Ioab obține iertarea lui Absalom
1 Ioab, fiul Țeruiei, a băgat de seamă că regele era cu gândul la Absalom. 2 A trimis la Tecoa și a adus de acolo o femeie iscusită, căreia i‑a zis: „Prefă‑te că ești cuprinsă de jale și îmbracă‑te în haine de doliu; nu te unge cu untdelemn, ci fii ca o femeie care plânge de multă vreme după un mort! 3 Să te duci la rege și să‑i vorbești după cum îți voi spune.” Și Ioab i‑a spus ce trebuie să zică.
4 Femeia din Tecoa s‑a dus să‑i vorbească regelui. S‑a plecat adânc, cu fața la pământ, și a zis: „O, rege, scapă‑mă !” 5 Regele i‑a zis: „Ce-i cu tine?” Ea a răspuns: „Vai, sunt văduvă ; bărbatul meu a murit. 6 Slujnica ta avea doi fii, care s‑au luat la ceartă pe câmp; fiindcă n‑a fost nimeni să‑i despartă, unul l‑a lovit pe celălalt și l‑a omorât. 7 Și, iată, toată familia s‑a ridicat împotriva slujnicei tale, zicând: «Adu‑l încoace pe ucigașul fratelui său, ca să‑l omorâm pentru viața fratelui pe care l‑a ucis și să‑l nimicim pe moștenitor!» Astfel vor să‑mi stingă și tăciunele care mi‑a rămas și să nu‑i lase bărbatului meu nici nume, nici rămășiță pe fața pământului.” 8 Regele i‑a zis femeii: „Du‑te acasă! Voi da porunci cu privire la tine.”
9 Femeia din Tecoa i‑a zis regelui: „Asupra mea , o, rege, domnul meu, și asupra casei tatălui meu să cadă vina; regele și tronul lui să fie nevinovați!” 10 Regele a zis: „Pe cel care va vorbi împotriva ta să‑l aduci la mine, și nu se va mai atinge de tine!” 11 Ea a răspuns: „Să‑și aducă aminte regele de DOMNUL, Dumnezeul său, pentru ca răzbunătorul sângelui să nu sporească prăpădul și să‑mi nimicească fiul!” Și el a zis: „Viu este DOMNUL că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ!”
12 Femeia a zis: „Îngăduie‑i slujnicei tale să‑i spună o vorbă domnului meu, regele!” Și el i‑a zis: „Vorbește!” 13 Femeia a zis: „De ce ai pus la cale una ca asta împotriva poporului lui Dumnezeu? Chiar din cuvântul pe care tocmai l‑a rostit, regele se arată vinovat, de vreme ce nu‑l aduce înapoi pe cel pe care l‑a izgonit. 14 Cu o moarte toți suntem datori ; suntem ca apa vărsată pe pământ, care nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viața, ci făurește planuri pentru ca cel izgonit departe să nu rămână izgonit. 15 Eu am venit să vorbesc despre lucrul acesta cu regele, domnul meu, pentru că poporul m‑a înspăimântat. Atunci, slujnica ta și‑a zis: «Ia să vorbesc eu cu regele; poate că regele va face după sfatul slujnicei sale.» 16 Da, regele va asculta și o va izbăvi pe slujnica sa din mâna celui care caută să ne scoată, pe mine și pe fiul meu, din moștenirea lui Dumnezeu. 17 Slujnica ta a zis: «Cuvântul domnului meu, regele, îmi va aduce liniște, căci domnul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu, când e vorba să cântărească binele și răul.» Și DOMNUL, Dumnezeul tău, să fie cu tine!”
18 Drept răspuns, regele i‑a zis femeii: „Nu‑mi ascunde nimic din ce te voi întreba!” Femeia a zis: „Să vorbească domnul meu, regele!” 19 Regele a întrebat: „Nu cumva mâna lui Ioab este cu tine în toată treaba aceasta?” Femeia a răspuns: „O, rege, domnul meu, viu este sufletul tău că nu este cu putință nicio abatere, nici la dreapta, nici la stânga, de la tot ce a zis domnul meu, regele! Într‑adevăr, robul tău Ioab este cel care mi‑a dat poruncă și care a pus în gura slujnicei tale toate aceste cuvinte. 20 Tocmai ca să dea o altă înfățișare acestei întâmplări a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu are înțelepciune ca înțelepciunea unui înger al lui Dumnezeu și știe tot ce se petrece pe pământ.”
21 Regele i‑a zis lui Ioab: „Iată, voi face lucrul acesta; du‑te și adu‑l înapoi pe tânărul Absalom!” 22 Ioab s‑a plecat cu fața la pământ, s‑a închinat și l‑a binecuvântat pe rege. Ioab a mai zis: „Robul tău cunoaște azi că a căpătat trecere înaintea ta, o, rege, domnul meu, fiindcă regele lucrează după cuvântul robului său.” 23 Ioab s‑a ridicat, s‑a dus la Gheșur și l‑a adus pe Absalom la Ierusalim. 24 Dar regele a zis: „Să se întoarcă la casa lui și să nu‑mi vadă fața!” Și Absalom s‑a întors la casa lui și n‑a văzut fața regelui.
