Familia lui David
1 Între casa lui Saul și casa lui David a fost un război îndelungat. David creștea în putere, iar casa lui Saul slăbea tot mai mult. 2 Lui David i s‑au născut fii la Hebron. Întâiul lui născut a fost Amnon, fiul lui Ahinoam din Izreel; 3 al doilea, Chileab, fiul lui Abigail din Carmel, fosta nevastă a lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheșurului ; 4 al patrulea, Adonia , fiul Haghitei; al cincilea, Șefatia, fiul lui Abital, 5 și al șaselea, Itream, fiul Eglei, nevasta lui David. Aceștia i s‑au născut lui David la Hebron.
Abner trece de partea lui David
6 În timpul războiului dintre casa lui Saul și casa lui David, Abner a devenit tot mai puternic în casa lui Saul. 7 Saul avusese o țiitoare, numită Rițpa , fiica lui Aiia. Și Iș‑Boșet i‑a zis lui Abner: „De ce ai intrat la țiitoarea tatălui meu?” 8 Abner s‑a aprins de mânie din pricina cuvintelor lui Iș‑Boșet și i‑a răspuns: „Sunt eu oare un cap de câine din Iuda? Până astăzi am dovedit bunăvoință față de casa tatălui tău, Saul, față de frații și prietenii lui, și nu te‑am dat în mâinile lui David, iar tu acum îmi găsești vină cu privire la femeia aceasta? 9 Să Se poarte Dumnezeu cu toată asprimea față de Abner dacă nu voi face cum i‑a jurat DOMNUL lui David, 10 când a spus că regatul va fi luat de la casa lui Saul și că tronul lui David va fi statornicit peste Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer‑Șeba!” 11 Iș‑Boșet n‑a mai îndrăznit să sufle o vorbă în fața lui Abner, pentru că se temea de el.
12 Abner a trimis soli la David să‑i spună din partea lui: „A cui este țara? Încheie legământ cu mine, și, iată, mâna mea te va ajuta să întorci tot Israelul la tine!” 13 David a răspuns: „Bine, voi încheia legământ cu tine, dar cer un lucru de la tine: să nu‑mi vezi fața decât dacă mi‑o vei aduce pe Mical , fata lui Saul, când vei veni să te înfățișezi înaintea mea!” 14 David i‑a trimis soli lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, ca să‑i spună: „Dă‑mi‑o pe nevasta mea Mical, cu care m‑am logodit pentru o sută de prepuțuri de filisteni!” 15 Iș‑Boșet a trimis s‑o ia de la bărbatul ei, Paltiel , fiul lui Laiș. 16 Bărbatul ei a mers după ea plângând până la Bahurim . Atunci, Abner i‑a zis: „Întoarce‑te din drum !” Și el s‑a întors.
17 Abner le‑a trimis solie bătrânilor lui Israel: „Nu demult doreați să‑l faceți pe David rege peste voi; 18 puneți‑l acum, căci DOMNUL a zis despre el: «Prin mâna robului Meu David voi izbăvi poporul Meu, Israel, din mâna filistenilor și din mâna tuturor vrăjmașilor lui!»” 19 Abner a vorbit și în auzul lui Beniamin, iar apoi s‑a dus să spună și în auzul lui David, la Hebron, tot ce găsiseră de cuviință să facă Israel și toată casa lui Beniamin. 20 A ajuns la David, în Hebron, însoțit de douăzeci de oameni, și David a dat un ospăț în cinstea lui Abner și a celor care erau cu el. 21 Abner i‑a zis lui David: „Îngăduie‑mi să plec degrabă și să strâng tot Israelul la domnul meu, regele, ca să încheie legământ cu tine și să domnești peste tot ce‑ți dorește sufletul!” David i‑a dat drumul lui Abner, și el a plecat în pace.
