David și Goliat
1 Filistenii și‑au strâns trupele pentru război și s‑au adunat la Soco, în Iuda; și‑au așezat tabăra între Soco și Azeca, la Efes‑Damim. 2 Saul și bărbații lui Israel s‑au strâns, și‑au așezat tabăra în Valea Terebintului și s‑au așezat în linie de bătaie împotriva filistenilor. 3 Filistenii se așezaseră pe o colină de o parte, și Israel, pe o colină de cealaltă parte, iar între ei era valea.
4 Atunci, din trupele filistenilor a ieșit un luptător pe nume Goliat ; era din Gat și avea o înălțime de șase coți și o palmă . 5 Avea coif de aramă pe cap și purta o platoșă de zale ce cântărea cinci mii de sicli de aramă. 6 Avea pulpare de aramă peste fluierele picioarelor și o suliță de aramă prinsă la spate. 7 Coada lăncii lui era ca sulul de țesut, și fierul lăncii cântărea șase sute de sicli de fier. Cel ce‑i purta scutul mergea înaintea lui.
8 Filisteanul s‑a oprit, a strigat către șirurile oștirii lui Israel și le‑a spus: „La ce ați mai ieșit rânduiți de luptă? Nu sunt eu filistean, iar voi, slugile lui Saul? Alegeți‑vă un om care să coboare la mine! 9 Dacă va fi în stare să se lupte cu mine și să mă răpună, noi vom fi robii voștri; dar, dacă eu voi fi în stare să-l răpun, voi veți fi robii noștri și ne veți sluji.” 10 Filisteanul a mai zis: „Arunc astăzi ocară asupra oștirilor lui Israel: dați‑mi un om ca să mă lupt cu el!” 11 Saul și tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului, s‑au descumpănit și s‑au înfricoșat foarte tare.
12 Și David era fiul efratitului aceluia din Betleemul lui Iuda numit Ișai, care avea opt fii. Pe vremea lui Saul, acesta era bătrân, înaintat în vârstă. 13 Cei trei fii mai mari ai lui Ișai îl urmaseră pe Saul la război; numele celor trei fii ai lui care porniseră la război erau acestea: Eliab, întâiul născut, Abinadab, al doilea, și Șama, al treilea. 14 David era mezinul. Cei trei fii mai mari îl urmaseră pe Saul, 15 însă David se tot ducea și se întorcea de la Saul ca să pască oile tatălui său, la Betleem. 16 Filisteanul își făcea apariția dimineața și seara; și s‑a înfățișat astfel timp de patruzeci de zile. 17 Ișai i‑a zis fiului său David: „Ia, te rog, pentru frații tăi efa aceasta de grâu prăjit și aceste zece pâini și dă o fugă până în tabără, la frații tăi; 18 iar aceste zece cașuri du‑i-le căpeteniei peste o mie! Vezi dacă frații tăi sunt bine și adu‑mi vești de la ei! 19 Ei sunt cu Saul și cu toți bărbații lui Israel în Valea Terebintului, ca să lupte împotriva filistenilor.”
20 David s‑a sculat dis‑de‑dimineață. A lăsat oile în seama unui paznic, și‑a luat lucrurile și a plecat, după cum îi poruncise Ișai. Când a ajuns în tabără, oștirea se așeza în șiruri de bătaie și scotea strigăte de luptă. 21 Israel și filistenii s‑au așezat în șiruri de bătaie, o oștire împotriva celeilalte. 22 David și‑a lăsat lucrurile în grija celui ce păzea calabalâcurile și a alergat la șirurile de bătaie. Cum a ajuns, i‑a întrebat de sănătate pe frații săi. 23 Tocmai când stătea el de vorbă cu ei, din șirurile filistenilor a ieșit luptătorul, filisteanul din Gat numit Goliat. A rostit aceleași cuvinte ca mai înainte, și David le‑a auzit. 24 La vederea lui, toți bărbații lui Israel au fugit dinaintea lui, cuprinși de o mare frică. 25 Fiecare zicea: „L‑ați văzut pe omul acesta care a ieșit în față ? Ca să arunce ocară asupra lui Israel a ieșit! Celui care îl va răpune pe Goliat regele îi va dărui mari bogății, i‑o va da pe fiica sa de nevastă și va scuti de dări casa tatălui său în Israel.”
