Lucrarea lui Pavel în Tesalonic
1 Voi înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n‑a fost zadarnică. 2 După ce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi , precum știți, am îndrăznit, cu ajutorul Dumnezeului nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor zbateri. 3 Căci îndemnul nostru nu izvorăște nici din rătăcire, nici din necurăție, nici din viclenie. 4 Ci, fiindcă Dumnezeu ne‑a găsit vrednici să ne încredințeze Evanghelia, vorbim nu ca să le fim pe plac oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inimile. 5 Într‑adevăr, după cum știți, niciodată n‑am folosit vorbe lingușitoare, n‑am fost mânați de lăcomie (Dumnezeu ne e martor) 6 și n‑am căutat slavă de la oameni – nici de la voi, nici de la alții – 7 deși am fi putut să ne impunem ca apostoli ai lui Hristos; dimpotrivă, ne‑am arătat ca niște copilași în mijlocul vostru. Ca o doică ce‑și crește cu drag copiii, 8 tot astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, am găsit de cuviință să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci și sufletele noastre; atât de scumpi ne ajunseserăți. 9 Vă aduceți aminte, fraților, de osteneala și de truda noastră: în timp ce lucram zi și noapte ca să nu vă împovărăm pe niciunul dintre voi, v‑am propovăduit Evanghelia lui Dumnezeu. 10 Voi și Dumnezeu sunteți martori că am avut o purtare sfântă, dreaptă și fără cusur față de voi, care credeți. 11 După cum știți, am fost pentru fiecare dintre voi ca un tată față de copiii lui: 12 vă sfătuiam, vă mângâiam și vă îndemnam să umblați în chip vrednic de Dumnezeu, care vă cheamă la Împărăția și la slava Sa.
13 De aceea și noi Îi mulțumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când ați primit Cuvântul lui Dumnezeu auzit de la noi, l‑ați primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci, așa cum și este într‑adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează în voi, cei ce credeți. 14 Voi, fraților, ați călcat pe urmele bisericilor lui Dumnezeu din Iudeea, care sunt în Hristos Isus; pentru că și voi ați suferit din partea celor de un neam cu voi aceleași lucruri pe care le‑au suferit ele din partea iudeilor. 15 Aceștia i‑au omorât pe Domnul Isus și pe profeți , pe noi ne‑au prigonit, nu‑I sunt plăcuți lui Dumnezeu și sunt vrăjmași tuturor oamenilor, 16 căci ne opresc să le vorbim neamurilor, ca să nu fie mântuite, și astfel pun totdeauna vârf păcatelor lor. Dar i‑a ajuns mânia lui Dumnezeu în cele din urmă!
Dorința lui Pavel de a revedea biserica
17 Noi, fraților, după ce am fost despărțiți de voi pentru o scurtă vreme, cu fața , dar nu și cu inima, am căutat și mai mult să vă vedem chipul , cu mare dor. 18 Astfel, ne‑am dorit să venim la voi (eu, Pavel, o dată, ba chiar de două ori), dar ne‑a împiedicat Satana . 19 Căci cine este nădejdea sau bucuria sau cununa noastră de laudă înaintea Domnului nostru Isus la venirea Lui? Oare nu voi? 20 Da, voi sunteți slava și bucuria noastră!
1 Tume orta jeanen, phralale, kă o avimos amaro tumende nas dă iveantaină.
2 Pala so tinuisardeam thai samas dinelajavehkă andel Filipi, sar jeanen, avileam pherde pateaimos ando Dell amaro, te phenas tumengă e LašiVestea le Devllesti ando maškar bute mardimatango.
3 Kă o dimosduma amaro či bešel po xasardimos, či po biujimos, či po čiorimos.
4 Ta, anda kă o Dell arakhleame vreničea te del ame e LašiVestea rodas te das duma kadea kaste čeaileol na le manušengă, ta le Devllehkă, kai zumavel amaro illo.
5 Ande čeačimaste, sar mišto jeanen, čiăkhdata či phendeam orbe barimahkă, či e raxami le xarvalimasti; dikhlino sî o Dell.
6 Či rodeam slava katal manuši: či tumendar, či kata aver, barem, sar apostolea le Kristosohkă, daštisardeam te mangas pativ.
7 Avervaresar, sîkadileam lašimasa ando maškar tumaro, sar ăkh doika kai barearăl dragosa pehkă šeaven.
8 Kadeadar, ando kamblimos amaro phabarimasa anda tumende, samas gata te das tume na numai e LašiVestea le Devllesti, ta orta i amari čivava, kaditi dă kuči arăsleanas amengă.
9 Anen tumengă godi, phralale, andoa xodinimos thai e buti amari. Sar kărasas buti des thai reat, kaste na avas pharimos či iekhăhkă anda tumende, thai dasas tumengă duma e LašiVestea le Devllesti.
10 Tume san dikhlitorea, thai o Dell sa kadea, kă sas ma khă phiraimos sfînto, čeačio thai bidošako angla tumende, kai patean.
11 Jeanen pale kă sîmas anda orsao anda tumende, sar khă dadd pehkă šeavença: sîkavasas tume, zurearasas tume, thai čeačearasas tume,
12 te phiraven tume ande khă tipo vreniko le Devllestar, kai akharăl tume koa Thagarimos thai slava Lesti.
13 Anda kodea naisaras biatărdimahkă le Devllehă kă, atunči kana lean o Divano le Devllehko, ašundo amendar, lean les na sar po divano le manušengo, ta, kadea sar i sî ande čeačimaste, sar o Divano le Devllehko, kai kărăl buti ande tumende kai patean.
14 Kă, phralale, tume ušteadean pel urme le Khăngărengă le Devllehkă, kai sî ando Kristoso Isus, ande Iudea; anda kă i tume kăsnisardean andai rig kolendi khă neamosti sa kodole nasulimata, kai kăsnisarde le on andai rig le Iudeiendi.
15 Le Iudeia kadala mudarde amară Raies le Isusos thai le prooročen, amen našadine ame, či čeileon le Devlles, thai sî le dušmaia saoŕă manušengă.
16 Kă atărdearăn ame te das duma le Neamurengă, kaste aven skăpime. Kadeadar, on orkana thon gor pehkă bezexăngă. Ta, palal, arăslea le e xolli le Devllesti!
17 Ame, phralale, pala so samas xuladine varesar čiro tumendar, le mosa ta na le illesa, sas ame kaditi mai but o kamblimos te dikhas tume.
18 Kadeadar, ăkhdata, thai orta duvarăs, kamblem (me, o Pavelo, thai na xançvar) te avas tumende; ta lopînzîsardea me o Beng.
19 Kă kon sî, ande čeačimaste, o ajukărimos, or o bukurimos, or e kununa amari la slavati? Či san tume, angloa Rai amaro o Isus Kristos, koa avimos Lehko?
20 E, tume san e slava thai o bukurimos amaro.