Despre făgăduințele pripite
1 Păzește‑ți piciorul
când intri în Casa lui Dumnezeu
și apropie‑te mai bine să asculți
decât să aduci jertfa nebunilor,
căci ei nu știu ce rău fac!
2 Nu te pripi cu gura, iar inima să nu rostească degrabă
cuvinte înaintea lui Dumnezeu,
fiindcă Dumnezeu este în cer, iar tu, pe pământ;
de aceea să spui puține cuvinte .
3 Căci, dacă visul se naște din mulțimea grijilor,
glasul nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor.
4 Dacă I‑ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s‑o împlinești, căci Lui nu‑I plac cei fără minte; ce ai jurat, împlinește ! 5 Mai bine să nu juri decât să juri și să nu împlinești. 6 Nu lăsa gura să te bage în păcat și nu zice înaintea trimisului lui Dumnezeu : „M‑am pripit”! De ce să Se mânie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale și să nimicească lucrarea mâinilor tale? 7 Căci, dacă este deșertăciune în mulțimea viselor, nu mai puțină este și în mulțimea vorbelor; de aceea teme‑te de Dumnezeu!
8 Când vezi în țară un sărac năpăstuit prin încălcarea judecății și a dreptății, să nu te miri de lucrul acesta. Căci peste cel mare veghează altul mai mare și peste ei unul mai mare ca toți. 9 Țara are de câștigat în toate când regele se ocupă de ogoare.
10 Cine iubește argintul nu se satură niciodată de argint,
și cine iubește bogăția multă nu trage folos din ea.
Și aceasta este deșertăciune!
11 Când se înmulțesc bunătățile,
se înmulțesc și cei ce le papă,
și ce folos mai are din ele stăpânul lor
decât că le vede cu ochii?
12 Dulce este somnul lucrătorului,
fie că a mâncat mult, fie că a mâncat puțin;
dar îmbuibarea bogătașului
nu‑l lasă să doarmă.
13 Este un mare rău
pe care l‑am văzut sub soare:
avuții păstrate spre nefericirea stăpânului lor.
14 Dacă se pierd aceste bogății prin vreo nenorocire
și i se naște un fiu, acesta rămâne cu mâinile goale.
15 Cum a ieșit din pântecele mamei sale,
așa se va întoarce – gol, cum a venit;
nimic nu ia din osteneala lui
ca să poată duce cu mâinile lui.
16 Și acesta este un mare rău,
anume că se duce așa cum a venit.
Și ce folos are el
că s‑a trudit în vânt?
17 Ba încă toată viața lui a mâncat pe întuneric
și a avut multă durere, grijă și supărare.
18 Iată ce am văzut: este bine și frumos ca omul să mănânce și să bea și să trăiască bine în mijlocul ostenelii cu care se trudește sub soare, în toate zilele vieții lui date de Dumnezeu; căci aceasta este partea lui. 19 Dar, dacă Dumnezeu i‑a dat cuiva avere și bogății și i‑a îngăduit să mănânce din ele, să‑și ia partea lui din ele și să se bucure în mijlocul ostenelii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu. 20 Așa că nu‑i vine în minte scurtimea zilelor vieții lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.
1 Arakh teo punŕo, kana šos tu ando Khăr le Devllehko, thai pašo mai mišto te ašunes, dă sar te anes o jertfimos le čealadengo; kă on či jeanen kă kărăn nasul kadalasa.
2 Na iuçîsar te pîtrăs o mui, thai te na phenel teo illo divanuri bigodeako angloa Dell; kă o Dell sî ando čerii, thai tu pe phuw, anda kodea te na mothos orbe but.
3 Kă, kana le sune kărdeon andoa butimos le grijengo, o dillimos le čealadehko prinjeandeol anda o butimos le divanurengo.
4 Kana kărdean khă solaxaimos le Devllehkă, na durear te pherăs les, kă Les či čeaileon Les le manuši bi godeako; anda kodea pher teo solaxaimos, kai kărdean les.
5 Mai mišto te na kărăs či khă solaxaimos, dă sar te kărăs khă solaxaimos thai te na pherăs les.
6 Na mekh o mui te šol tu ando bezex, thai na phen angloa tradino le Devllehko: „Iuçîsai lem.” Anda soste te xolleaol o Dell andai doši le divanurengă tirăngă, thai te xasarăl e buti te vastendi?
7 Kă, kana sî xasardimos ando butimos le sunengo, na mai xançî sî ando butimos le orbengo; anda kodea, dara le Devllestar.
8 Kana dikhăs ando čem koles le čioŕăs bibaxtalo thai čiordano ando anu le čeačehko thai le čeačimahko, te na fal tu mirazo andai buti kadea! Kă pa kukoa o baro dikhăl e iekh mai baro, thai pa lende sa Kukoa o But Baro.
9 Ta khă valoso andoa čem ande sa le dikhlimata, sî khă thagar kučeardo ando čem.
10 Kon kamel o rup, či mai čeaileol čiăkhdata rupestar, thai kon kamel o bravalimos but, či çîrdel valoso anda late. Thai i kadea sî khă khančimos!
11 Kana buteon le lašimata, buteon i kola kai xan le: thai sao valoso mai sî les anda lende le stăpînos dă sar kă dikhăle ăl iakhănça?
12 Gugli sî e lindri le butearăskă, avel kă xalea xançî, avel kă xalea but; ta koles le bravales či mukăles o xaravalimos te sovel.
13 Sî khă baro nasul, kai dikhlem les tala o kham: bravalimata nikărde karing o bibaxtalimos lengă stăpînohkă.
14 Te xasardeona kadala bravalimata anda vokh kărdimos bibaxtalo, thai les sî les khă šeau, le šavehkă či ašel lehkă khanči andel vast.
15 Sar ankăsto nango andoa păŕ pehka dako, anda sao avilo, kadea amboldel pe, thai našti lel khanči ando vast anda sa lehko ašadimos.
16 I kadea sî khă baro nasul, anume kă jealtar sar avilosas; thai so valoso sî les kă ašadilo ande bravall?
17 Ta înkă, sa pesti čivava mai trăbuisardea i te xal năkazo, thai sas les but dukh, grija thai xollearimos.
18 Dikta so dikhlem: sî mišto thai mundro ta o manuši te xal thai te pel thai te trail mišto ando maškar pehka buteako, saveasa ašadeol tala o kham, ande sal des pehka čivavakă, kai dea lehkă le o Dell; kă kadea sî lesti rig.
19 Ta kana o Dell dea varekas mandina thai bravalimata, thai meklea les te xal anda lende, te lel pesti rig anda lende, thai te bukuril pe ando maškar pehka buteako, kadea sî khă pativ kata o Dell.
20 Kă či mai del pe godi but, koa tanjimos le desăngo lehka čivavako, andoa čiro kai o Dell pherăl lehko illo bukurimastar.