Ioab îl ucide pe Abner
22 Tocmai atunci Ioab și slujitorii lui David se întorceau dintr‑un raid și aveau cu ei multă pradă. Abner nu mai era cu David, la Hebron, căci David îl trimisese la drum , și el plecase în pace. 23 Când a venit Ioab cu toată ceata lui, i s‑a spus: „Abner, fiul lui Ner, a venit la rege, care i-a dat drumul să se ducă în pace.” 24 Ioab s‑a dus la rege și i‑a zis: „Ce ai făcut? Iată, Abner a venit la tine! De ce l‑ai lăsat să plece? Acum e bun plecat! 25 Tu‑l cunoști pe Abner, fiul lui Ner. A venit să te înșele, să afle când ieși și când intri și să știe tot ce faci.” 26 După ce a ieșit de la David, Ioab a trimis niște soli după Abner, iar ei l‑au adus înapoi de la fântâna fără apă Sira. Însă David nu știa nimic. 27 Când Abner s‑a întors la Hebron, Ioab l‑a tras deoparte în mijlocul porții, ca și când ar fi vrut să‑i vorbească în taină, și l‑a lovit în pântece. Astfel a murit Abner pentru vărsarea sângelui lui Asael, fratele lui Ioab .
28 După aceea, când a aflat David, a zis: „Eu și regatul meu suntem nevinovați pe vecie înaintea DOMNULUI de sângele lui Abner, fiul lui Ner. 29 Vina să cadă asupra capului lui Ioab și asupra întregii case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva atins de o scurgere de sămânță sau de o boală de piele, care să învârtă fusul , să cadă ucis de sabie sau să ducă lipsă de pâine!” 30 Astfel, Ioab și fratele său, Abișai, l‑au omorât pe Abner pentru că îl omorâse pe fratele lor, Asael , în lupta de la Gabaon. 31 David le‑a zis lui Ioab și întregului popor care era cu el: „Sfâșiați‑vă hainele, încingeți‑vă cu saci și bociți‑vă înaintea lui Abner!” Și regele David mergea în urma patului mortuar . 32 L‑au îngropat pe Abner la Hebron. Regele și‑a ridicat glasul și a plâns la mormântul lui Abner; și tot poporul plângea.
33 Regele l‑a plâns pe Abner și a zis:
„Să moară Abner cum moare un netrebnic?
34 Mâinile nu‑ți erau legate,
nici picioarele nu‑ți erau puse în lanțuri.
Ai căzut cum cade cineva înaintea celor nelegiuiți!”
Și tot poporul a plâns și mai mult după Abner.
35 Tot poporul s‑a apropiat de David ca să‑l îndemne să mănânce pâine cât era încă ziuă, dar David a jurat astfel: „Dumnezeu să se poarte cu toată asprimea față de mine dacă voi gusta pâine sau altceva înainte de apusul soarelui!” 36 Tot poporul a văzut lucrul acesta și l‑a încuviințat; toate faptele regelui au fost bine văzute de tot poporul. 37 Tot poporul care era cu David și tot Israelul au înțeles în ziua aceea că nu cu știrea regelui fusese ucis Abner, fiul lui Ner. 38 Regele le‑a zis slujitorilor săi: „Nu știți că o căpetenie, un om mare, a căzut astăzi în Israel? 39 Eu sunt încă slab, deși am fost uns rege, iar oamenii aceștia, fiii Țeruiei, sunt prea aprigi pentru mine. DOMNUL să‑i răsplătească celui ce a făcut răul după răutatea lui!”
E zor le Davidosti bareol; e familia lesti.
1 O mardimos nikărdea but maškar o khăr le Saulohko thai le Davidohko. O Davido sas sa mai zuralo, thai o khăr le Saulohko jealas parpale.
