Pilda lucrătorilor viei
(Matei 21:33‑46. Luca 20:9‑19)1 Isus a început să le vorbească în pilde.
„Un om a sădit o vie. A împrejmuit‑o cu un gard, a săpat un teasc și a zidit un turn , a arendat‑o unor lucrători și a plecat în călătorie. 2 La vremea potrivită, a trimis la lucrători un rob, ca să ia de la lucrători din roadele viei. 3 Dar aceștia, prinzându‑l, l‑au bătut și l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 4 Și din nou a trimis la ei pe un alt rob; pe acela l‑au rănit la cap și l‑au batjocorit. 5 A mai trimis un altul, pe care l‑au omorât; apoi pe mulți alții: pe unii i‑au bătut, iar pe alții i‑au omorât. 6 Mai avea pe cineva: pe fiul său iubit; în cele din urmă, l‑a trimis și pe acesta la ei, zicându‑și: «De fiul meu se vor rușina.» 7 Dar lucrătorii aceia au zis între ei: «Iată‑l pe moștenitor; haideți să‑l omorâm, și moștenirea va fi a noastră!» 8 Și, prinzându‑l, l‑au omorât și l‑au aruncat afară din vie. 9 Acum, ce va face stăpânul viei? Va veni și‑i va omorî pe lucrători, iar via o va da altora. 10 N‑ați citit scriptura aceasta:
Piatra pe care au lepădat‑o zidarii
a ajuns în capul unghiului;
11 De la Domnul s‑a făcut aceasta,
și este minunat în ochii noștri ?”
12 Ei căutau să‑L prindă, dar se temeau de mulțime. Pricepuseră că pentru ei spusese El pilda aceasta. Și, lăsându‑L, au plecat.
Birul plătit cezarului
(Matei 22:15‑22. Luca 20:20‑26)13 Și i‑au trimis la El pe unii dintre farisei și dintre irodieni ca să‑L prindă cu vorba. 14 Aceștia au venit și I‑au zis: „Învățătorule, știm că spui adevărul și nu ții seama de nimeni, căci nu cauți la fața oamenilor, ci cu adevărat îi înveți calea lui Dumnezeu. Este îngăduit să dăm bir cezarului sau nu? 15 Să dăm sau să nu dăm?” Isus , cunoscându‑le fățărnicia, le‑a răspuns: „De ce Mă ispitiți? Aduceți‑Mi un dinar ca să‑l văd!” 16 Iar ei I‑au adus. Isus i‑a întrebat: „Chipul acesta și inscripția ale cui sunt?” „Ale cezarului”, I‑au răspuns ei. 17 Atunci, Isus le‑a zis: „Dați‑i cezarului ce este al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” Și se mirau foarte mult de El.
Despre înviere
(Matei 22:23‑33. Luca 20:27‑40)18 Saducheii , care zic că nu este înviere, au venit la Isus și L‑au întrebat: 19 „Învățătorule, Moise ne‑a scris că, dacă moare cineva și‑i rămâne femeia văduvă fără să aibă copil, fratele lui să o ia de soție și să‑i ridice acestuia urmași. 20 Erau șapte frați. Primul și‑a luat soție și a murit fără să lase urmași. 21 Al doilea a luat‑o de soție și a murit fără să lase urmași. Tot așa și al treilea. 22 Și niciunul din cei șapte n‑a lăsat urmași. În cele din urmă, a murit și femeia. 23 La înviere, [când vor învia,] a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut‑o de soție.” 24 Isus le‑a zis: „Oare nu vă rătăciți voi din pricină că nu cunoașteți Scripturile și nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci atunci când vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri. 26 Cât despre faptul că morții învie, n‑ați citit în cartea lui Moise, în locul despre rug, când i‑a spus Dumnezeu: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov ? 27 El nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii. Tare vă mai rătăciți!”
Cea mai mare poruncă
(Matei 22:34‑40. Luca 10:25‑28)28 Unul din cărturari, care‑i auzise vorbind, văzând că Isus le răspunsese bine, s‑a apropiat de El și L‑a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?” 29 Isus i‑a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn! 30 și: Să‑L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta! [Iată porunca dintâi.] 31 Iar a doua este aceasta: Să‑l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți! Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.” 32 Cărturarul I‑a zis: „Bine, învățătorule. Adevărat ai zis că Dumnezeu este unul singur , că nu este altul în afară de El 33 și că a‑L iubi pe El din toată inima, din tot cugetul, din tot sufletul și cu toată puterea și a‑l iubi pe aproapele ca pe tine însuți este mai mult decât toate arderile‑de‑tot și jertfele.” 34 Isus, văzând că a răspuns cu pricepere, i‑a zis: „Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.” Și nimeni nu îndrăznea să‑I mai pună întrebări.
