Dumnezeu îl mustră pe David prin Natan
1 DOMNUL l‑a trimis la David pe Natan, care a venit la el și i‑a zis : „Într‑o cetate erau doi oameni: unul bogat și altul sărac. 2 Bogatul avea oi și vite din belșug. 3 Săracul n‑avea decât o mielușea pe care o cumpărase. O hrănea și o creștea la el, alături de fiii lui; ea mânca din aceeași bucată de pâine cu el, bea din același pahar cu el, dormea la sânul lui și era ca fata lui. 4 La omul cel bogat a venit un călător, dar bogatul nu s‑a îndurat să ia din turma sau din cireada lui ca să‑l ospăteze pe drumețul care venise la el. A luat mielușeaua săracului și a gătit‑o pentru omul care venise la el.”
5 David s‑a aprins de mânie împotriva acelui om și i‑a zis lui Natan: „Viu este DOMNUL că omul care a făcut așa ceva este vrednic de moarte! 6 Să plătească de patru ori pentru mielușea , căci a săvârșit fapta aceasta și n‑a avut milă!”
7 Natan i‑a zis lui David: „Tu ești omul acela ! Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu te‑am uns rege peste Israel și tot Eu te‑am scăpat din mâna lui Saul; 8 te‑am făcut stăpân peste casa stăpânului tău, le‑am pus la pieptul tău pe nevestele stăpânului tău și ți‑am dat casa lui Israel și a lui Iuda. Și dacă ar fi fost puțin atâta, aș mai fi adăugat. 9 De ce ai nesocotit Cuvântul DOMNULUI, făcând ce este rău în ochii Lui? Pe Urie, hititul, l‑ai ucis cu sabia , iar pe femeia lui ai luat-o de nevastă după ce l‑ai ucis cu sabia fiilor lui Amon. 10 De aceea, în veci nu se va depărta sabia de casa ta, pentru că M‑ai disprețuit și pentru că i‑ai luat lui Urie, hititul, femeia, ca să‑ți fie nevastă!» 11 Așa vorbește DOMNUL: «Iată, voi ridica nenorocire împotriva ta chiar din casa ta! Îți voi lua de sub ochi nevestele și i le voi da aproapelui tău: el se va culca cu nevestele tale ziua în amiaza mare . 12 Tu ai lucrat în ascuns, dar Eu voi face lucrul acesta în fața întregului Israel, ziua în amiaza mare !»”
13 David i‑a zis lui Natan: „Am păcătuit împotriva DOMNULUI!” Natan i‑a zis lui David: „DOMNUL Însuși a îndepărtat de la tine păcatul; nu vei muri. 14 Totuși, pentru că prin aceasta L‑ai nesocotit pe DOMNUL , fiul care ți s‑a născut va muri negreșit!”
Moartea copilului născut de Bat‑Șeba
15 Apoi Natan a plecat acasă. DOMNUL a lovit copilul pe care i‑l născuse lui David nevasta lui Urie și el s‑a îmbolnăvit. 16 David s‑a rugat lui Dumnezeu pentru copil și a ținut post; se retrăgea și petrecea noaptea culcat pe pământ. 17 Bătrânii casei lui au stăruit de el să se ridice de la pământ, dar el n‑a vrut; n‑a mâncat nimic cu ei.
18 A șaptea zi, copilul a murit. Slujitorii lui David s‑au temut să‑i dea de veste că a murit copilul. Ziceau: „Iată, când copilul era în viață, i‑am vorbit, dar nu asculta de glasul nostru. Cum să‑i spunem: «A murit copilul»? Ar putea face o nenorocire!” 19 David a băgat de seamă că slujitorii lui vorbeau între ei în șoaptă și a înțeles că murise copilul. David le‑a zis slujitorilor săi: „A murit copilul?” Și ei i‑au răspuns: „A murit.”
20 Atunci, David s‑a ridicat de la pământ, s‑a spălat, s‑a uns și și‑a schimbat hainele, apoi s‑a dus la Casa DOMNULUI și s‑a închinat . Când s‑a întors acasă, a cerut să i se dea să mănânce și a mâncat. 21 Slujitorii lui i‑au zis: „Ce înseamnă ceea ce faci? Ca să rămână copilul în viață, posteai și plângeai, și acum, când a murit copilul, te ridici și mănânci!” 22 El le‑a răspuns: „Când trăia copilul, posteam și plângeam, căci ziceam: «Cine știe? Poate Se va îndura DOMNUL de mine, și copilul va trăi.» 23 Acum, când a murit, la ce bun să mai postesc? Pot oare să‑l aduc înapoi? Eu mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce la mine.”