2 Le Davidohkă kărdi'le lehkă šeave ando Xebrono. Lehko anglal kărdo sas o Amnono, anda e Axinoama andoa Izreelo;
3 o duito, o Chileab, andai Abigail andoa Karmelo, e romni le Nabalosti; o trito, o Absalomo, o šeau la Maacheiako, e šei le Talamaiesti, o thagar le Ghešurohko;
4 o štarto o Adonia, o šeau la Xagiteiako; o pajto, o Šefatia, o šeau la Abilaleiako;
5 thai o šou, o Itreamo, andai Egla, e romni le Davidosti. Kadala kărdi le ăl Davidohkă ando Xebrono.
O Abnero anda o Davido.
6 Ando čiro le mardimahko maškar o khăr le Saulohko thai o khăr le Davidohko, o Abner nikărdea zuralimasa koa khăr le Saulohko.
7 Ta o Saulo sas les khă phiramnitoarea, dinianau Riçpa, e šei le Aiiasti. Thai o Iš-Bošeto phendea le Abnerohkă: „Anda soste šutean tu kai phiramnitoarea mîŕă daddesti?”
8 O Abner xoleai'lo but zurales anda le divanuri le Iš-Bošetohkă, thai dea anglal:
„Ta šero juklehko sîm me, thai nikrau le Iudasa? Me dau ades laxšimos angloa khăr te daddehko le Saulohko, angla sal phral thai le amal lehkă, či dem tu andel vast le Davidohkă, thai ades šos mangă doši anda khă bezex kărdi la juwleasa kadalasa?
9 O Delkl te došarăl sa le zuralimasa le Abneros, te na kăraua sar solaxadea o Rai le Davidohkă,
10 kana phendea lehkă kă o thagarimos avela lino kata o khăr le Saulohko, thai kă o skamin le raimahko le Davidohko avela vazdino pa soa Israelo thai pa soa Iuda, kata o Dano ji ando Beer-Šeba.”
11 Iš-Bošet či mai lea zor te deles anglal khă orba le Abneros, anda kă daralas lestar.
12 O Abner tradea solea koa Davido, te phenen lehkă anda lesti rig: „Kahko sî o čem? Kăr phanglimos mança, thai o vast muŕo kandela tu te amboldes tute soa Israelo.”
13 O dea les anglal: „Mišto! Kăraua phanglimos tusa, ta mangau tukă khă buti: te na dikhăs muŕo mui numa te anesa mangă mai anglal la Mikala, e šei le Saulosti kana avesa mande.”
14 Thai o David tradea solea koa Iš-Bošet, o šeau le Saulohko, te phenen lehkă: „De ma mîŕa romnea la Mikala, saveasa tomnisailem anda khă šell preapuçurea katal Filistenea.”
15 O Iš-Bošeto tradea te len la kata lako rom o Paltielo, o šeau le Laišohko.
16 Thai lako rom gălo pala late roindoi ji ando Baxurimo. Atunčeara o Abner, phendea lehkă: „Jeatar! Thai ambolde tu!” Thai o amboldi'lo.
17 O Abner bešlo dă divan le phurănça le Israelohkă, thai phendea lengă: „Akana nabut tume kamenas te avel tume thagar le Davidos;
18 thon les akana, kă o Rai phendea pa leste: „Anda muŕo robo o Davido skăpiua Mîŕă poporos le Israelos andoa vast sea lehkă dušmaiengo.”
19 O Abner dea duma i le Beneaminohkă, thai gălo te phenel ando ašundimos le Davidohko ando Xebrono so mothodeasas o Israelo thai soa khăr le Benaminohko.
20 Arăslo koa Davido ando Xebrono, avindoi lesa biši manuši; thai o Davido dea khă bari skafidi ande pativ le Abnerosti thai kolença kai sas lesa.
21 O Abner phendea le Davidohkă: „Ušteaua, thai jeaua te tidau soa Israelo ka o rai muŕo o thagar, kaste kărăn phanglimos tusa, thai te rais ande sa pala tiro kamblimos.” O Davido dea drom le Abneros, kai teleardea pačeasa.