25 În tot Israelul nu era bărbat atât de chipeș și de vestit ca Absalom: din talpa piciorului până în creștetul capului nu avea niciun cusur. 26 Când își rădea capul (căci își rădea capul la fiecare sfârșit de an, fiindcă părul îi atârna greu), greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după siclul regelui . 27 Lui Absalom i s‑au născut trei fii și o fiică, numită Tamar, care era frumoasă la înfățișare.
28 Absalom a locuit la Ierusalim doi ani, dar n‑a văzut fața regelui. 29 Apoi Absalom a trimis după Ioab, cu gând să‑l trimită la rege, dar Ioab n‑a vrut să vină la el. A trimis după el a doua oară, dar tot n‑a vrut să vină. 30 Atunci, Absalom le‑a zis slujitorilor lui: „Vedeți, ogorul lui Ioab este lângă al meu; are orz pe el; duceți‑vă și puneți‑i foc!” Și slujitorii lui Absalom au pus foc ogorului. 31 Ioab s‑a dus degrabă la Absalom acasă și i‑a zis: „De ce au pus slujitorii tăi foc ogorului meu?” 32 Absalom i‑a răspuns lui Ioab: „Iată, am trimis după tine ca să vii aici și să te trimit la rege să‑i spui: «La ce am mai venit din Gheșur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu și acum acolo.» Așadar, vreau să văd fața regelui și, dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare!” 33 Ioab s‑a dus la rege și i‑a vorbit întocmai , iar regele l‑a chemat pe Absalom. El a venit la rege, s‑a plecat cu fața la pământ înaintea regelui, iar regele l‑a sărutat pe Absalom.
O Ioab tradel kha juwlea andoa Tekoa koa Davido.
1 O Ioab, o šeau la Çeuriako, lea sama kă o illo le thagarehko sas astardo dorostar pala o Absalomo.
2 Tradea te anel lehkă anda e Tekoa khă juwli jeanglini, thai phendea lakă: „Kărdeo khă roves, thai xureau tu andel çoale la jaleakă; na makh tu zetinosa, thai au sar khă juwli kai dă but čiro rovel pala khă mullo.
3 Te jeas kadeadar koa thagar, thai te des lehkă duma kadea.” Thai o Ioab phendea lakă so trăbulas te phenel.
4 E juwli kadea andai Tekoa găli te del duma le thagarehkă. Peli le mosa pe phuw, bandi'li, thai phendea: „Thagarîna, skăpisar ma!”
5 O thagar phendea lakă: „So sî tu?” Oi dea les anglal: „E, sîm phiwli, o rom muŕo mullo!
6 Ti roaba sas la dui šeave; lidui xaline pe po kîmpo, thai nas khonikh te ankalave'le; iekh maladea le kolavrăs, thai mudardea les.
7 Thai dikta kă sai familia vazdea pe pa ti roaba, phendindoi: „Ankalau avri le mudarditores pehkă phralehko! Kamas te mudaras les, anda e čivava pehkă phralesti kai mudardea les; kamas te xasaras i orta le mandimatores!” On mudarăna kadea i i o ambral kai mai ašel, kaste na mekăn mîŕă romehkă či khă anau thai či avimos juvindo po mui la phuweako.”
8 O thagar phendea la juwleakă: „Jea khără. Daua mothodimata diklimasa tute.”
9 E juwli andai Tekoa phendea le thagarehkă: „Pa mande, thagarina, muŕo rai, thai poa khăr mîŕă daddehko te perăl sai doši; o thagar thai o skamin lehko le raimahko te na aveles khanči dukhadimahko.”
10 O thagar phendea: „Te dela duma varekon pa tute, te anes les mande, thai či mai lela pe tutar.”
11 Oi phendea: „Te anel pehkă godi o thgar le Raiestar, le Devllestar tirăstar, andoa ambolditorii le ratehko te na barearăl o nasulimos, thai te na xasaol pe muŕo šeau!” Thai o phendea lakă: „Juvindo sî o Rai, kă ăkh firo ball andoa šero te šeavehko či perăla pe phuw!”
12 E juwli phendea: „Mekh tea roaba te mothol khă orba le raiehkă mîŕăhkă, le thagarehkă.” Thai o phendea: „De duma!”
13 E juwli phendea: „Anda soste des tu godi kadea tu dikhlimasa koa poporo le Devllehko, kă či anklel orta anda le divanuri le thagarehkă kă o thagar sî i sar došalo kana či akharăl parpale kodoles kai našadea les?