Al cui fiu este Hristosul?
(Matei 22:41‑46. Luca 20:41‑44)35 Pe când dădea învățătură în Templu, Isus a zis: „Cum spun cărturarii că Hristosul este fiul lui David? 36 Însuși David a zis, prin Duhul Sfânt:
Domnul a zis Domnului meu:
«Șezi la dreapta Mea
până voi pune pe vrăjmașii Tăi
sub picioarele Tale!»
37 Dacă însuși David Îl numește Domn, atunci cum este El fiul lui?” Și mulțimea Îl asculta cu plăcere.
Cărturarii, condamnați de Isus
(Matei 23:1‑36. Luca 20:45‑47)38 În învățătura Lui, Isus zicea: „Feriți‑vă de cărturarii cărora le place să umble în haine lungi și să fie salutați prin piețe, 39 să aibă scaunele dintâi în sinagogi și locurile de cinste la ospețe; 40 casele văduvelor le mănâncă și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o mai mare osândă.”
Văduva săracă
(Luca 21:1‑4)41 Isus stătea jos în fața vistieriei Templului și Se uita cum arunca mulțimea bani în vistierie. Mulți care erau bogați aruncau mult. 42 A venit și o văduvă săracă și a aruncat doi bănuți , care fac un codrant . 43 Isus i‑a chemat pe ucenicii Săi și le‑a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decât toți cei ce aruncă în vistierie, 44 căci toți au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce‑i mai rămăsese ca să trăiască.”
E pilda le răzarendi.
1 Pala kodea o Isus lea te del lengă duma andel pilde. „Khă manuši thodea khă răz. Phandadea la kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno; pala kodea dea la ka unii răzarea thai teleardea andoa čem.
2 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste lel lendar anda le roduri la răzakă.
3 Le răzarea thodine o vast pe leste, marde les thai tradeles parpale le vastença nangă.
4 Mai tradea pale lende avră robos; on malade les koa šero, thai asaine pehkă lestar.
5 Mai tradea i avrăs, saves mudarde les; pala kodea tradea aver but, anda save, iekhăn marde le, thai avrăn mudarde le.
6 Mai sas les khă šeau korkoŕo but kamblino; mai palal, tradea les i les lende. „Primina pativasa mîŕă šeaves!” phenelas o.
7 Ta le răzarea phendine maškar peste: „Dikta o mandinatorii; aven te mudaras les, thai o mandimos sî te avel amaro.”
8 Thai thodine o vast pe leste, thai mudarde les, thai šudine lehko stato avri andai răz.
9 Akana, so kărăla o stăpîno la răzako? Sî te avela, xasarăla le răzaren kodolen, thai e răz delala avrăngă.
10 Ta na drabardean o than kadoa ando LillleDevllehko: „O baŕ kai šudine les kukola kai vazden khăra, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko;
11 O Rai kărdea kadea buti, thai sî khă minunea ande amară iakha?”
12 On rodenas te astarăn Les, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă anda lende phendeasas o Isus e pilda kadea. Thai mukle Les, thai găletar.
O potindimos le Čezarehko.
13 Pala kodea tradine koa Isus iekhăn andal Fariseia thai andal Irodianea, kaste astarăn Les la orbasa.
14 Kadala avile, thai phende Lehkă: „Sîkaitorina, jeanas kă phenes o čeačimos, thai či fal Tu khanikastar; kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le manušen o drom le Devllehko ando čeačimos. Perăl pe te potinas biro le Čezarehkă or na?
15 Te potinas or te na potinas?” O Isus prinjeandea lengo athadimos, thai dea le anglal: „Sostar kamen te zumaven Ma? Anen Mangă khă lov kaste dikhau les.”
16 Andine lehkă khă lov; thai o Isus pušlea le; „O tipo kadoa thai le slove ramome pe leste, kahkă sî?” „Le Čezarorhkă”, phendine Lehkă on.
17 Atunčeara o Isus phendea lengă: „Ta den le Čezarohkă so sî le Čezarohkă, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.” Thai mirinas pe but zurales Lestar.
Poa juvindimos.
