Judecătorii
1 Ietro , preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise și pentru poporul Său, Israel, anume că DOMNUL îl scosese pe Israel din Egipt. 2 Ietro, socrul lui Moise, i‑a luat pe Sefora, soția lui Moise, care fusese trimisă acasă, 3 și pe cei doi fii ai ei, dintre care unul se numea Gherșom (căci Moise zisese: „Locuiesc ca străin într‑o țară străină”), 4 iar celălalt se numea Eliezer (căci Moise zisese: „Dumnezeul tatălui meu mi‑a venit în ajutor și m‑a scăpat de sabia lui Faraon”), 5 și Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii și soția lui Moise în pustiu, acolo unde poposise el, la muntele lui Dumnezeu, 6 și i‑a trimis vorbă lui Moise: „Eu, socrul tău, Ietro, vin la tine cu soția ta și cu cei doi fii ai ei.” 7 Moise a ieșit în întâmpinarea socrului său, a făcut o plecăciune și l‑a sărutat . S‑au întrebat unul pe altul de sănătate și au intrat în cort. 8 Moise i‑a istorisit socrului său tot ce făcuse DOMNUL împotriva lui Faraon și împotriva Egiptului din pricina lui Israel, toate greutățile care veniseră asupra lor pe cale și cum i‑a izbăvit DOMNUL din ele. 9 Ietro s‑a bucurat pentru tot binele pe care i‑l făcuse DOMNUL lui Israel și pentru că îl izbăvise din mâna egiptenilor.
10 Și Ietro a zis: „Binecuvântat să fie DOMNUL, care v‑a izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna lui Faraon, care a izbăvit poporul din mâna egiptenilor! 11 Acum știu că DOMNUL este mai mare decât toți dumnezeii, căci tocmai în lucrul în care s‑au purtat cu trufie, El a fost mai presus de ei.” 12 Ietro, socrul lui Moise, I‑a adus lui Dumnezeu o ardere‑de‑tot și o jertfă de mâncare. Aaron și toți bătrânii lui Israel au venit să stea la masă cu socrul lui Moise înaintea lui Dumnezeu.
13 A doua zi, Moise s‑a așezat să judece poporul, și poporul a stat înaintea lui de dimineața până seara. 14 Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor și a zis: „Ce faci tu acolo pentru popor? De ce stai singur și tot poporul vine înaintea ta de dimineața până seara?” 15 Moise i‑a răspuns socrului său: „Pentru că poporul vine la mine ca să ceară sfat de la Dumnezeu. 16 Când au vreo problemă , vin la mine. Eu judec între ei și le fac cunoscute rânduielile lui Dumnezeu și legile Lui.” 17 Socrul lui Moise i‑a zis: „Ce faci tu nu este bine! 18 Negreșit, te istovești și tu și istovești și poporul acesta, căci lucrul acesta este prea greu pentru tine și nu‑l vei putea face de unul singur. 19 Acum, ascultă glasul meu: am să‑ți dau un sfat, și Dumnezeu să fie cu tine! Fii mijlocitor pentru popor înaintea lui Dumnezeu și du cauzele înaintea lui Dumnezeu! 20 Învață‑l rânduielile și legile și fă‑i cunoscută calea pe care trebuie să meargă și lucrarea pe care trebuie să o facă! 21 Dar tu alege din tot poporul oameni destoinici , temători de Dumnezeu, oameni de încredere , vrăjmași ai mitei, și pune‑i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece! 22 Ei să judece poporul în toate zilele , să aducă înaintea ta toate cauzele mari, iar cauzele cele mai mici să le judece ei înșiși. În felul acesta îți vei ușura sarcina, căci o vor purta și ei împreună cu tine. 23 Dacă vei face lucrul acesta și dacă Dumnezeu îți va porunci așa, vei putea face față lucrurilor, și tot poporul acesta va ajunge în pace la locul lui.”
24 Moise a ascultat sfatul socrului său și a făcut tot ce spusese el. 25 A ales oameni destoinici din tot Israelul și i‑a pus căpetenii ale poporului: căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece. 26 Ei judecau poporul în toate zilele: aduceau înaintea lui Moise cauzele grele, iar toate cauzele mai mici le judecau ei înșiși. 27 Apoi Moise l‑a lăsat pe socrul său să plece, și acesta s‑a întors în țara lui.
O Ietro koa Moise.
1 O Ietro, o rašai le Madianohko, o sastro le Moisasko, ašundea sa so kărdeasas o Dell andoa Moise thai o poporo Lehko o Israelo; ašundea kă o Rai ankalasdeasas le Israelos andoa Ejipto.
