Saul este lepădat ca rege
1 Samuel i‑a zis lui Saul: „Pe mine m‑a trimis DOMNUL să te ung rege peste poporul Lui, peste Israel. Așadar, ascultă glasul DOMNULUI. 2 Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: «Voi pedepsi felul în care s‑a purtat Amalec cu Israel, când i‑a stat în drum la ieșirea lui din Egipt. 3 Așadar, du‑te, atacă‑l pe Amalec și dă spre nimicire tot ce‑i al lui; să nu cruți, ci să dai pieirii bărbat și femeie, copil și prunc, bou și oaie, cămilă și măgar!»”
4 Saul a strâns poporul și l‑a numărat la Telaim: erau două sute de mii de oameni pedeștri și zece mii de oameni din Iuda. 5 Saul a mers până la cetatea lui Amalec și s‑a pus la pândă în vale . 6 Saul le‑a zis cheniților : „Duceți‑vă! Plecați! Ieșiți din mijlocul lui Amalec, ca să nu vă nimicesc împreună cu el, căci voi le‑ați arătat bunăvoință fiilor lui Israel când au ieșit din Egipt!” Și cheniții au plecat din mijlocul lui Amalec. 7 Saul l‑a bătut pe Amalec de la Havila până spre Șur , care este în dreptul Egiptului. 8 L‑a prins viu pe Agag, regele lui Amalec, și a dat tot poporul spre nimicire, trecându‑l prin ascuțișul sabiei. 9 Dar Saul și poporul l‑au cruțat pe Agag și n‑au vrut să dea spre nimicire ce era mai bun din turme și din cirezi – animalele îngrășate, mieii grași și tot ce era mai bun –, ci au dat spre nimicire numai lucrurile care erau vrednice de dispreț și fără valoare.
10 Cuvântul DOMNULUI i‑a vorbit lui Samuel astfel: 11 „Îmi pare rău că l‑am pus pe Saul rege, căci se abate de la Mine și nu îndeplinește poruncile Mele.” Samuel s‑a mâhnit și a strigat către DOMNUL toată noaptea. 12 S‑a trezit dis‑de‑dimineață, ca să iasă în întâmpinarea lui Saul. Atunci i s‑a dat de veste: „Saul s‑a dus la Carmel și, iată, și‑a înălțat un semn de biruință , apoi s‑a întors și, trecând mai departe, s‑a coborât la Ghilgal.”
13 Samuel s‑a dus la Saul, și Saul i‑a zis: „Fii binecuvântat de DOMNUL! Am împlinit cuvântul DOMNULUI!” 14 Samuel i‑a zis: „Dar ce înseamnă acest behăit de oi care ajunge la urechile mele și acest muget de vite pe care‑l aud?” 15 Saul a zis: „De la amaleciți le‑au adus. Este ceea ce a cruțat poporul: ce era mai bun în turme și în cirezi, ca să-I aducă jertfe DOMNULUI, Dumnezeului tău. Dar pe celelalte le‑am dat spre nimicire.” 16 Samuel i‑a zis lui Saul: „Ajunge! Îți voi spune ce mi‑a vorbit DOMNUL astă‑noapte.” Și Saul i‑a zis: „Vorbește!”
17 Samuel a zis: „Oare, când te vedeai mic în ochii tăi, n‑ai ajuns tu căpetenia semințiilor lui Israel și nu te‑a uns DOMNUL rege peste Israel? 18 DOMNUL ți‑a încredințat o misiune : «Du‑te și dă‑i spre nimicire pe păcătoșii aceia , pe amaleciți; războiește‑te cu ei până îi vei nimici!» 19 De ce n‑ai ascultat de glasul DOMNULUI? De ce te‑ai grăbit să iei pradă și ai făcut ce este rău înaintea DOMNULUI?” 20 Saul i‑a răspuns lui Samuel: „Am ascultat de glasul DOMNULUI și am împlinit misiunea pe care mi‑a încredințat‑o DOMNUL. L‑am adus pe Agag, regele lui Amalec, iar pe amaleciți i‑am dat spre nimicire. 21 Poporul a luat din prada de război oi și boi – primele roade din ce era dat spre nimicire –, ca să‑I aducă jertfe DOMNULUI, Dumnezeului tău, la Ghilgal.” 22 Samuel a zis:
„Îi plac DOMNULUI mai mult arderile‑de‑tot și jertfele
decât ascultarea de glasul DOMNULUI?
Iată, ascultarea face mai mult decât jertfele,
și supunerea – mai mult decât grăsimea berbecilor.
23 Răzvrătirea este ca păcatul ghicirii,
iar încăpățânarea – ca nelegiuirea și terafimii.
Fiindcă ai lepădat cuvântul DOMNULUI,
te‑a lepădat și El ca rege!”
