Fapte 11

1 Apostolii și frații care erau în Iudeea au auzit că și neamurile au primit Cuvântul lui Dumnezeu. 2 Când a urcat Petru la Ierusalim, cei circumciși au început să‑l critice, 3 zicând: „Ai intrat în casa unor oameni necircumciși și ai mâncat cu ei!” 4 Petru a început să le istorisească pe rând cele întâmplate și a zis: 5 „Eram în cetatea Iope și, pe când mă rugam, fiind în extaz, am avut o vedenie: ceva ca o pânză mare, ținută de cele patru colțuri, se cobora din cer și a venit până la mine. 6 M‑am uitat în ea cu luare aminte și am văzut vietăți cu patru picioare de pe pământ, fiare, târâtoare și păsările cerului. 7 Și am auzit un glas, care mi‑a zis: «Petre, ridică‑te, taie și mănâncă!» 8 Dar eu am răspuns: «Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n‑a intrat vreodată în gura mea!» 9 Și glasul mi‑a zis a doua oară, din cer: «Ce a curățit Dumnezeu să nu consideri spurcat!» 10 Aceasta s‑a petrecut de trei ori, apoi toate au fost ridicate înapoi la cer. 11 Și iată, îndată, trei oameni trimiși din Cezareea la mine s‑au oprit în fața casei în care eram. 12 Duhul mi‑a spus să merg cu ei fără șovăire. Au venit cu mine și acești șase frați și am intrat în casa omului. 13 El ne‑a istorisit cum a văzut în casa lui un înger ce i s‑a înfățișat și i‑a zis: «Trimite la Iope și cheamă‑l pe Simon, numit și Petru, 14 care‑ți va spune cuvinte prin care veți fi mântuiți tu și toată casa ta!» 15 Când am început să vorbesc, Duhul Sfânt S‑a coborât peste ei ca și peste noi la început. 16 Atunci mi‑am amintit de cuvintele Domnului, când a zis: «Ioan a botezat în apă, dar voi veți fi botezați în Duhul Sfânt.» 17 Deci , dacă Dumnezeu le‑a dat același dar ca și nouă, care am crezut în Domnul Isus Hristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?” 18 După ce au auzit aceste lucruri , s‑au liniștit și L‑au slăvit pe Dumnezeu, zicând: „Așadar , Dumnezeu le‑a dat și neamurilor pocăința care duce la viață.”

19 Cei ce se împrăștiaseră din pricina prigoanei dezlănțuite pe vremea lui Ștefan au ajuns până în Fenicia, Cipru și Antiohia și le propovăduiau Cuvântul doar iudeilor. 20 Totuși, printre ei au fost câțiva bărbați din Cipru și din Cirene care au venit în Antiohia, le‑au vorbit și grecilor și L‑au vestit pe Domnul Isus. 21 Mâna Domnului era cu ei și mare a fost numărul celor ce au crezut și s‑au întors la Domnul. 22 Vestea despre ei a ajuns la urechile bisericii din Ierusalim și l‑au trimis pe Barnaba până în Antiohia. 23 Când a ajuns el și a văzut harul lui Dumnezeu, s‑a bucurat și i‑a îndemnat pe toți să rămână cu inima alipită de Domnul, 24 fiindcă Barnaba era un om bun, plin de Duhul Sfânt și de credință. Astfel , o mulțime destul de mare s‑a alăturat Domnului. 25 Barnaba a mers apoi la Tars , ca să‑l caute pe Saul 26 și, când l‑a găsit, l‑a adus în Antiohia. Un an întreg s‑au adunat cu biserica și au dat învățătură multora. În Antiohia au fost numiți ucenicii pentru prima dată „creștini”.