Pilda lucrătorilor în vie
1 Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieșit dis‑de‑dimineață să‑și tocmească lucrători la vie. 2 S‑a înțeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi și i‑a trimis în via lui. 3 Când a ieșit pe la ceasul al treilea , i‑a văzut pe alții stând în piață fără lucru 4 și le‑a spus: «Mergeți și voi la vie, și vă voi da plata cuvenită!» 5 Și ei s‑au dus. A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea și a făcut la fel. 6 Când a ieșit pe la ceasul al unsprezecelea, i‑a găsit pe alții care stăteau și le‑a zis: «De ce stați aici toată ziua fără lucru?» 7 Ei i‑au răspuns: «Pentru că nu ne‑a tocmit nimeni.» El le‑a zis: «Mergeți și voi în via mea, [și veți primi plata cuvenită]!» 8 Când a venit seara, stăpânul viei i‑a zis ispravnicului său: «Cheamă‑i pe lucrători și dă‑le plata, începând cu cei de pe urmă până la cei dintâi!» 9 Au venit cei din ceasul al unsprezecelea și au primit câte un dinar. 10 Când au venit cei dintâi, credeau că vor primi mai mult, dar au primit și ei tot câte un dinar. 11 După ce și‑au primit plata , cârteau împotriva gospodarului, 12 zicând: «Aceștia din urmă au lucrat un singur ceas, și i‑ai plătit la fel ca pe noi, care am îndurat povara și arșița zilei!» 13 El i‑a răspuns unuia dintre ei: «Prietene, nu te nedreptățesc. Nu te‑ai înțeles cu mine cu un dinar? 14 Ia‑ți‑l și pleacă! Eu vreau să‑i dau și acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu pot oare să fac ce vreau cu ce este al meu? Sau este ochiul tău rău fiindcă eu sunt bun?» 16 Tot așa , cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; [pentru că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși].”
Isus vestește a treia oară moartea și învierea Sa
(Marcu 10:32‑34. Luca 18:31‑34)17 Pe drum, pe când urca la Ierusalim, Isus i‑a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici ai Săi și le‑a zis: 18 „Iată , urcăm la Ierusalim, și Fiul Omului va fi dat în mâinile preoților de seamă și ale cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte 19 și‑L vor da în mâinile păgânilor, ca să‑L batjocorească, să‑L biciuiască și să‑L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Cererea fiilor lui Zebedei
(Marcu 10:35‑45)20 Atunci , mama fiilor lui Zebedei s‑a apropiat de Isus împreună cu fiii ei și I s‑a închinat, vrând să‑I facă o cerere. 21 El a întrebat‑o: „Ce vrei?” Ea a zis: „Poruncește ca, în Împărăția Ta, acești doi fii ai mei să stea unul la dreapta și altul la stânga Ta!” 22 Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Nu știți ce cereți! Puteți voi să beți paharul pe care îl voi bea Eu [sau să fiți botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu]?” „Putem”, I‑au zis ei. 23 Atunci El le‑a răspuns: „Da, veți bea paharul Meu [și veți fi botezați cu botezul cu care voi fi botezat Eu], dar cine stă la dreapta și la stânga Mea nu Eu pot hotărî, ci acest lucru este pentru aceia pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu.”
24 Auzind aceasta , ceilalți zece s‑au mâniat pe cei doi frați. 25 Dar Isus i‑a chemat la Sine și le‑a zis: „Știți că domnitorii popoarelor domnesc peste ele și mai‑marii lor stăpânesc asupra lor. 26 Dar între voi să nu fie așa. Cine vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; 27 și cine vrea să fie cel dintâi între voi să fie robul vostru. 28 Pentru că nici Fiul Omului n‑a venit să I se slujească, ci El să slujească și să‑Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.”
Doi orbi vindecați la Ierihon
(Marcu 10:46‑52. Luca 18:35‑42)29 Când au plecat ei din Ierihon, o mare mulțime a mers după Isus . 30 Și iată, doi orbi care stăteau lângă drum au auzit că trece Isus și au strigat, zicând: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Mulțimea îi certa să tacă, dar ei mai tare strigau, zicând: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Isus S‑a oprit, i‑a chemat și le‑a zis: „Ce vreți să fac pentru voi?” 33 „Doamne”, I‑au răspuns ei, „vrem să ni se deschidă ochii!” 34 Cuprins de milă, Isus le‑a atins ochii și îndată orbii au început să vadă și au mers după El.
E paramiči le butinditorendi la răzati.
1 Anda ko Thagarimos le čerurengo ameazăl khă vreniko manušesa, kai ankăsto kana pharadi'lo o des te tomnil pehkă butearea kai răz.
2 Tomnisa lo le butearănça po khă frankosa po des, thai tradea le kai zăz.
3 Ankăsto i koa čeaso le trinengo, thai dikhlea aver kai bešenas ande piaça bi buteako.
4 „Jean i tume ande mîŕî răz”, phendea lengă o,” thai daua tume so avela le čeačimasa.” Thai găline.
