Pavel, la Efes
1 În timp ce Apolo era în Corint, Pavel, după ce a străbătut ținuturile de sus, a coborât la Efes. A găsit câțiva ucenici 2 și le‑a zis: „Ați primit Duhul Sfânt după ce ați crezut?” Ei i‑au răspuns : „Nici n‑am auzit că este un Duh Sfânt.” 3 „Dar ce botez ați primit?”, le‑a zis el. Și ei au răspuns: „Botezul lui Ioan.” 4 Atunci, Pavel le‑a spus: „Ioan a botezat cu botezul pocăinței, zicând poporului să creadă în Cel ce venea după el, adică în Isus.” 5 Când au auzit aceste cuvinte , au fost botezați în Numele Domnului Isus. 6 Când și‑a pus Pavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt a venit asupra lor și au început să vorbească în limbi și să profețească. 7 Erau cam doisprezece bărbați în total.
8 Pavel a intrat în sinagogă și vorbea cu îndrăzneală. Timp de trei luni a discutat cu ei și căuta să‑i înduplece cu privire la lucrurile Împărăției lui Dumnezeu. 9 Dar, fiindcă unii erau împietriți, nu credeau și vorbeau de rău calea Domnului înaintea mulțimii, Pavel s‑a despărțit de ei, luându‑i cu sine pe ucenici și învățându‑i în fiecare zi în școala [unuia] numit Tiran. 10 Lucrul acesta a durat doi ani, așa că toți locuitorii Asiei, iudei și greci, au auzit Cuvântul Domnului. 11 Dumnezeu făcea minuni nemaipomenite prin mâinile lui Pavel, 12 astfel încât puneau peste bolnavi ștergare sau șorțuri ce atinseseră trupul lui, și bolile îi părăseau, iar duhurile rele ieșeau [din ei].
Exorciștii din Efes
13 Niște exorciști iudei care umblau din loc în loc au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: „Vă conjur pe Isus, pe care‑L propovăduiește Pavel!” 14 Lucrul acesta îl făceau șapte fii ai lui Sceva, un preot iudeu din cei de seamă. 15 Duhul rău le‑a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc și pe Pavel îl știu, dar voi cine sunteți?” 16 Și omul acela în care era duhul rău s‑a năpustit asupra lor, i‑a doborât pe toți și i‑a bătut, așa încât aceștia au fugit goi și răniți din casa aceea. 17 Faptul acesta a ajuns cunoscut de toți iudeii și grecii care locuiau în Efes; i‑a cuprins frica pe toți și Numele Domnului Isus era preamărit. 18 Mulți dintre cei ce crezuseră veneau să‑și mărturisească și să‑și dea pe față faptele. 19 Nu puțini dintre cei ce făcuseră vrăjitorii și‑au adus cărțile și le‑au ars înaintea tuturor; prețul lor s‑a socotit la cincizeci de mii de arginți. 20 Astfel, Cuvântul se răspândea și avea izbândă prin puterea Domnului .
Revolta argintarilor din Efes
21 După ce s‑au petrecut aceste lucruri, Pavel a hotărât să meargă la Ierusalim trecând prin Macedonia și Ahaia. „După ce voi merge acolo”, își zicea el, „trebuie să văd și Roma.” 22 I‑a trimis în Macedonia pe doi dintre cei ce‑l ajutau: pe Timotei și pe Erast , iar el a mai rămas câtva timp în Asia.
23 Cam pe vremea aceea , s‑a făcut o mare tulburare cu privire la calea Domnului . 24 Un argintar numit Demetrios făcea temple de argint ale zeiței Artemis și astfel aducea un câștig însemnat meșterilor săi . 25 Așa că i‑a adunat, împreună cu alții de aceeași meserie, și le‑a zis: „Oameni buni, știți că din meșteșugul acesta ne vine bunăstarea; 26 voi vedeți și auziți că Pavel acesta nu numai în Efes, ci aproape în toată Asia i‑a înduplecat și i‑a dus în rătăcire pe mulți, zicând că cei făcuți de mâna omului nu sunt zei. 27 Nu doar că breasla noastră riscă să ajungă disprețuită, dar și templul măreței zeițe Artemis este socotit un nimic, iar măreția aceleia care este venerată în toată Asia și în toată lumea e pe cale să fie nimicită.”