18 Le Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, aviline koa Isus thai thodine Lehkă kakoa pušlimos:
19 „Sîkaitorina, dikta so ramosardeamengă o Moise: „Kana merăl o phral varekahko, thai ašel lesti romni bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel lehko anau o phral lehko.
20 Sas efta phral. O mai anglal însurisai'lo, thai mullo bi te mekăl gloate.
21 O duito lea dă romni la phiwlea, thai mullo bi te avel les gloata. Sa kadea i o trito.
22 Thai či iekh anda kukola efta či muklea gloata. Pala lende sa, mulli i e juwli.
23 Koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela oi? Kă sa eftangă sas le dă romni.”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Ta či xasaon tume, anda e doši kă či atearăn či o LillleDevllehko, či e zor le Devllesti?
25 Kă pala so uštena andal mulle, čina či mai însurina pe, čina či mai măritina pe, thai avena sar le înjerea andal čeruri.
26 Ande so dikhăl o juvindimos le mullengo, ta na drabardean ando lill le Moisasko ando than kai del duma poa „Rugo”, so phendea o Dell, kana phendea: „Me sîm o Dell le Avraamohko, le Isakohko thai le Iakovohko?”
27 O Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo. Zurales mai xasaon!”
O mai baro mothodimos.
28 Iekh andal zakonarea, kai ašundea dindoi pe duma, anda kă jeanelas kă o Isus phendeasa mišto le Sadušeiengă, avilo Leste, thai pušlea Les: „Savi sî e mai bari anda sa le mothodimata?”
29 O Isus dea les anglal: „O anglal mothodimos sî kakoa: „Ašun Israele! O Rai, o Dell amaro, sî khă korkoŕo Rai;”
30 thai: „Te kames le Raies, le Devlles tirăs, anda sa teo illo, anda sa teo duxo, anda sa teo gîndo, thai anda sa ti zor; dikta o anglal mothodimos.
31 Thai o duito sî kakoa: „Te kames te pašes sar tut orta.” Nai aver mothodimos mai baro dă sar kadala.”
32 O zakonari phendea Lehkă: „Mišto, Sîkaitorina. Čeačimasa phendean kă o Dell sî iekh korkoŕo, kă nai aver avri anda Leste,
33 thai kă te kames Les anda soa illo, andoa soa gîndo, anda soa duxo thai anda sai zor, thai te kames te pašes orta sar tute, sî mai but dă sar sa le phabarimata dă sa thai dă sar sa le jertfe.”
34 O Isus dikhlea kă dea anglal xaraimasa, thai phendea lehkă: „Tu či san dur kata o Thagarimos le Devllehko.” Thai khonikh či mai lelas te mai thol Lehkă pušlimata.
Kahko Čeau sî o Kristoso?
35 Ta kana sîkavelas le norodos ando Templo, o Isus phendea: „Sar phenen le zakonarea kă o Kristoso sî o Šeau le Davidohko?
36 Orta o Davido, avindoi pherdo Sfînto Duxo, phendea: „O Rai phendea mîŕă Raiehkă: „Beši ande čeačirig Mîŕî, ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
37 Kadea orta o David phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?” Thai e gloata e bari ašunelas Les čeailimasa.
O xalimos le Zakunarença.
38 Ando sîkaimos, kai delas lengă Les, o Isus phenelas lengă: „Arakhăn tume le zakunarendar, saven čeileon le te phirăn andel çoale le lunji, hai te kărăn lengă e lumea rudimata andel piaçuri.
39 On phirăn pala le skamina dă anglal andal khăngărea, thai pala le thana dă anglal katal barădesa;
40 le khăra le phiwleangă xan le, thai kărăn rudimata bară andal iakha la lumeakă. Khă mai baro došalimos avela pa lende.”
E čioŕî phiwli.
41 O Isus bešelas angla e visteria le Templosti, thai dikhălas sar šudelas o norodo love ande visteria. But, kai sas bravale, šudenas but.
42 Avili i khă čioŕî phiwli, thai šudea dui lovoŕă, kai kărăn khă gologano.
43 Atunčeara o Isus akhardea Pehkă jenen, thai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă kadea čioŕî phiwli dea mai but dă sar sa kukola kai šudine ande visteria;
44 kă sa le kolaver šudine anda lengo mandimos, ta oi, anda pehko čiorîmos, šudea sa so sas la, sa so mai ašileasa la kaste trail.”
O peraimos
le Ierusalimohko thai o avimos le Šeavehko le manušehko.