Nașterea lui Solomon
24 David a mângâiat‑o pe Bat‑Șeba, nevasta sa, a intrat la ea și s‑a culcat cu ea. Ea a născut un fiu, pe care l‑a numit Solomon. Fiindcă DOMNUL îl iubea, 25 a trimis vorbă prin profetul Natan să i se pună numele Iedidia , în cinstea DOMNULUI.
Cucerirea Rabei și supunerea amoniților
26 Ioab s‑a războit cu fiii lui Amon la Raba și a cucerit cetatea regală. 27 Ioab i‑a trimis lui David soli care să‑i spună: „Am început lupta împotriva Rabei și am pus stăpânire pe rezerva de apă ; 28 strânge acum restul poporului, așază‑ți tabăra în apropierea cetății și cucerește‑o, ca să nu iau eu cetatea și numele meu să fie aclamat în ea!” 29 David a strâns tot poporul, a mers asupra cetății Raba, a atacat‑o și a cucerit‑o. 30 Au luat de pe capul regelui lor coroana (care cântărea un talant de aur și era țintuită cu pietre scumpe) și au pus‑o pe capul lui David, care a luat foarte multă pradă din cetate. 31 I‑a scos afară pe locuitori și i‑a pus la fierăstraie, la târnăcoape de fier și la securi de fier, precum și la cuptoarele de cărămizi; așa a făcut cu toate cetățile fiilor lui Amon. Apoi David s‑a întors la Ierusalim cu tot poporul.
O Dell xolleaol po Davido andoa Natano.
1 O Rai tradea le Natanos koa Davido. Thai o Natan avilo leste thai phendea lehkă: „Andekh četatea sas dui manuši, iekh bravalo thai aver čioŕo.
2 O bravalo sas les but bakrea thai but guruw.
3 O čioŕo nas les khanči dăsar khă bakrišoŕî, kai tindeasas la; delas la te xal, thai barearălas la o andekhthan pehkă šeavença; oi xalas anda kodoa kotor le manŕăsa lesa, pelas anda kodoa taxtai lesa, sovelas ka lehko kolin, thai dikhălas pe late sar ka pesti šei.
4 Avilo khă phiritorii koa manuši kodoa o bravalo. Thai o bravalo či lea te šinel anda pehkă bakrea or anda pehkă guruw, kaste tiravel khă xabe le phiritorehkă kai avilosas leste; ta lea e bakri le čioŕăsti, thai tiradeala andoa manuši kai avilosas leste.”
5 O Davido astardi'lo zurales xolleatar andoa manuši kodoa, thai phendea le Natanohkă: „Juvindo sî o Rai kă o manuši kai kărdea e buti kadea sî vreniko mullimahko.
6 Thai te del parpale štar bakrišoră, anda kă kărdea e buti kadea, thai nas les mila.”
7 Thai o Natano phendea le Davidohkă: „Tu san o manuši kadoa!” Kadea delduma o Rai, o Dell le Israelohko: „Me makhlem tu thagar poa Israelo, thai skăpisardem tu andoa vast le Saulohko;
8 kărdem tu stăpîno poa khăr te stăpînohko, thodem ka teo bărkh le romnea te stăpînohkă, thai dem tu o khăr le Israelohko thai le Iudahko. Thai te avino xançî kaditi, sahkă mai thoau.
9 Anda soste deanrigate tu o divano le Raiehko, kărindoi so sî nasul angla Leste? Maladean la sabiasa le Urias, o Xetito, lean dă romni lehka romnea thai les mudardean les la sabiasa le ševengo le Amonohkărăngo.
10 Akana čiăkhdata či dureola e sabia anda teo khăr, anda kă dean Ma rigate, thai anda kă lean dă romni la romnea le Uriasti, o Xetito.