28 Când au auzit ei toate acestea , s‑au umplut de mânie și au început să strige: „Mare este zeița Artemis a efesenilor!” 29 Toată cetatea s‑a tulburat. I‑au înșfăcat pe macedonenii Gaius și Aristarh , însoțitori ai lui Pavel, și au năvălit toți într‑un gând în teatru. 30 Pavel voia să vină înaintea mulțimii, dar ucenicii nu l‑au lăsat. 31 Chiar și unii dintre mai‑marii Asiei, care‑i erau prieteni, au trimis la el să‑l roage să nu intre în teatru. 32 Unii strigau una, alții alta, căci adunarea era în învălmășeală și cei mai mulți nici nu știau de ce se adunaseră. 33 Atunci, l‑au scos din gloată pe Alexandru, pe care iudeii îl împingeau înainte. Alexandru a făcut semn cu mâna și voia să se apere înaintea mulțimii. 34 Dar când l‑au recunoscut că este iudeu, au strigat toți într‑un glas, timp de aproape două ore: „Mare este zeița Artemis a efesenilor!” 35 Totuși, logofătul a potolit mulțimea și a zis: „Bărbați efeseni, cine nu știe oare că cetatea efesenilor este păzitoarea templului măreței Artemis și a chipului ei căzut din cer? 36 Fiindcă lucrul acesta este de netăgăduit, trebuie să vă potoliți și să nu faceți vreun lucru nesăbuit. 37 I‑ați adus aici pe oamenii aceștia, care nu sunt nici jefuitori de temple, nici hulitori ai zeiței noastre. 38 Dacă Demetrios și meșterii care sunt cu el au vreo plângere împotriva cuiva, există adunări de judecată și proconsuli; să se învinuiască unii pe alții! 39 Dacă mai aveți și altă pricină, se va hotărî cu privire la ea într‑o adunare legitimă. 40 Dar acum suntem în primejdie să fim învinuiți de răscoală pentru cele petrecute astăzi, căci n‑avem niciun temei prin care să justificăm această răzvrătire.” 41 Și zicând acestea, a dat drumul adunării.
Le jene le Ioanohkă kărdeon kristianurea.
1 Ta kana sas o Apolo ando Korinto, o Pavelo, pala so nakhlo andal puwea dă opral la Asiakă, arăslo ando Efes. Koče arakhlea varesar jenen,
2 thai phendea lengă: „Lean tume o Sfînto Duxo kana pateaian?” On dine les anglal: „Čina či ašundeam barem kă sas dino khă Sfînto Duxo.”
3 Ta save bolimasa sanas bolde?” phendea lengă o. Thai on dine les anglal: „Le boldimasa le Ioanohko.”
4 Atunči o Pavelo phendea: „O Ioan boldea le bolimasa le kăimahko, thai phenelas le norodohkă te pateal ande Kukoa kai avelas pala leste, adikă ando Isuso.”
5 Kana ašundine on kadala divanuri, sas bolde ando Anau le Raiehko le Isusohko.
6 Kana thodea o Pavelo le vast pa lende, o Sfînto Duxo ulis'To pa lende, thai denas duma ande aver šiba, thai prooročinas.
7 Sas kam dešudui rom dă saoŕă.
O Pavelo sîkavel le norodos ando Efeso.
8 Mai palal, o Pavelo šutea pe ande khăngări, kai delas duma zuralimasa. Čiro dă trin šon dea duma lença pa le butea dičimahkă le Thagarimahko le Devllehko, thai rodelas te anel le kolen kai ašunelas les.
9 Ta, anda kă iekh ašenas barune thai nepateaindoi, thai denas duma dă nasul o Drom le Raiehko angloa norodo, o Pavelo teleardea lendar, dea rigate le jenen lendar, thai sîkadea ande sako des le norodos ando khărlesîkaimahko iekhăhko kai bušolas Tirano.
10 E buti kadea nikărdea dui bărši, kadea kă sa kukola kai bešenas ande Asia, Iudeia thai grečea, ašundine o Divano le Raiehko.
11 Thai o Dell kărălas minunea bimaiašundine andal vast le Pavelohkă;
12 ji oče ka pa kola le nasfale thonas pe dikhle or kătrînça, kai sas azbade lehkă statostar, thai mekănas le ăl nasfalimata, thai anklenas avri anda lende le duxuri le jungale.
Le Iudeia kai denas avri le bengăn.
13 Varesar manuši Iudeia kai denas avri le bengăn, kai phirănas anda than thaneste, zumade te akharăn o Anau le Raiehko le Isusohko pa kukola kai sas le duxuri jungale, phendindoi: „Solaxau tume po Isuso, kai delduma pa leste o Pavelo, te anklen avri!”