2 O Ietro, o sastro le Moisahko, lea la Sefora, e romni le Moisasti, kai sas trdini khără.
3 Lea i le duie šeaven la Seforakă; iekh bušolas Gheršom (Străino), kă o Moise phendeasas: „Bešeau sar khă străino ande khă čem străino,”
4 thoa kolaver bušolas Eliezer (o kandimos le Devllehko), kă phendeasas: „O Dell mîŕă daddehko kandea ma, thai skăpisardea ma anda e sabia le Faraonosti.”
5 O Ietro, o sastro le Moisahko, avilo le šeavença thai la romneasa le Moisahkă ande pustia kai anzardeasas o, koa baŕbaro le Devllehko.
6 Tradea divano koa Moise te phenel lehkă: „Me, o sastro tiro o Ietro, avau tute tea romneasa thai te duie šeavença.”
7 O Moise ankăsto angla pehko sastro, thai šudea pe le mosa kai phuw, thai čiumidea les. Pušle pe iekh avrăstar sastimastar, thai šute pe ande çăra le Moisasti.
8 O Moise phendea pehkă sastrehkă sa so kărdeasas o Rai le Faraonohkă thai le Ejiptohkă, anda o Israelo, sa le nasulimata kai avilesas pa lende po drom, thai sar ujeardea le o Rai lendar.
9 O Ietro lošai'lo anda sa o mištimos, kai kărdeasas les o Rai le Israelohkă, thai kă ujeardea les andoa vast le Ejipteanengo.
10 Thai o Ietro phendea: „Blagoslovime te avel o Rai, kai ujeardea tume andoa vast le Ejipteanengo, kai ujeardea o poporo andoa vast le Ejipteanengo!
11 Prinjeanau akana kă o Rai sî mai baro sar sa le devlla; kă ande buti kai phiradepe barimasa, O sas mai opral sar lende.”
12 O Ietro, o sastro le Moisahko, andea le Devllehkă khă phabarimos dă sa thai khă jertfa xabenesti. O Aarono thai sa le phură le Israelohkă avile thai bešline kai skafidi le sastresa le Moisahko, angla o Dell.
Le krisînitorea.
13 O duito des, o Moise thodea pe te krisînil o poporo; thai o poporo aši'lo angla leste dă droboitu ji reate.
14 O sastro le Moisahko dikhlea sa so kărălas o andoa poporo, thai phendea: „So kărăs tu oče le poporosa kodolesa? Sostar bešes korkoŕo, thai sa o poporo bešel angla tute, dă droboitu ji reate?”
15 O Moise phendea pehkă sastrehkă: „O poporo avel mande kaste mangăl khă phendimos kata o Dell.
16 Kana sî le vokh buti, aven mande; me krisîni maškar lende, thai kărau lengă prinjeande le mothodimata le Devllehkă thai Lehkă lkrisa.”
17 O sastro le Moisahko phendea lehkă: „So kărăs tu nai mišto.
18 Mudardeos korkoŕo, thai mudarăs i kadoa poporo, kai sî tusa; kă kadea buti sî mai opral sar te zora thai naštis te daštis te kărăs la korkoŕo.
19 Akana ašun muro mui; sî te dau tu khă divano, thai o Dell avela tusa! Av o manuši kai del duma le poporohko angloa Dell, thai nigăr le došea angloa Dell.
20 Sîkau le mothodimata thai le krisa; thai sîkau le o drom kai trăbul te jeal thai so sî te kărăl.”
21 Alosar anda soa poporo manuši xarane, darane le Devllestar, manuši pateamahkă, xoleariči po xarvalimos; thole poa poporo orta šerăbară pa khă mia, šerăbară pakh šell, šerăbară pa panvardeši thai šerăbară pa deši.
22 On te krisînin o poporo ande soa čiro; te anen angla tute sa le došea mai bară, ta le došea mai çînora, te krisînile on dă on. Ande kadoa kărimos ujarăsa tukă i tu ti buti, kă nigrăna la i on andekh than tusa.
23 Te kărsa kadea buti, thai kana o Dell mothola tukă kadea, sî te dašti kărăs mui le buteangă, thai sa o poporo kadoa arăsăla lošalo ka pehko than.”
24 O Moise ašundea o divano pehkă sastrehko, thai kărdea sa so phendeasas o.
25 O Moise alosardea manuši xarane anda sa o Israelo, thai thodea le šerăbară le poporohkă pa khă mia, šerăbară pa khă šell, šerăbară pa panvardeši thai šerăbară pa deši.
26 On krisîninas o poporo ande soa čiro, anenas angla o Moise le došea le phară, thai le došea le mai cînoră krisininas le on dă on.
27 Pala kodea o Moise tradea pehkă sastres ande pehko čem.