26 David le‑a zis oamenilor de lângă el: „Ce i se va face omului care îl va răpune pe filisteanul acesta și va lua ocara de peste Israel? Cine este acest filistean, acest necircumcis , ca să ocărască oștirea Dumnezeului celui viu?” 27 Poporul i-a spus din nou aceleași lucruri: „Așa și așa i se va face omului care‑l va răpune.” 28 Eliab, fratele lui cel mai mare, care‑l auzise vorbind cu oamenii, s‑a aprins de mânie împotriva lui David și i‑a zis: „De ce ai venit? Cu cine ai lăsat acele puține oi în pustiu? Îți cunosc eu mândria și răutatea inimii! Ai venit să vezi lupta!” 29 David a răspuns: „Dar oare ce‑am făcut? E doar o întrebare !” 30 Și s‑a întors de la el, a intrat în vorbă cu altul și i‑a pus aceleași întrebări. Poporul i‑a răspuns ca mai înainte.
31 Cuvintele rostite de David s-au auzit în tabără și au fost aduse la cunoștința lui Saul, care a trimis să‑l caute. 32 David i‑a zis lui Saul: „Nimeni să nu‑și piardă nădejdea din pricina filisteanului ! Robul tău va merge să se lupte cu el!” 33 Saul i‑a zis lui David: „Nu poți să te duci să te lupți cu filisteanul acesta, căci tu ești un tinerel, și el este un om deprins cu războiul încă din tinerețea lui.” 34 David i‑a zis lui Saul: „Robul tău păștea oile tatălui său și, când un leu sau un urs venea să‑mi ia o oaie din turmă, 35 alergam după el, îl loveam și‑i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam și‑l omoram. 36 Așa a doborât robul tău leul și ursul; și filisteanul acesta necircumcis va sfârși ca ei, căci a ocărât oștirea Dumnezeului celui viu.” 37 David a mai zis: „DOMNUL , care m‑a izbăvit din gheara leului și din laba ursului, mă va izbăvi și din mâna acestui filistean.” Atunci Saul i‑a zis lui David: „Du‑te, și DOMNUL să fie cu tine!”
38 Saul l‑a îmbrăcat pe David cu armura lui: i‑a pus coif de aramă pe cap și l‑a îmbrăcat cu platoșă. 39 David și‑a încins sabia peste armură, dar nu i-a venit la îndemână să meargă, fiindcă nu era obișnuit cu ea. Atunci i‑a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu acestea, căci nu sunt obișnuit.” Așa că David le‑a lăsat deoparte. 40 Și‑a luat toiagul în mână, și‑a ales cinci pietre netede din râu și le‑a pus în traista lui de păstor, în săculeț. Apoi, cu praștia în mână, s‑a apropiat de filistean.
41 Filisteanul s-a apropiat și el de David, iar omul care‑i ducea scutul mergea înaintea lui. 42 Filisteanul s‑a uitat și, când l‑a zărit pe David, l‑a privit cu dispreț , căci nu vedea în el decât un tânăr roșcovan și frumos la înfățișare. 43 Filisteanul i‑a zis lui David: „Oare sunt eu câine , de vii la mine cu toiege?” Apoi filisteanul l‑a blestemat în numele dumnezeilor lui. 44 Filisteanul a adăugat : „Vino încoace, și am să dau carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului!” 45 David i‑a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu lance și cu suliță, dar eu vin împotriva ta în Numele DOMNULUI Oștirilor, al Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o! 46 Astăzi, DOMNUL te va da în mâinile mele, te voi răpune și‑ți voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că există un Dumnezeu în Israel. 47 Și toată adunarea aceasta va ști că DOMNUL nu mântuiește nici prin sabie , nici prin suliță. A DOMNULUI este lupta și El vă dă în mâinile noastre.”
48 Când filisteanul a dat să iasă în întâmpinarea lui David, David s‑a repezit pe câmpul de bătaie ca să dea piept cu filisteanul. 49 Și‑a vârât mâna în traistă, a luat de acolo o piatră, a aruncat‑o cu praștia și l‑a lovit pe filistean în frunte; piatra i‑a intrat în frunte, iar filisteanul s-a prăbușit cu fața la pământ. 50 David, cu o praștie și o piatră , a fost mai tare decât filisteanul; fără să fi avut o sabie în mână, l‑a doborât pe filistean și l‑a omorât. 51 David a alergat, s‑a oprit lângă filistean, i‑a luat sabia, scoțând‑o din teacă, l‑a omorât și i‑a tăiat capul. Când au văzut filistenii că viteazul lor a murit, au rupt‑o la fugă. 52 Bărbații din Israel și din Iuda au scos chiote și i‑au urmărit pe filisteni până în vale și până la porțile Ecronului. Filistenii răniți de moarte au căzut pe drumul spre Șaaraim , până la Gat și Ecron. 53 Fiii lui Israel s‑au întors de la urmărirea filistenilor și le‑au jefuit tabăra. 54 David a luat capul filisteanului și l‑a dus la Ierusalim, iar armele acestuia le‑a pus în cortul său.
