1 Le‑a mai zis: „Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.”
Schimbarea la față
(Matei 17:1‑13. Luca 9:28‑36)2 După șase zile, Isus i‑a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i‑a dus deoparte pe un munte înalt, numai pe ei. Și S‑a schimbat la față înaintea lor; 3 hainele I s‑au făcut strălucitoare și foarte albe , de un alb pe care niciun nălbitor de pe pământ nu‑l poate da. 4 Și li s‑au arătat Ilie și Moise, care stăteau de vorbă cu Isus. 5 Petru a luat cuvântul și I‑a zis lui Isus: „Rabbí , este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” 6 De fapt, nu știa ce să spună, căci erau înspăimântați. 7 Și a venit un nor care i‑a acoperit cu umbra lui, iar din nor s‑a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultați!” 8 Și îndată, uitându‑se în jur, n‑au mai văzut pe nimeni decât pe Isus, singur cu ei. 9 Pe când coborau de pe munte, Isus le‑a poruncit să nu povestească nimănui ce au văzut până când Fiul Omului va învia din morți. 10 Și au păstrat pentru ei cuvântul acesta, întrebându‑se între ei ce înseamnă că „va învia din morți”. 11 Ucenicii L‑au întrebat, zicând: „De ce spun cărturarii că mai întâi trebuie să vină Ilie?” 12 Iar El le‑a spus: „Da, mai întâi vine Ilie ca să așeze toate la locul lor ; și cum de stă scris despre Fiul Omului că va suferi multe și va fi disprețuit? 13 Eu vă spun că Ilie a și venit, și i‑au făcut tot ce au vrut, după cum este scris despre el.”
Vindecarea unui demonizat
(Matei 17:14‑20. Luca 9:37‑43a)14 Când au ajuns la ucenici, au văzut o mare mulțime împrejurul lor și pe cărturari discutând aprins cu ei. 15 Și îndată, văzându‑L, toată mulțimea a fost cuprinsă de freamăt și a alergat la El să‑L întâmpine. 16 Iar El i‑a întrebat: „Despre ce vorbeați atât de aprins cu ei?” 17 Și unul din mulțime I‑a răspuns : „Învățătorule, l‑am adus la Tine pe fiul meu, care are un duh mut. 18 Și ori de câte ori îl apucă, îl trântește la pământ, iar el face spume la gură, scrâșnește din dinți și înțepenește. Le‑am spus ucenicilor Tăi să‑l scoată, dar n‑au putut.” 19 Iar El le‑a răspuns: „O, generație necredincioasă, până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai răbda? Aduceți‑l la Mine!” 20 Și l‑au adus la El. Și îndată, văzându‑L , duhul l‑a scuturat pe copil, și acesta , căzând la pământ, se zvârcolea și făcea spume la gură. 21 Și Isus l‑a întrebat pe tatăl lui: „De câtă vreme i se întâmplă asta?” „Din copilărie”, a răspuns el. 22 „De multe ori l‑a aruncat și în foc, și în apă, ca să‑l omoare. Dar, dacă poți face ceva, fie‑Ți milă de noi și ajută‑ne!” 23 Isus i‑a răspuns: „Dacă poți!? Toate lucrurile sunt cu putință pentru cel ce crede!” 24 Îndată, tatăl copilului a strigat: „Cred! Ajută necredinței mele!” 25 Când a văzut Isus că mulțimea vine în fugă, a mustrat duhul necurat, zicându‑i: „Duh mut și surd, îți poruncesc să ieși și să nu mai intri în el!” 26 Și țipând și scuturându‑l cu mare putere, duhul a ieșit. Copilul a rămas ca mort, încât mulți ziceau că a murit. 27 Dar Isus, apucându‑l de mână, l‑a ridicat, iar el s‑a sculat în picioare. 28 Când a intrat Isus în casă, ucenicii Lui L‑au luat deoparte și L‑au întrebat: „Noi de ce n‑am putut să‑l scoatem?” 29 El le‑a zis: „Acest soi de demoni nu poate fi scos cu nimic altceva decât cu rugăciune [și post].”
Isus vestește a doua oară moartea și învierea Sa
(Matei 17:22‑23. Luca 9:43b‑45)30 Plecând din acel loc, au trecut prin Galileea, dar [Isus] nu voia să se știe că trecea pe acolo . 31 Căci îi învăța pe ucenicii Săi și le zicea: „Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, și a treia zi după ce‑L vor omorî, va învia.” 32 Dar ei nu înțelegeau cuvântul acesta și se temeau să‑L întrebe.
Cine este cel mai mare?
