Țiba îl vorbește de rău pe Mefiboșet
1 Când trecuse David puțin de vârf, iată că Țiba , slujitorul lui Mefiboșet, i‑a ieșit înainte cu o pereche de măgari înșeuați, încărcați cu două sute de pâini, o sută de turte de stafide, o sută de turte din fructe de vară și un burduf cu vin. 2 Regele i‑a zis lui Țiba: „Ce ai de gând cu acestea?” Țiba a răspuns: „Pe măgari vor merge călare cei din casa regelui, pâinile și fructele de vară sunt pentru hrana slujitorilor, iar vinul este pentru potolirea setei celor sleiți de puteri în pustiu.” 3 Regele a zis: „Unde este fiul stăpânului tău?” Și Țiba i‑a răspuns regelui: „Iată, a rămas la Ierusalim, căci a zis: «Astăzi, casa lui Israel îmi va da înapoi regatul tatălui meu.»” 4 Regele i‑a zis lui Țiba: „Iată, tot ce este al lui Mefiboșet este al tău!” Și Țiba a zis: „Mă închin cu plecăciune. Să capăt trecere înaintea ta, o, rege, domnul meu!”
Șimei îl ocărăște pe David
5 Când a ajuns regele David la Bahurim, a apărut fără veste un om din neamul lui Saul, numit Șimei , fiul lui Ghera. În timp ce mergea, el blestema 6 și azvârlea cu pietre spre David și spre toți slujitorii regelui David; poporul și toți vitejii erau la dreapta și la stânga regelui . 7 Șimei îl blestema pe David cu aceste cuvinte: „Du‑te, du‑te, om al sângelui, om de nimic! 8 DOMNUL întoarce asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia ai domnit; DOMNUL a dat domnia în mâinile fiului tău Absalom și iată‑te ajuns în nenorocire, căci ești un om al sângelui!”
9 Atunci, Abișai, fiul Țeruiei, i‑a zis regelui: „Cum îndrăznește acest câine mort să‑l blesteme pe domnul meu, regele? Lasă‑mă, te rog, să‑i tai capul!” 10 Dar regele a zis: „Aceasta nu vă privește pe voi, fiii Țeruiei! Dacă blestemă pentru că DOMNUL i‑a zis: «Blestemă‑l pe David!», cine‑i va zice: «De ce faci așa?»” 11 Și David le‑a zis lui Abișai și tuturor slujitorilor săi: „Iată, fiul meu , care a ieșit din coapsele mele, caută să‑mi ia viața; cu cât mai mult beniamitul acesta! Lăsați‑l să blesteme, căci DOMNUL i‑a zis! 12 Poate că DOMNUL Se va uita la necazul meu și îmi va face bine în locul blestemelor lui de astăzi.” 13 David și oamenii lui și‑au văzut de drum.
Șimei mergea pe coasta muntelui, în dreptul lui David , și, în timp ce mergea, blestema, azvârlea cu pietre spre el și vântura praf. 14 Regele și tot poporul care era cu el au ajuns obosiți lângă Iordan și acolo s‑au odihnit.
Sfetnicii lui Absalom
15 Absalom și toți cei din popor – bărbații lui Israel – intraseră în Ierusalim. Ahitofel era și el cu Absalom . 16 Când Hușai, architul, prietenul lui David, a ajuns la Absalom, i‑a zis: „Trăiască regele! Trăiască regele!” 17 Și Absalom i‑a zis lui Hușai: „Asta îți este statornicia față de prietenul tău? Cum de nu te‑ai dus cu prietenul tău?” 18 Hușai i‑a răspuns lui Absalom: „Nu m‑am dus pentru că vreau să fiu de partea celui ales de DOMNUL, de acest popor și de toți bărbații lui Israel; al lui vreau să fiu și cu el vreau să rămân. 19 Mai mult, cui ar trebui să‑i slujesc? Oare nu fiului său? Cum i‑am slujit tatălui tău, așa îți voi sluji și ție!”
20 Absalom i‑a zis lui Ahitofel: „Sfătuiți‑vă împreună. Ce avem de făcut?” 21 Ahitofel i‑a zis lui Absalom: „Intră la țiitoarele pe care le‑a lăsat tatăl tău pentru îngrijirea casei; astfel, tot Israelul va ști că ți‑ai atras ura tatălui tău, și mâinile tuturor celor ce sunt cu tine se vor întări.” 22 Au întins un cort pentru Absalom pe acoperiș, iar Absalom a intrat la țiitoarele tatălui său în fața întregului Israel. 23 Pe vremea aceea, sfatul pe care îl dădea Ahitofel era ascultat de parcă ar fi fost un răspuns venit de la Dumnezeu. La fel era cu orice sfat al lui Ahitofel, atât pentru David, cât și pentru Absalom.
O Çiba kandel le Mefibošetos.
1 Kana nakhlosas o Davido xançî le gorăstar, dikta kă o Çiba, o knanditorii le Mefibošehko, avilo angla leste do katîrănça kai sas pe lende, dui šella manŕă, ăkh šell melea stafidengă, ăkh šell roade milahkă, thai khă burdufo molleasa.