14 Kola kai kărănas e buti kadea, sas efta tărnăxarea le Sčevahkă, khă rašai Iudeo anda kola le mai ašundine.
15 O duxo o jungalo dea le anglal: „Le Isusos prinjeanau Les, thai le Pavelos jeanau les; ta tume, kon san?”
16 Thai o manuši, ande sao sas o duxo o jungalo, xuti'lo pe lende, mardea le lidon, phaglea le ande kadea felo, kă on našline nangă thai malade andoa khăr kodoa.
17 E buti kadea sas prinjeandi sa le Iudeiendar, thai sa le Grečendar kai bešenas ando Efes, thai astardea le e dar saoŕăn: thai o Anau le Raiehko le Isusohko sas lăudime.
18 But anda kukola kai pateaiesas, avenas te phenenpapeste thai te phenen so kărdesas.
19 Thai iekh anda kukola kai kărdinesas drabardimata, andine pehkă lilla, thai phabarde le angla saoŕă: o kučimos lengo dindea pe ka panvardeši mii rupune.
20 Kaditi zorasa phirălas thai zureaolas o Divano le Devllehko.
E răskoala le Dimitresti o rupari.
21 Pala so kărdile kadala butea, o Pavelo thodea pehkă ando gîndo te jeal ando Ierusalimo, nakhlindoi andai Mačedonia thai e Axaia. „Pala so jeaua oče”, phenelas pehkă o, „trăbul te dikhau i e Roma.”
22 Tradea ande Mačedonia duien anda pehkă kanditorea, le Timoteies thai le Erastos, thai o mai ašilo varesar čiro ande Asia.
23 Ando čiro kodoa, kărdi'lo khă baro biujimos dikhlimasa koa Drom le Raiehko.
24 Khă rupari, dinoanau Dimitrie, kărălas temple rupune la thai anelas pehkă buteaitoengă na xançî valoso anda lende.
25 Tideale ando than, sa kukolença kai sas le sa kodea buti, thai phendea lengă: „Manušale, jeanen kă o bravalimos amaro mekăl pe anda e buti kadea;
26 thai dikhăn thai ašunen kă o Pavelo kadoa, na numai ando Efeso, ta paše ande sai Asia, lea thai sîkadeas but norodo, thai phenel kă le devla kărdine anda le vast nai devla.
27 O nasul, kai avel anda kadea buti, nai numai kă amari buti perăl tele; ta i kă o templo la mai barea le devlesti la Dianako te na mai avel khanči, thai orta o barimos kodolako, kai sî pativali ande sai Asia thai ande sai lumea, sî te avel khančesti.”
28 Le divanuri kadala pherdine le xoleatar, thai line te çîpin: „Bari sî e Diana le Efeseiendi!”
29 Sa e četatea biujeardi'li. Prastaine saoŕă ande khă gîndo koa teatro, thai line pesa le Mačedonien thai le Grekuren thai le Aristarxos, le jenen le phirimahkă le Pavelohkă.
30 O Pavelo kamelas te avel angloa norodo, ta či mekle les le jene.
31 Orta i iekh anda le mai bară la Asiakă, kai sas lehkă amalea, tradine leste te rudin les te na jeal koa teatro.
32 Iekh çîpinas aver, aver avervarvareso, kă ando tidimos sas îmbuzăreala, thai le mai but čina či jeanenas anda soste tidesas pe.
33 Atunčeara ankaladine andoa norodo le Aleksandros, saves le Iudeia spidenas les anglal.O Aleksandro kărdea semno le vastesa, thai kamelas te na došavel pe angloa norodo.
34 Ta kana prinjeande leskă sî Iudeo, çîpisarde saoŕă ande khă mui, čiro dă paše dui čeasuri: „Bari sî e Diana le Efeseiendi!”
35 Varesar o logofot atărdardea o nordo, thai phendea. „Romale Efesenea, kon sî kodoa kai či jeanel kă e četatea le Efesenendi sî e arakhaditoarea le templosti e bari Diana thai lako tipo pelo andoa čerii?
36 Anda kă khonikh naštil te na phenel kă nai kadea, trăbun te atărdeon, thai te na kărăn khanči ande khă xolearimos.
37 Kă andean koče le manušen kadalen, kai nai došale či anda kă čiordine andoa templo, či kă prasaine amara devla.
38 Kadea, kana ande čeačimaste, o Dimitrie thai le butearea lehkă sî le te roven pa varekaste, sî des krisakă, thai sî krisînitorea; te jean te pîrîn pe iekh avrăn.
39 Ta kana phirăn pala avervaresoste, mothola pe ande khă tidimos krisako.
40 Ame, čeačes, sam ande khă baro nasulimos te avas došale răskoalatar ades, kă nai ame či khă doši, kaste čečeavas e buzureala kadea.”
41 Pala kadala divanuri, dea drom le tidimahkă.