24 Atunci Saul i‑a zis lui Samuel: „Am păcătuit, căci am călcat porunca DOMNULUI și cuvintele tale; mă temeam de popor și am ascultat de glasul lui. 25 Acum, te rog, iartă-mi păcatul și întoarce‑te cu mine, ca să mă închin înaintea DOMNULUI!” 26 Samuel i‑a zis lui Saul: „Nu mă voi întoarce cu tine. Fiindcă ai lepădat cuvântul DOMNULUI, și DOMNUL te-a lepădat, și nu vei mai fi rege peste Israel!” 27 Pe când se întorcea Samuel să plece, Saul l‑a apucat de marginea hainei, și ea s‑a rupt. 28 Samuel i‑a zis: „DOMNUL rupe astăzi domnia lui Israel de la tine și i‑o dă unuia dintre apropiații tăi, care este mai bun decât tine. 29 Mai mult, Măreția‑lui‑Israel nu minte și nu‑I pare rău, căci El nu este un om, ca să‑I pară rău.” 30 Saul a zis: „Am păcătuit! Acum, te rog, dă-mi cinste înaintea bătrânilor poporului meu și înaintea lui Israel; întoarce‑te cu mine, ca să mă închin înaintea DOMNULUI, Dumnezeului tău!” 31 Atunci Samuel s‑a întors în urma lui Saul, și Saul s‑a închinat înaintea DOMNULUI.
32 Apoi Samuel a zis: „Aduceți‑l la mine pe Agag, regele lui Amalec!” Agag a venit spre el tremurând . El își zicea: „Negreșit, a trecut amărăciunea morții!” 33 Samuel a zis: „Sabia ta a lăsat femei fără copii; fără copii va fi lăsată și mama ta între femei!” Și Samuel l‑a tăiat pe Agag în bucăți înaintea DOMNULUI, la Ghilgal.
34 Samuel s‑a dus la Rama, iar Saul s‑a suit acasă, la Ghibea-lui-Saul . 35 Samuel nu s‑a mai dus să‑l vadă pe Saul până în ziua morții sale. Dar Samuel îl plângea pe Saul, pentru că DOMNULUI Îi păruse rău că l‑a pus pe Saul rege peste Israel.
O mardimos le Amaličença.
1 O Samuelo phendea le Saulohkă: „Man tradea ma o Rai te makhau tu thagar pa Pehko poporo, poa Israelo: Ašun ta so phenel o Rai.
2 Kadea del duma o Rai le oštirengo: „Anau mangă godi anda so kărdea o Amalek le Israelohkă, kana phandadea lehko drom koa ankăstimos lehko andoa Ejipto.
3 Jeatar akana, mar le Amalekos, thai xasar les biatărdimahko ku sa so sî les; te na mekăs les, thai te mudarăs le romen thai le juwlean, le šaoŕăn thai le gloaten, le kămile thai le čiušii, le guruw thai le bakrea.”
4 O Saulo tidea o poporo, thai dindea les ando Telamino: sas dui šela mii manuši telal, thai deši mii manuši andoa Iuda.
5 O Saulo gălo ji ande četatea le Amalekosti, thai thodea o vast pe varesar manuši kai bexšenas ta arakhănas ande xar.
6 Thai phendea le Cheniçienengă: „Jeantar, telearăn thai anklen andoa maškar le Amalekohko, kaste na mudarau tume andekhthan lesa; kă tume phiradean tume lašimasa angla le šeave le Israelohkă, kana ankăste andoa Ejipto.” Thai le Chenaniçea telearde andoa maškar le Amalekohko.
7 O Saulo mardea le Amalekos, andai Xavila ji ando Šur, kai sî angloa mui le Ejiptohko.
8 Astardea juvindo le Agagos, o thagar le Amalekohko, thai xasardea biatărdearimahko soa poporo, nakhadindoi les andoa skuçîmos la sabiako.
9 Ta o Saulo thai o poporo mekline le Agagos, thai le bakrea le mai lašea, le guruw le mai laše, le juvindimata le mai thulea, le bakră le mai thule, thai sa so sas mai lašo; či kamblea te mudarăl le bimeklimahko thai mudardea dăsar so sas mai čioŕo thai nelino ande sama.
O neašundimos le Saulohko.
10 O Rai dea duma le Samuelohkă, thai phendea lehkă:
11 „Fal ma nasul kă thodem le Saulos thagar, kă dureol Mandar thai či arakhăl Mîŕă divanuri.” O Samuelo xoleai'lo, thai soŕo reat çîpisardea karing o Rai.
12 Ušti'lo kana phaŕadilo o des, kaste jeal angloa Saulo. Thai aviline thai phendine lehkă: „O Saulo gălo ando Karmelo, thai dikta kă vazdea pehkă khă sămno barimahko, pala kodea amboldi'lo, thai, nakhlindoi mai angle, ulisto ando Ghilgalo.”