(Matei 18:1‑5. Luca 9:46‑48)33 Apoi au venit la Capernaum. Pe când era în casă, El i‑a întrebat: „Despre ce vorbeați unul cu altul pe drum?” 34 Dar ei tăceau, pentru că pe drum avuseseră o dispută, vrând să știe cine este mai mare. 35 Și așezându‑Se, i‑a chemat pe cei doisprezece și le‑a zis: „Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, să fie cel mai de pe urmă dintre toți și slujitorul tuturor!” 36 Și, luând un copilaș, l‑a așezat în mijlocul lor, apoi l‑a luat în brațe și le‑a zis: 37 „Oricine primește pe unul din acești copilași în Numele Meu pe Mine Mă primește, și oricine Mă primește pe Mine nu pe Mine Mă primește, ci pe Cel ce M‑a trimis.”
Cine nu este împotriva noastră este pentru noi
(Luca 9:49‑50)38 Ioan I‑a zis: „Învățătorule, noi am văzut pe cineva scoțând demoni în Numele Tău și l‑am oprit, pentru că nu ne urma.” 39 „Nu‑l opriți” , i‑a răspuns Isus, „căci nimeni care face o minune în Numele Meu nu Mă poate vorbi de rău îndată după aceea. 40 Cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Și oricine vă va da să beți un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că sunteți ai lui Hristos, adevărat vă spun că nu‑și va pierde răsplata.
Pricinile de păcătuire
(Matei 18:6‑9. Luca 17:1‑2)42 Și dacă cineva îl va face să păcătuiască pe unul dintre acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru omul acela să i se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncat în mare. 43 Dacă mâna ta te face să cazi în păcat, tai‑o; este mai bine pentru tine să intri ciung în viață decât să ai două mâini și să ajungi în gheenă, în focul care nu se stinge, 44 [unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge .] 45 Iar dacă piciorul tău te face să cazi în păcat, taie‑l; este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop decât să ai două picioare și să fii aruncat în gheenă, [în focul care nu se stinge, 46 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge .] 47 Iar dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate‑l; este mai bine pentru tine să intri în Împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi decât să ai doi ochi și să fii aruncat în gheena [de foc] 48 unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge .
49 Pentru că orice om va fi sărat cu foc [și orice jertfă va fi sărată cu sare]. 50 Sarea este bună. Dar dacă sarea ajunge nesărată, cum îi veți reda gustul? Să aveți în voi sare și să trăiți în pace unii cu alții!”
1 O mai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kukola kai bešen koče, kai či merăna ji kana či dikhăna o thagarimos le Devllehkoi avindoi zuralimasa.”
O paruglimos le mohko.
2 Pala šou des, o Isus lea Pesa le Petros, le Iakovos thai le Ioanos, thai nigărdeale korkoŕo pe khă rig le barăbaŕăhko opră. Oče paruglisai'lo koa mui angla lende.
3 Lehkă çoale kărdile but parne thai străfeanas, khă parnimastar kai či khă parnearimos pai phuw našti te deles.
4 O Ilia sîkadi'lo andekhthan le Moisasa, thai bešelas koa divano le Isusosa.
5 O Petro lea o divano, thai phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te bešas koče; te kăras trin çăre: iekh anda Tute, iekh andoa Moise, thai iekh andoa Ilia.”
6 Kă či jeanelas so te phenel, kaditi dar astardeasas les.
7 Avilo khă noro thai garadea le pehka ušealeasa; thai andoa noro ašundilo khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî Muŕo Šeau o but kamblino: Lestar te ašunen!”
8 Andakhdata, le jene dikhline ande sal riga, thai či dikhline khanikas numai le Isusos korkoŕo lença.
9 Ta kana ulenas on poa baŕobaro, o Isus mothodea lengă te na phenen khanikahkă so dikhline, ji kana uštela o Šeau le manušehko andal mulle.
10 On gardine ande peste e buti kadea, thai pušenaspe maškar lende so te avel o juvindimos kadoa anda kukola le mulle,
11 Le jene thodine Lehkă kakoa pušlimos: „Anda soste mothon le zakonarea kă mai anglal trăbul te avel o Ilia?”
12 O dea le anglal: „O Ilia avel anglal; thai lašarăla pale sa le butea; sa kadea pala sar sî ramome poa Šeau le manušehko kă trăbul te kăznil but thai te avel dino duma dă nasul.
13 Ta Me phenau tumengă kă o Ilia i avilo, thai on kărdine lehkă so kambline, pala sar sî ramome pa leste.”
O sastearimos khă bengailehko.
14 Kana arăsle kal jene, dikhline but norodo tidino paša lende thai le zakonarea dindoi duma lença.
15 Ta iekhatar kana dikhlea o nordo le Isusos, prastaia kaste bandeon angla Leste. 16 O pušlea les: „Pa soste pušen tume lença?”
17 Thai khă manuši andoa norodo dea Les anglal: „Sîkaitorina, andem Tute mîŕă šeaves, kai sî stăpînime khă duxostar muto.
18 Orkai astarăles, del lesa ande phuw. O šaoŕo kărăl bale koa mui, dandearăl le dandd, thai ašel çapăno. Rudisailem ka te jene te ankalaven le duxos, ta naštisarde.”