O Abnero sî mudardo le Ioabastar.
22 O Ioab thai le manuši le Davidohkă amboldilesas kata o phirimos khă kîrdohko, thai andine lença khă baro limos. O Abner manas koa Davido ando Xebrono, kă o Davido deasas les drom, thai teleardeasas pačeasa.
23 Kana avilo o Ioabo sa pehka čeatasa, phendea pe lehkă: „O Abner, o šeau le Nerohko, avilo koa thagar, kai dea les drom, thai gălotar pačeasa.”
24 O Ioab gălo koa thagar, thai phendea: „So kărdean? O Abner avilo tute; anda soste dean les drom thai meklean les te jealtar?
25 Tu prinjeanes le Abneros, o šeau le Nerohko! Avilo te athavel tu, kaste dikhăl te phirimata, thai te jeanel so kărăs.”
26 Thai o Ioab, pala so teleardea kata o Davido, tradea pel phirimata le Aberohkă varesar solea kai andine les parpale katai xaing bi paiesti e Sira: o Davido či jeanelas khanči.
27 Kana amoldi'lo o Abner ando Xebrono, o Ioab çîrdea les mai rigate andoa maškar le udarăhko, kaste del lehkă duma mai čioreal, thai maladea les oče ando păŕ, thai mudardea les, kaste amboldel o mullimos pehkă phralehko le Asaelohko.
O roimos le Davidohko anda o Abnero.
28 O Davido ašundea pala kodea, thai phendea: „Bidošako sîm me thai muŕo thagarimos pe večia, angloa Rai, anda o rat le Abnerohko, o šeau le Nerohko.
29 O rat kadoa te perăl poa šero le Ioabohko thai pa soa khăr lehkă daddehko! Orkana te avel ando khăr le Ioabohko varekon, azbado khă thavdimastar sămînçako or leprako, or sao te phirăl pe boata, or te perăl mudardo sabiatar, or te nigrăl lipsa manŕăstar!”
30 Kadeadar o Ioab thai lehko phral o Abišai, mudarde le Abneros, anda kă mudardea sas lengă phrales le Asaelos ando mardimos anda o Gabaono.
31 O Davido phendea le Ioabohkă thai sa le poporohkă kai sas lesa: „Šinen tumară çoale, thai phanden tume gonença, thai roven angloa Abner! Thai o thagar o Davido jealas pala o trono.
32 Praxosarde le Abneros ando Xebrono. O thagar vazdea o mui, thai ruia koa mormînto le Abnerohko, thai soa poporo rovelas.
33 O thagar kărdea kadea dilli jealeati andoa Abnero, thai phendea:
„Te merăll o Abner sar merăll khă čior?
34 Nas les či le vast phangle,
Či le pînŕă thodine andel lançuri
Pelean sar perăl varekon angla kola ăl jungale!”
Thai soa poporo ruia i mai but pala o Abnero.
35 Soa poporo paši'lo le Davidostar kaste kărăles te xal vareso, sode sas înkă des; ta o Davido solaxadea phendindoi: „Te došavel ma o Dell sa le zuralimasa, te zumaua manŕo or aver vareso anglal le perimahko le khamehko!”
36 Kadea buti sas prinjeandi thai čeaili sal poporostar, sa arkhle kă sas mišto so kărdea o thagar.
37 Soa poporo thai soa Israelo atearde ando des kodoa kă o Abnero, o šeau le Nerohko, nas mudardo anda o mothoimos le thagarehko.
38 O thagar phendea pehkă kanditorengă: „Či jeanen kă ăkh barošero, khă manuši baro, pelo ades ando Israelo?
39 Me sîm înkă šuko, barem kă lem o makhlimos o thagarinehko; thai le manuši kadala, le šeave la Çeuriakă, sî but zurale anda mande. O Rai te potinel pala lehko jungalimos kolehkă kai kărdea o nasul!”