55 Când l‑a văzut Saul pe David ieșind în întâmpinarea filisteanului, i‑a zis lui Abner, căpetenia oștirii: „Al cui fiu este tânărul acesta, Abner?” Abner a răspuns: „Pe viața ta, o, rege, dacă știu!” 56 „Întreabă al cui fiu este tânărul acesta”, a zis regele. 57 Și, când s‑a întors David după ce‑l omorâse pe filistean, Abner l‑a luat și l‑a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului. 58 Saul l‑a întrebat: „Al cui fiu ești, tinere?” Și David a răspuns: „Sunt fiul robului tău Ișai, betleemitul.”
O mardimos le Filisteainença.
1 Le Filistenea tidine pehkă oštiri kaste kărăn mardimos, thai tide pe ando Soko, khă četatea le Iudasti; aviline maškar o Soko thai e Azeka, ando Efes-Damim.
2 O Saulo thai le rom le Israelohkă tidine pe i on; thai avile ande Xar le terebinçendi, thai lašarde pe ande linia le mardimasti pal Filistienea.
3 Le Filistienea thodinesas pe ăkh baŕbaro rigate, thai o Israelo pe khă baŕbaro pe kolaver rig: ta dăsar e xar xulavelas le.
4 Atunčeara ankăsto khă manuši andai tabăra le Filisteainendi thai avilo maškar kola le dui oštiri. O bušolas Goliato, sas andoa Gat, thai sas les o učimos šove koçăngo thai khă palma.
5 Po šero sas les ăkh koifo xarkuno, thai phiravelas zale solzăngă ando pharimos dă panji mii sikea xarkune.
6 Sas les varesar xarkune tureči xakune pal čiokîte le pînrăngă, thai khă poneaua xarkuii maškar le dume.
7 E pori la suliçati sas khă skulo astarimahko, thai o sastrii la suliçako sas kai toll šou šella siklea sastrehkă. Kukoa kai phiravelas lehko skhuto jealas angla leste.
8 O Filisteano atărdi'lo; thai, dindoi duma le oštirengă le Israelohkărăngă thodine andel širurea le mardimahkă, çîpisardea lengă: „Anda soste anklen te lašarăn tume andel širurea le mardimahkă? Či sîm me Filistiano, thai či san tume le kanditorea le Saulohkă? Alosarăn khă manuši kai te ulel pa mande!
9 Te daštila te marăl pe mança thai te mudarăll ma, ame avasa tumară robea; ta kana me maraua les thai mudaraua les, tume avena amară robea, thai kandena ame.”
10 O Filisteano mai phendea: „Šudau ades o prikăjimos pa e oštirea le Israelosti! Den ma khă manuši, te mara ma lesa.”
11 O Saulo thai soa Israelo ašundine kadala divanuri le Filisteainohkă, thai darai'le thai sas astardine kha barea daratar.
O Davido thai o Goliato.
12 Thai o Davido sas o šeau le Efraitohko kolehko andoa Betleemo le Iudahko, dinoanau Isai, kai sas les oxto šeave. Po čiro le Saulohko o sas phuro but angle andel bărši.
13 Le kola trin šeave mai bară le Isaiehkă avile sas pala o Saulo koa mardimos; o anglal kărdo anda le trin šeave lehkă, kai teleardesas koa mardimos, bušolas Eliab, o duito Abinadab, thai o trito Šama.
14 O David sas o mai tărno. Thai kana kola trin le bară găline pala o Saulo,
15 o Davido teleardea kata o Saulo thai amboldi'lo ando Betleemo kaste jeal le bakreança pehkă daddehkărăça.