2 O thagr phendea le Çibahkă: „So kames te kărăs kadalença?” Thai o Çiba dea les anglal: „Le katîrea sî andoa khăr le thagarehko, andoa ankăstimos, le manŕă thai le roade le milahkă sî andoa xabe le tărnengo, thai e moll andoa atărdimos la trušako kolengo kai avena ašade ande pustia.
3 O thagar phendea: „Kai sî o šeau te stăpînohko?” Thai o Çiba dea anglal le thagares: „Dikta, ašilo ando Ierusalimo, kă phendeas: „Ades o khăr le Israelohko dela ma parpale o thgarimos mîŕă daddehko.”
4 O thagar phendeas le Çibahkă: „Sa so sî le Mefibošetohkă sî tiro.” Thai o Çiba phendea: „Bandiua meklimasa! Te lau nakhlimos angla tute, thagarina, muŕo rai!”
O Šimei del armaia.
5 O Davido arăslosas ji ando Baxurimo. Thai oçal ankăsto khă manuši andai familia thai andoa khăr le Saulohko, dinoanau Šimei, o šeau le Gherahko. O jealas angle dindoiarmaia,
6 thai šudea baŕănça pala o Davido thai pala sa le kanditorea le thagarehkă le Davidohkă, ando čiro kai soa poporo thai sa le zurale bešenas ande čeači thai ande bičeči le thagaresti.
7 O Šimei delas duma kadea kana delas armaia: „Jeatar, jeatar, manuši le ratehko, manuši jungalea!
8 O Rai kărăl te perăl pa tute o došalimos andoa soa rat le khărăhko le Saulohko, savehko skamin le raimahko lean les, thai o Rai dea o thagarimos andel vast te šeavehkă le Absalomohkă; thai dikta tu prikăjime, kă san khă manuši le ratehko!”
9 Atunčeara o Abišai, o šeau la Çeuriako, phendea le thagarehkă: „Anda soste delarmaia koadoa jukăl mullo le raies mîŕăs le thagares? Mekh ma, rudi tu, te jeau te šinau lehko šero.”
10 Ta o thgar phendea: „So sî tume tumen mança, šeave la Çeuriakă? Kana delarmaia, ameal kă o Rai phendea lehkă. „Dearman le Davidos!” Ta kon phenela lehkă: „Anda soste kărăs kadea?”
11 Thai o Davido phendea le Abišaiehkă thai sa pehkă kanditorengă: „Dikta kă muŕo šeau, kai ankăsto anda muŕo stato, kamel te lel mîŕî čivava; sodesa mai but o Beneamito kadoa! mekăn les te del ma armaia, kă o Rai phendea lehkă.
12 Daštil pe kă o Rai dikhăl ka muŕo tino, thai kărăla mangă mišto ando than le armaiango dă ades.”
13 O Davido thai lehkă manuši dikhline pehkă dromestar. O Šimei jealas po prašau le baŕbarăhko, ando čeačio le Davidohko, thai jeandoi, delas armaia, thai bravarălas poši.
14 O thagar thai soa poporo kai sas lesa arăsline ando Afimo, thai oče xodinisai le.
O Xušai koa Absalomo.
15 O Absalomo thai soa poporo, le rom le Israelohkă, šutine pe ando Ierusalimo. O Axitofelo sas i o le Absalomosa.
16 Kana arăslo o Xušai, o Archito, o amal le Davidohko, koa Absalomo, phendea lehkă: „Trail o thagar! Trail o thagar!”
17 Thai o Absalom phendea le Xušaiohkă: „Dikta sode dă but nikrăs tu ka teo amal!” Anda soste či gălean te amalosa?”
18 O Xušai dea anglal le Absalamos: „Anda kă kamau te avau kolehko kai alosardea les o Rai thai soa poporo kadoa thai sa le rom andoa Israelo, thai lesa kamau te ašeau.
19 Kadeadar, kas kandaua? Na lehkă šeavehkă? Sar kandem te daddehkă, kadea kandaua i tut.”
O Absalom ašunel le Axitofelostar.
20 O Absalomo phendea le Axitofelohkă: „Den tume duma andekhthan; so same kărimahko?”
21 Thai o Axitofelo phendea le Absalomohkă: „Šu tu ka le phiramnitoare kai muklea le teo dadd anda o arakhaimos le khărăhko; kadea, soa Israelo jeanela kă kărdilean bidikhlino te daddehkă, thai le vast sa kolengo kai sî tusa zureaona.”
22 Anzarde khă çăra andoa Absalomo opră po khăr, thai o Absalomo šutea pe kal phiramnitoare lehkă daddehkă, angla soa Israelo.
23 O divano dino po čiro kodoa le Axitofelostar sas les sa kaditi zor i sar kana pušlino le Devlles. Sa kadea sas i le divanurença le Axitofeloohkă, avine andoa Davido, or avine andoa Absalomo.