13 O Samuelo gălo koa Saulo, thai o Saulo phendea lehkă: „Av dinodumadămišto le Raiestar! Arakhlem o divano le Raiehko!”
14 O Samuelo phendea: „So ameal o bexăimos le bakreango kadalengo kai arăsăn ka mîŕă kan, thai o mujimos kadale guruwengo kai ašunau les?
15 O Saulo dea anglal: „Andine le katal Amalečiçea, anda kă o poporo ujeardea le bakrea le mai lašea thai le guruw le mai laše, kaste jertfin le ăl Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă; ta le kolavrăn xasardeam le biameklimahkomahko.”
16 O Samuelo phendea le Saulohkă: „Bešta, thai phenaua tukă so phendea mangă o Rai areat.” Thai o Saulo phendea lehkă: „De duma.”
17 O Samuelo phendea lehkă: „Kana sanas çînoŕo ande te iakha, či arăslean tu o šerobaro le semeçiengo le Israelohkă, thai či makhlea tu o Rai kaste aves o thagar poa Israelo?
18 O Rai tradeasas tu, phendindoi: „Jea, thai xasar biatărdimahko le bezexalen kodolen, le Amalečiçăn; mardeo ta lença ji kana xasarăsa le.”
19 Anda soste či ašundean o mui le Raiehko? Anda soste šudean tu poa limos, thai kărdean so sî nasul angloa Rai?”
20 O Saul dea anglal le Samuelos: „Ašundem o mui le Raiehko, thai gălem ando drom kai tradelas ma o Rai. Andem le Agagos, o thagar le Amalekohko, thai xasardem biatărdimahko le Amaličiçăn;
21 ta o poporo lea andoa limos bakrea thai guruw, sar khă rodo anda so trăbulas xasardino biatărdimatahko, kaste jertfil le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, ando Ghilgalo.”
22 O Samuelo phendea: „Čeaileon le Raies mai but le phabarimata dă sa thai le jertfe dă sar o ašundimos le mostar le Raieskărăstar? O ašundimos kărăl mai but sar le jertfe, thai o arakhaimos le divanohko Lehko kărăl mai but sar o thulimos le bakrišengo.
23 Kă o biašundimos sî sa kaditi dă došalo sar o drabarimos, thai o bikărimos nai xançî mai došalo sar o rudimos kal idolea thai kal terafimea. Anda kă šudean o divano le Raiehko, šudel tu i O sar thagar.”
24 Atunčeara o Saulo phendea le Samuelohkă: „Bezexardem, kă ušteadem o mothodimos le Raiehko, thai či ašundem le divanurendar tirănadr, darauas andoa poporo, thai ašundem lehko mui.
25 Akana, rudi tu, iertisar muŕo bezex, ambolde tu mança, kaste rudima ji kai phuw angloa Rai.”
26 O Samuelo phendea le Saulohkă: „Či amboldaua ma tusa: anda kă šudean o divano le Raiehko, thai o Rai šudel tu, kaste na mai aves thagar poa Israelo.”
27 Thai sar amboldelas pe o Samuelo te jealtar, o Saulo astardea les la raxameatar, thai raxami, šindi'li.
28 O Samuelo phendea lehkă: „O Rai šinel ades o raimos le Israelohko pa tute, thai deles avrăhkă mai lašo sar tute.
29 Kukoa kai sî o zuralimos le Israelohko či xoxavel thai či kăil Pe, kă nai khă manuši kaste fal Les nasul.”
30 O Saulo phendea pale: „Bezexardem! Akana, rudi tu, pativ ma angla le phură mîŕă poporohkă, thai angloa Israelo, ambolde tu mança, kaste rudi ma angloa Rai, o Dell tiro.”
31 O Samuelo amboldi'lo thai gălo pala o Saulo, thai o Saulo rudisai'lo angloa Rai.
32 Pala kodea o Samuelo phendea: „An mangă le Agagos, o thagar le Amalekohko.” Thai o Agagago avilo vesălo karing leste, kă phenelas: „Biathadimahko, nakhlo o kărtimos le mullimahko!”
33 O Samuelo phendea: „Pala sar e sabia tiri muklea juwlea bi šeavengo, sa kadea i ti dei avela mekli bi šeavengo maškar le juwlea.” Thai o Samuelo šindea le Agagos andel kotora angloa Rai, ando Ghilgalo.
34 O Samuelo teleardea ande Rama, thai o Saulo ankăsto khără ande Ghibea le Saulosti.
35 O Samuelo či mai gălo te dikhăl le Saulos ji ando des lehkă mullimahko. Ta o Samuelo rovelas le Saulos, anda kă o Rai kăisai'lo sas kă thodeasas le Saulos thagar poa Israelo.