16 O Filisteano dičiolas dădroboitu thai reate, thai sîkadea pe kadea čiro dă štarvardeši des.
17 O Isai phendea pehkă šeavehkă le Davidohkă: „Le anda te phral e efa kadea le divesti prăjime thai kakala deši manŕă, thai praste ande tabăra ka te phral;
18 nigăr i kadala deši kašuri tiralehkă le šerăbarăhkă kai sî pai mia lendi. Te dikhăs kana te phral sî mišto, thai te anes mangă vešti zuralimatahkă.
19 On sî le Saulosa thai sa le romença le Israelohkărăsa ande xar le terebinçăndi, ando mardimos le Filisteainença.”
20 O Davido ušti'lo kana pharadilo o des. Meklea le bakrean ande sama khă arakhaitorehkă, lea pehkă butea, thai teleardea, sar mothodeasas lehkă o Isai. Kana arăslo ande tabăra, e oštirea leasas te lašarăl pe andel širurea le mardimahkă thai te ankalavel çîpimata mardimahkă.
21 O Israelo thai le Filistenea lašardine pe andel širuri le mardimahkă, oštirea karing oštirea.
22 O Davido dea le butea kai sas les andel vast kolehkă kai arakhălas le buteora, thai prastaia kal širurea le mardimahkă. Sar arăslo, pušlea pehkă phralen sastimastar.
23 Ta kana delas o duma lença, dikta kă o Filisteano andoa Gat, dinoanau Goliat, avilo maškar kola dui širurea, ankăstindoi avri andal širurea le Filisteainengă. Dea duma sa kodola divanuri sar mai anglal, thai o Davido ašundea le.
24 Koa dičimos kadale manušehkosa kukola andoa Israelo našline angla leste, thai astardea le khă bari dar.
25 Orsao phenelas: „Dikhlean le manušes kadales avindoi? Avilo kaste šudel o prikăjimos po Israelo! Te mudarăla les varekon, o thagar pherăla les bravalimata, dela les dă romni pehka šea, thai iertila potindimatăndar o khăr lehkă daddehko ando Israelo.”
26 O Davido phendea le manušengă paša leste: „So kărdeola pe kodolehkă kai mudarălla le Filisteainos kadales, thai lela o prikăjimos dă opral poa Israelo? Kon sî kadoa Filisteano, kadoa bišindoroata, kaste prasal e oštirea le Devllesti le juvindesti?”
27 O poporo, phendindoi pale sa kodola butea, phende lehkă: „Kadea thai kadea kărdeola pe kolehkă kai mudarăla les.”
28 O Eliab, o phral lehko o mai baro, kai ašundeasas les dindoi duma la manušença kadalença, astardi'lo xoleatar po Davido. Thai phendea: „Anda soste ulistean i tu, thai kahkă meklean kodola xançorî bakrea ande pustia? Prinjeanau me o barimos thai o jungalimos te illehko. Ulistean kaste dikhăs o mardimos.”
29 O Davido dea anglal: „Ta so kărdem? Našti dau duma kadea?”
30 Thai amboldi'lo lestar kaste del duma avrăsa, thai thodea lehkă sa kodola pušlimata. O poporo dea les anglal i sar danglal.
31 Kana ašundi'le ăl divanuri phendine le Davidostar, sas phendine angloa Saulo, kai tradea te rodel les.
32 O David phendea le Saulohkă: „Khonikh te na xasarăl pehko daštimos anda e doši kadale Filisteanostar! Teo robo jeala te marăl pe lesa.”
33 O Saulo phendea le Davidohkă: „Naštis te jeas tu te marăs tu le Fileastianosa kadalesa, kă tu san khă šaoŕo, thai o sî khă manuši mardimahko anda lehko tărnimos.”
34 O David phendea le Saulohkă: „O robo tiro jealas le bakreança pehkă daddehkărănça. Thai kana khă leo or khă riši avelas te lel khă bakri andai turma,
35 prastauas pala leste, malavauas les, thai çîrdauas e bakri anda lehko mui. Te vazdino pe pa mande, astarauas les falkatar, malavauas les, thai mudarauas les.
36 Kadea peradea teo robo le leos thai le rišes; thai le Fileastianosa kadalesa, kadale bišindoroata, avela sar iekhăsa anda lende, kă prasaia e oštirea le Devllesti le juvindesti.”
37 O Davido mai phendea: „O Rai, kai skăpisardea ma anda e ghiara le leosti, thai anda e laba le rišesti, skăpila ma i andoa vast kadale Filisteanosti.” Thai o Saulo phendea le Davidohkă: „Jea, thai o Rai te avel tusa!”