11 Kadea del duma o Rai. „Dikta anda teo khăr vazdaua o čioŕîmos pa tute, thai laua tala te iakha, te romnean thai daua le avrăhkă kai sovela lença angloa mui le khamehko kadalehko.
12 Kă kărdean buti čioreal; ta Me kăraua e buti kadea angla soa Israelo tha angloa mui le khamehko.”
13 O Davido phendea le Natanohkă: „Bezexardeam angloa Rai!” Thai o Natan phendea le Davidohkă: „O Rai iertil ti bezex, či merăsa.
14 Ta, anda kă kărdean le dušmaien le Raiehkă te prasan Les, kărdindoi e buti kadea, o šeau kai kărdi'lo tukă, merălla.”
O mullimos le šaoŕăhko. O Solomono.
15 O Natan gălotar khără. O rai maladea le šeaoŕăs kai kărdeasas les le Davidohkă e romni le Uriasti, thai sas paharăs nasfalo.
16 O Davido rudisai'lo le Devllehkă anda o šeaoŕo, thai postisardea; thai kana avilo khără, soŕo reat bešlo suto pe phuw.
17 Le phură le khărăhkă rudisai'le lestar te uštel katai phuw; ta či kamblea, thai či xalea khanči lença.
18 Ando eftato des, o šeaoŕo mullo. Le kanditorea le Davidohkă daraile te phenen lehkă kă mullo o šeaoŕo. Kă phenenas: „Kana o šeaoŕo trailas înkă, deam lehkă duma, thai či ašundea me: sar te zumavas te phenas lehkă: „Mullo o šeaoŕo?” Sî te tristol pe i mai but.”
19 O Davido šutea sama kă le kanditorea den duma lokăs maškar lende, thai ateardea kă mullosas o šeaoŕo. O phendea pehkă kanditorengă: „Mullo o šeaoŕo?” Thai on dine les anglal: „Mullo.”
20 Atunči o Davido ušti'lo katai phuw. Xaladea pe, makhlea pe, thai paruglea pehkă çoale; pala kodea gălo ando khăr le Raiehko, thai rudisai'lo. Amboldindoi pe khără, manglea te del pe lehkă te xal, thai xalea.
21 Le kanditorea lehkă phendine lehkă: „So sî kodea kai kărăs? Kana trailas o šaoŕo postisas, thai rovesas; thai akana, kana mullo o šaoŕo, uštes thai xas!”
22 O deas anglal: „Kana trailas o šaoŕo, postiuas thai rovauas, kă phenauas: „Kon jeanel kana či avela Les mila le Raies mandar thai te na traila o šaoŕo?”
23 Akana, kana mullo, anda soste te mai posti? Dašti te mai amboldau les ande čivava? Me jeaua leste, ta o či mai amboldela pe mande.”
24 O David răzgăisardea pehka romnea e Bat-Šeba, thai šutea pe late thai suto lasa. Oi kărdea lehkă khă šeau, kai thodea lehkă anau Solomono, thai sao sas kamblino le Raiestar.
25 O dea les andel vast le proorokohkă le Natanohkă, thai o Natan thodea lehkă o anau Iedidia (O Kamblino le Raiehko), anda o Rai.
O limos la Rabako thai o mekhlimostelal le Amoniçăngo.
26 O Ioab, kai delasroata e Raba le šeavendi le Amonosti, thodea o vast pe četatea e thagarni,
27 thai tradea solea koa Davido te phenen lehkă: „Leam te maras ame pai Raba, thai thodeam stăpînimos pe četatea le paiendi;
28 tide akana e kolaver rig le poporosti, uli pai četatea, thai lela, kaste na lau la me thai te avel pa mande e patiu.”
29 O Davido tidea soa poporo, thai gălo pai četatea e Raba; mardea la thai lea la.
30 Lea e kununa poa šero lakă thagarosti, kai tolas khă talanto sumnakuno thai sas pherdi baŕ kuči. Thodine la po šero le Davidohko, kai lea kă but baro limos andai četatea.
31 Ankladea le manušen, thai nakhadea le andal ferestrăuri, andal grape sastrehkă thai tovera sastrehkă, thai thodea le andel bouri le kărămizăngă; kadea kărdea sa le četăçăngă le šeavengă le Amonohkă. O Davido amboldi'lo ando Ierusalimo sa le poporosa.