14 Trăbul biathadimahko te meras, thai avasa sar varesar paia šordine pe phuw, kai či mai tiden pe. O Dell či lel e čivava, thai kamel ka o našlitorii te na ašel našado angla Leste.
15 Akana, kana avilem te phenau kadala divanuri le thagarehkă, o rai muŕo, avilem anda kă o poporo darardea ma. Thai e roaba tiri phendea: „Kamau te dau duma le thagarehkă; daštila pe kă o thagar kărăla so phenela lesti roaba.
16 E, o thgar ašunela pehka roaba, kaste skăpil andoa vast kolengo kai roden te xasarăn ame, man thai mîŕî šaves, le mandimatastar le Devllehkărăstar.”
17 E roaba tiri phendea: „O divano le raiehko le thagarehko mîŕăhko te del ma xodinimos. Kă o rai muŕo thagar sî sar îkh înjero le Devllehko, gata te ašunel o mišto thai o nasul. Thai o Rai, o Dell tiro, te avel tusa.”
18 O thgar dea anglal, thai phendea la juwleakă: „Na garau mangă so pušaua tu.” Thai e juwli phendea: „Te del duma o rai muŕo o thagar!”
19 O thagar phendea atunčiara: „Ta na o vast le Ioabahko nai o tusa ande buti kadea sa?” Thai e juwli dea anglal: „Juvindo sî teo duxo, thagarina, muŕo rai, kă nai daštimasa či khă dimosrigate či ande čeači či ande bičeči kata sa so phendea o rai muŕo o thagar. Pe čečimaste, o robo tiro o Ioab mothodea mangă, thai thodea ando mui tea roabakă sa kadala divanuri.
20 Kaste del khă dikhlimos aver la buteakă, kărdea teo robo e buti kadea.Ta o rai muŕo sî sa kaditi dă xarano sar i khă înjero le Devllehko, kaste na prinjeanel sa so kărdeol pe phuw.”
O Absalom sî iertime thai andino parpale.
21 O thagar phendea le Ioabohkă: „Dikta, kamau te kărăs e buti kadea; kadeadar jea, thai an parpale le tărne Absalomos.”
22 O Iobab pelo le mosa pe phuw, rudisa'lo thai deadumadămišto le thagares. Pala kodea phendea: „O robo tiro prinjeanel ades kă lem nakhluimos angla tute, thagarina, muŕo rai, anda kă o thagar kărăl buti pala o divano pehkă robohko.”
23 O Iobab ušti'lo, thai teleardea ando Ghešuro, thai andea le Absalomos parpale ando Ierusalimo.
24 Ta o thagar phendea: „Te jeal ande pehko khăr, thai te na dikhăl muŕo mui.” Thai o Asalomo gălo ande pehko khăr, thai či dikhlea o mui le thagarehko.
25 Nas manuši ande soa Israelo kadea ašundo ando dičimos le šukarimahko lehko; dă andai talpa le pînŕăsti ji ando krešteto le šerăhko, nas les či khă rimomos.
26 Kana mîŕavelas pehko šero – thai mîŕavelas les ande sako bărši, anda kă le ball sas lehkă phară – o pharimos le ballengă pa lehko šero sas dă dui šella siklea palai tol le thagaresti.
27 Le Absalomohkă kărdi'le lehkă trin šeave, thai khă šei, dinianau, Tamar, kai sas khă juwli šukar koa tipo.
28 O Absalom bešlo dui bărši ando Ierusalimo, bi te dikhăl o mui le thagarehko.
29 Pala kodea akhardea le Ioabos, te tradel les koa thagar: ta o Iobab či kamblea te avel leste. Akhardea les o duitodata; thai o Iobab sa či kamblea te avel.
30 O Absalom atunčeara phendea pehkă kanditorengă: „Dikhăn, e phuw le Ioabosti sî paša mîŕî; sî les pe leste orzo; jean thai thon lehkă iag.” Thai le kanditorea le Absalomohkă thodine iag le kîmpohkă.
31 O Iobab ušti'lo thai gălo koa Absalom khără. Thai phendea lehkă: „Anda soste thodean te kanditoren te den iag mîŕă kîmpos?”
32 O Absalom dea anglal le Ioabos: „Dikta, tradem tukă orba thai phendem tukă: „Av koče, thai tradaua tu koa thagar te phenes lehkă: „Anda soste ambolde ma andoa Ghešuro? Sahkă avel mai mišto anda mande te avau i akana oče. Kamau akana te dikhau o mui le thagarehko; thai kana sî vokh bilašimos ande mande, te mudarăl ma.”
33 O Iobab gălo koa thagar, thai phendea lehkă e buti kadea. Thai o thagar akhardea le Absalamos, kai avilo leste thai šudea pe le mosa kai phuw angla leste. O thagar čiumidea le Asalomos.