5 Ankăsto pale koa ceaso le šovengo thai le îniango, thai kărdea sa kadea.
6 Kana ankăsto koa čeaso le dešiekhăhko, arakhlea avrăn kai bešenas ande piaça, thai phendea lengă: „Sostar bešen koče bi buteako?”
7 On dine les anglal: „Anda kă či tomnisardea me khonikh.” „Jean i tume ande mîŕî răz,” phendea lengă o: „thai lena so avela le čeačimasa.”
8 Reate, o stăpîno la răzako, phendea pehkă ispravnikohkă: „Akhar le butearen, thai de le o potindimos, lindoi kata kukola mai palal, ji ka le kukola anglal.
9 Kola andoa čeaso le dešiekhăngo avile, thai line saoră po khă franko.
10 Kana avile kukola anglal, dinenaspe kă len mai but; ta on line i on sa po khă franko iekhăstar.
11 Pala so line le love, bandeardenakhăstar andoavrenikomanuši,
12 thai phenenas: „Kadala mai palal či kărde buti numai khă čeaso, thai lengo potindimos sas i sar amença, kai nikărdeam o pharimos thai e nădušala le desăsti.”
13 Čeačio phendimos, o phendea iekhăhkă anda lende: „Amalna, tukă na kărau či khă bičeačimos; či tomnisailean tu mança khă frankosa?
14 Le so del pe tukă, thai jeatar. Me kamau te potinau i kadalehkă mai palal sar i tukă.
15 Našti kărau so kamau sosa sî ma? Or ti iakh sî jungali, anda kă me sîm lašo?”
16 Sa kadea, kola mai palal avena mai anglal, thai kola mai anglal avena mai palal; anda kă but sî akharde, ta xançî sî alosarde.”
O Isus vestil o mullimos thai o uštimos Pehko.
17 Ta kana anklea Las o Isus ando Ierusalimo, po drom, lea rigate kolen le dešuduien jenen, thai phendea lengă:
18 „Dikta kă ankleas ando Ierusalimo, thai o Šeau le manušehko avela dino andel vast le rašango le mai barăngo thai le zakunarengo. On krisînina Les te merăll,
19 thai dena Les ando vast le Neamurengo, kaste prasan Les, te marăn Les thai te thon Les po trušul; ta ando trito des uštela.”
O manglimos le šeavengo le Zebedeiohkă.
20 Atunčeara e dei le šeavendi le Zebedeiohkă pašili paša o Isus pehkă šeavença, thai dea čeanga angla Leste, kamblindoi te kărăl lakă khă rudimos.
21 O pušlea la: „So kames?” „Motho”, phendea lehkă oi, „ta, ando Thagarimos Tiro, kadala dui šeave mîŕă te bešen iekh ande čeačirig thai o kolaver ande bičeačiri Tiri.”
22 Čeačio phendimos o Isus phendea lakă: „Či jeanen so mangăn. Daštin tume te pen o taxtai kai sî te peau les Me, thai te aven bolde le boldimasa kai sî Me te avau boldo?” „Daštisaras”, phendine Lehkă on.
23 Thai O dea le anglal: „Sî čeačes kă pena o taxtai Muŕo, thai avena bolde le boldimasa kai Me avaua boldo: ta te bešen ande čeačirig thai ande bičeačirig Mîŕî, či nikărdeol Mandar te daules, ta sî garado anda kukola kai sas lašarde Mîŕî Daddestar.”
24 Kola le deši kana ašundine, xoleaile pe kukola dui phral.
25 O Isus akhardea le, thai phendea lengă: „Jeanen kă le raitorea le Neamurengă raion pa lende, thai le mai bară lengă mothon lengă stăpînimasa.
26 Maškar tumende te na avel kadea. Ta orsao kamela te avel mai baro anda tumende, te avel o kanditori tumaro;
27 thai kukoa kai kamel te avel mai anglal anda tumende, te avel tumengă robo.
28 Anda kă či o Šeau le manušehko či avilo te kandel pe Lehkă, ta O te kandel thai te del Pesti čivava sar potindimosparpale anda le but.”
Dui koŕă sastearde ando Ierixono.
29 Kana ankăste andoa Ierixono, khă baro norodo jealas pala o Isus.
30 Thai dui koŕă bešenas paša o drom. On ašundine kă nakhăl o Isus, thai line te çîpin: „Avel tu mila amendar, Raia, Šeau le Davidohko!”
31 O norodo delas lengă duma te ašen. Ta on mai zurales çîpinas: „Avel tu mila amendar, Raia, Šeau le Davidohko!”
32 O Isus atărdi'lo, akhardea le, thai phendea lengă: „So kamen te kărau tumengă?”
33 „Raia”, phendine Lehkă on, „te pîtărdeon amară iakha!”
34 Le Isusohkă kărdilea Lehkă mila lendar, azbadea lengă iakha, thai andakhdata le koŕă line pehko dičimos, thai găline pala Leste.