38 O Saul xureadea le Davidos pehkă çoalença, thodea lehkă khă koifo xarkuno po šero, thai xureadea les kha raxameasa.
39 O David phanglea e sabia le Saulosti pa pehkă çoale, thai kamblea te jeal, kă či zumdeasas înkă te jeal lença. Pala kodea phendea le Saulohkă: „Našti te jeau la armăturasa kadalasa, kă či sîm sîkado lasa.” Thai nandeardea pe latar.
40 Lea pesti rowli ando vast, alosardea pehkă andoa paioŕo panji baŕoră uje, thai thodea le ande straiça lesti le bakrearăsti thai ando păzînari la raxameako. Pala kodea, lea e praštiasa ando vast, gălo angloa Filisteano.
41 O Filisteano paši'lo xançî sa xançî le Davidostar, thai o manuši kai nigrălas lehko skuto jealas angla leste.
42 O Filisteano dikhlea, thai kana dikhlea le Davidos, asaia lestar, kă či dikhălas ande leste dăsar khă šaoŕoro, le balença gălbiorii thai le muiesa šukar.
43 O Filisteano phendea le Davidohkă: „So! Sîm jukăl, ta aves mande rowleança?” Thai, pala so dea les armaia le devlendar lehkă,
44 phendea: „Avta mande, thai daua teo mas le čirikleangă le čerehkă thai le juvindimatăngă le kîmpohkă.”
45 O Davido phendea le Filisteainohkă: „Tu aves pa mande sabiasa, la suliçasa thai la pavăzasa; ta me avau pa tute ando Anau le Raiehko le oštirengo, ando Anau le Devllehko le oštirengo le Israelohko, kai prasaian les.
46 Adesea o Rai dela tu ande mîŕă vast, peravaua tu, thai šinaua teo šero; ades daua te stîrvurea la tabărakă le Filisteainengă le čirikleangă le čerehkă thai sa le juvindimatengă la phuweakă. Thai sai phuw jeanela kă o Israelo sî les khă Dell.
47 Thai sa o butimos kadoa jeanela kă o Rai či skăpil či andai sabia či andai suliça. Kă o izbăvimos sî le Raiehko! Thai O dela les ande amară vast.”
48 Iekhatar so o Filisteano lea te jeal angloa Davido, o Davido prastaia po kîmpo le mardimahko angloa Filisteano.
49 Šutea pehko vast ande straiça, lea khă baŕ, thai šudea les la praštiasa; maladea le Filisteainos ando čikat, thai o baŕ šutea pe ando čikat le Filisteainohko, kai pelo le mosa pe phuw.
50 Kadeadar, kha praštiasa thai khă baŕăsa, o Davido sas mai zuralo sar o Filistiano; peradea les kai phuw thai mudardea les, bi te aveles sabia ando vast.
51 Prastaia, atărdi'lo paša o Filistiano, lea lesti sabia, savi ankaladea lehkă la andai teaka, mudardea les thai šindea lehko šero.
Le Filistienea kana dikhline kă lengo uriašo mullo, line la te našen.
52 Thai sa le rom andoa Israelo thai Iuda dine chiote, thai line la pala le Filistienea ji ande xar thai ji kal udara le Ekronohkă. Le Filistienea, šindine mullimahkă, peline po drom kai nigrălas ando Šaaraim ji ando Gat thai ji ando Ekrono.
53 Thai le šeave le Israelohkă amboldi'le pala o urmărimos le Filisteainengo, thai jefuisarde lendi tabăra.
54 O Davido lea o šero le Filisteainohko thai nigărdea les ando Ierusalimo, thai thodea le arme le Fileasteainohkă ande pesti Çăra.
55 Kana dikhlea o Saulo le Davidos gălindoi poa Filistiano, phendea le Aberehkă, o šerobaro la oštireako: „Kako šeau phendeanas kă sî o tărno kadoa, Abenro?” O Abnero dea les anglal: „Pe teo duxo, thagarina, kă či jeanau.”
56 „Pušta kahko šeau sî kadoa tărno”, phendea o thagar.
57 Thai kana amboldi'lo o Davido pala so mudardea le Filistianos, o Abner leales thai nigărdea les angloa Saulo. O Davido sas les ando vast o šero le Filistianohko.
58 O Saulo phendea lehkă: „Kahko šeau san, tărnea?” Thai o Davido dea les anglal: „Sîm o šeau te robohko o Isaiehko, o Betleemito.”