‐și dobândește minte își iubește sufletul; cel ce păzește priceperea va afla fericirea. 9 Martorul mincinos nu va fi socotit nevinovat și cel ce spune minciuni va fi pierdut. 10 Nebunului nu‐i șade bine răsfățarea; cu cât mai puțin slugii să domnească peste mai mari. 11 Cumințenia omului îl face încet la mânie și slava lui este să treacă cu vederea o greșeală. 12 Mânia împăratului este ca răcnetul leului, dar bunăvoința sa este ca roua pe iarbă. 13 Fiul nebun este nenorocirea tatălui său și certurile nevestei sunt o picătură necurmată. 14 Casa și averea sunt moștenire de la părinți, dar o nevastă cu minte este de la Domnul. 15 Lenea aruncă în somn adânc și sufletul leneș va flămânzi. 16 Cel ce păzește porunca își păzește sufletul; dar cel ce își disprețuiește căile va muri. 17 Cel ce se îndură de sărac împrumută pe Domnul și el îi va plăti înapoi fapta bună. 18 Pedepsește pe fiul tău căci încă este nădejde, dar să nu‐ți pui sufletul ca să‐l omori. 19 Un om de mare mânie își va purta pedeapsa; căci dacă‐l vei izbăvi, va trebui s‐o faci iarăși. 20 Ascultă sfatul și primește învățătura, ca să fii înțelept la sfârșitul tău. 21 Multe sunt gândurile în inima omului, dar hotărârea Domnului, aceea va sta. 22 Ceea ce atrage la un om este bunătatea sa și mai mult prețuiește săracul decât mincinosul. 23 Frica Domnului duce la viață și cel ce o are se va odihni sătul, nu va fi cercetat de rău. 24 Leneșul își îngroapă mâna în strachină și nici măcar n‐o va duce iarăși la gura sa. 25 Bate pe batjocoritor și cel prost se va cuminți; mustră pe cel cu pricepere și el va înțelege cunoștința. 26 Cel ce pradă pe tatăl său și alungă pe mamă‐sa, este un fiu aducător de rușine și de ocară. 27 Încetează, fiul meu, să asculți învățătura care abate de la cuvintele cunoștinței. 28 Un martor al lui Belial își râde de dreptate și gura celor răi înghite nelegiuirea. 29 Judecățile sunt pregătite pentru batjocoritori și loviturile pentru spinarea nebunilor.