19 „O neamo bipateimahko!” phendea lengă o Isus. „Ji kana avaua tumença? Ji kana răbdiua tume? Anen les Mande.”
20 Andine les Leste. Thai, sar dikhlea o šaoŕo le Isusos, o duxo činosardea les zuralimasa; o šaoŕo pelo pe phuw, thai mardeolas kărdindoi bale koa mui.
21 O Isus pušlea lehkă daddes: „Sode čiro sî dă kana avel lehkă kadea?” „Dă kana sas çînoro”, phendea o.
22 „Thai butivar o duxo šudeles kana ande iag, kana ando pai, kaste mudarăles.Ta kana dašti kărăs vareso, fal tu nasul amendar thai kande ame.”
23 O Isus dea anglal: „Tu phenes: „kana daštis!” … Sa le butea sî daštimahkă kolehkă kai pateal!”
24 Andakhdata o dadd le šaoŕăhko çîpisardea iasfănça: „Pateau Raia! Kande le bipateaimahkă mîŕăhkă!”
25 Kana dikhlea o Isus kă o norodo avel ta prastel karing Leste, xoleai'lo po duxo o jungalo, thai phendea lehkă: „Duxo muto thai kašuko, mothoau tukă te ankles avri andoa šeaoŕo kadoa, thai te na mai šostu ande leste.”
26 Thai o duxo ankăsto, çîpindoi thai činosardindoi les bară zuralimasa. O šaoŕo ašilo sar i mullo, kadea kă but phenenas: „Mullo!”
27 Ta o Isus azbadea les vastestar, thai vazdea les. Thai o ušti'lo ande pînŕănde.
28 Kana šutea pe o Isus ando khăr, le jene Lehkă line Les rigate thai pušle Les: „Ame sostar naštisardeam te ankalavas o duxo kadoa?”
29 „Kadoa soio bengăngo,” phendea lengă O, „našti anklel numai ando rudimos thai ando posto.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
30 Kana telearde oçal, thai nakhline ande Galilea. O Isus či kamelas te jeanel khonikh kă nakhăl.
31 Kă sîkavelas Pehkă jenen, thai phenelas: „O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă; on mudarănales, thai o trito des pala so mudarăna Les, uštela.
32 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, thai daranas te pušen Les.
Kon sî kukoa o mai baro.
33 Pala kodea avile ando Kapernaum. Kana sas ando khă, o Isus pušlea le: „Pa soste dean duma iekh avrăsa po drom?”
34 Ta on ašenasmuto, anda kă po drom xalinesape maškar lende, kaste jeanen kon sî kukoa o mai baro.
35 Atunčeara o Isus bešlo tele, thai akhardea kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Kana kamel varekon te avel o mai anglal, trăbul te avel o mai palal anda sa thai o kandimatori saorăngo!”
36 Thai lea khă šaoŕăs, thai thodea les ande lengo maškar; pala kodea lea les ande angali, thai phendea lengă:
37 „Orkon primil iekh anda kadala šaoŕă, ando Anau Muŕo, Man primil Ma; ta orkon primil Ma Man, či primil Ma Man, ta Kukoles kai tradea Ma Man.”
Le došea le bezexalimahkă.
38 O Ioan phendea Lehkă: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ande Tiro Anau; thai atărdeardeamles, anda kă či avelas pala amende.”
39 „Na atărdearănles”, dea anglal o Isus, „kă nai khonikh, kai te kărăl minuni ande Muŕo Anau, thai te del duma dă nasul pa Mande iekhatar pala kodea.
40 Kon nai pa amende, sî amença.
41 Thai orkon dela tume te pen khă taxtai paiesa, ando Anau Muŕo, anda kă san le jene le Kristosohkă, čečes phenau tumengă, kă či xasarăla pehko potindimos.
42 Ta, te kărăla varekon te bezexarăl iekh anda kadala çînoŕă, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto anda leste te phandelpe lehkă koŕatar khă baŕ baro moarako thai te avel šudino ande marea.
43 Kana teo vast kărăl tu te perăs ando bezeh, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu čiungo ande čivava, dă sar te aven tu dui vast thai te jeas ando iado, ande iag kai či atărdeol,
44 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
45 Kana teo punŕo kărăl tu te perăs ando bezex, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang, dă sar te aven tu dui pînŕă, thai te aves šudino ando iado, ande iag kai či atărdeol,
46 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
47 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ando bezex, ankalav la; sî mai mišto anda tute te šos tu ando Thagarimos le Devllehko dăsar kha iakhasa, dă sar do iakhănça thai te aves šudino ando iado,
48 kai o termo či merăll thai e iag či atărdel.
49 Anda kă sako manuši avela londo iagasa, thai orsavi jertfa avela londi lonesa.
50 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pesti zor te londearăl, sosa dena les parpale e zor kadea? Te avel tume lon ande tumende, thai te train pačeasa iekh avrănça.