Legi privitoare la robi
1 Iată hotărârile pe care le vei pune înaintea lor: 2 Dacă veți cumpăra un rob evreu, să slujească șase ani, dar în al șaptelea să iasă liber, fără plată. 3 Dacă vine singur, să iasă singur; dacă avea nevastă, să iasă și nevasta lui împreună cu el. 4 Dacă stăpânul lui i‑a dat o nevastă și ea i‑a născut fii sau fiice, nevasta și copiii ei vor fi ai stăpânului ei, iar el să iasă singur. 5 Dacă robul zice: «Eu îmi iubesc stăpânul, nevasta și copiii și nu vreau să ies liber», 6 atunci stăpânul lui să‑l ducă înaintea lui Dumnezeu, să‑l apropie de ușă sau de ușorii ușii și să‑i găurească urechea cu andreaua, și el îi va sluji pentru totdeauna.
7 Dacă cineva își vinde fata ca roabă , ea să nu iasă cum ies robii. 8 Dacă nu îi place stăpânului ei, deși el și‑a ales‑o, să‑i înlesnească răscumpărarea, dar nu va avea dreptul s‑o vândă unui popor străin, pentru că nu și‑a ținut cuvântul. 9 (Dacă a ales‑o pentru fiul său, să se poarte cu ea după rânduiala fiicelor). 10 Dacă își ia alta, nu va scădea nimic din hrana, din îmbrăcămintea și din dreptul de soție al celei dintâi. 11 Dacă nu‑i face aceste trei lucruri, ea va putea ieși fără nicio despăgubire, fără să dea bani.
Legi privitoare la ucidere și violență
12 Cine lovește un om, și acela moare, să fie negreșit pedepsit cu moartea. 13 Dar dacă nu i‑a întins curse , ci Dumnezeu a îngăduit să se întâmple așa prin el, îți voi hotărî un loc unde va putea să fugă. 14 Dacă însă uneltește cineva împotriva aproapelui său, folosindu‑se de vicleșug ca să‑l omoare, chiar și de la altarul Meu să‑l iei ca să fie omorât.
15 Cine își lovește tatăl sau mama să fie negreșit pedepsit cu moartea.
16 Cine fură un om – fie că‑l vinde, fie că omul este găsit încă în mâinile lui – să fie negreșit pedepsit cu moartea.
17 Cine își blestemă tatăl sau mama să fie negreșit pedepsit cu moartea.
Legi privitoare la violență și despăgubiri
18 Când se ceartă doi oameni și un om îl lovește pe aproapele său cu o piatră sau cu pumnul, dar nu cât să moară, ci cât să cadă la pat, 19 dacă acesta se ridică și se plimbă pe afară sprijinit în toiagul său , atunci cel care l‑a lovit să fie liber, dar să îl despăgubească pentru timpul pierdut și să‑l îngrijească până la vindecarea deplină.
20 Dacă cineva își lovește robul sau roaba cu toiagul, iar aceștia mor sub mâna lui, să fie negreșit răzbunați. 21 Dar dacă mai trăiesc o zi sau două, să nu fie răzbunați; căci robii sunt argintul lui.
22 Dacă se ceartă doi oameni și lovesc o femeie însărcinată și o fac să nască înainte de vreme, dar fără altă vătămare, să plătească negreșit ce va cere bărbatul femeii, după hotărârea judecătorilor. 23 Dar dacă este vreo vătămare, să dai viață pentru viață, 24 ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, 25 arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
26 Dacă cineva își lovește robul sau roaba în ochi, ducând la pierderea lui, să le dea drumul ca despăgubire pentru ochiul pierdut . 27 Și dacă face să le cadă un dinte robului sau roabei sale, să le dea drumul ca despăgubire pentru dintele pierdut .
28 Dacă un bou împunge și omoară un bărbat sau o femeie , să fie negreșit ucis cu pietre, să nu i se mănânce carnea, iar stăpânul boului să fie fără vină. 29 Dar dacă boul avea mai înainte năravul să împungă, iar stăpânul fusese înștiințat de lucrul acesta și nu l‑a păzit, dacă ucide un bărbat sau o femeie, boul să fie ucis cu pietre, iar stăpânul lui să fie și el pedepsit cu moartea. 30 Dacă i se cere un preț pentru răscumpărarea vieții lui, să plătească tot ce i se cere. 31 Dacă boul împunge un fiu sau o fiică, să i se facă după aceeași hotărâre. 32 Dacă boul împunge un rob sau o roabă, să i se dea stăpânului acestora treizeci de sicli de argint, iar boul să fie ucis cu pietre.
33 Dacă cineva lasă descoperită o fântână sau sapă o fântână și nu o acoperă și cade în ea un bou sau un măgar, 34 stăpânul gropii să plătească stăpânului vitei prețul ei în argint, iar vita moartă să fie a lui.
35 Dacă boul unui om împunge boul aproapelui său cauzându‑i moartea, să se vândă boul cel viu și prețul lui să fie împărțit în două, iar boul mort să fie și el împărțit în două. 36 Dar dacă se știa că boul avea mai înainte nărav să împungă, iar stăpânul lui nu l‑a păzit, stăpânul acesta să plătească negreșit bou pentru bou, iar boul cel mort să fie al lui.
Pa slobodimos thai e čivava.
1 „Dikta le krisa, kai thosa le angla lende.
2 Te tinesa khă robo evreo, te kandel tu šou bărši sar robo, ta ando eftato, te anklel slobodo, bi te potinel khanči sar tindimos tukă.
3 Kana šuteape korkoŕo, te anklel korkoŕo; te avino însurime, te anklel andekhthan i lesti romni lesa.
4 Te o stăpîno lehko dea les khă romni, thai sas les šeave thai šeia lasa, e romni thai le šeave te aven le stăpînohkă, ta o te anklel korkoŕo.
5 Kana o robo phenela: „Me kamau mîŕă stăpînps, mîŕa romnea thai mîŕă thai šeaven, thai či kamau te ankleau slobodo,”
6 atunčeara ostăpîno lehko te nigrăl les angloa Dell, te pašearăl les paša o udar sau le tilendar le udarăhkă, thai lehko stăpîno te xîvearăl lehko kan khă goisăsa, thai o robo te ašel anda orkana ande lehko kandimos.
7 Kana khă manuši bitinela pehka šea sar khă roaba, oi te na anklel sar anklen le robea.
8 Te na čeaileola lakă stăpînos, kai leasas la dă romni, o te xançarăl lako neotindimos; ta či avelales čeačimos te bitinela iekhă străinengă, kana či nikrălas pehko divano.
9 Te dela la dă romni ka pehko šeau, te phiravel pe lasa pala o čeačimos le šeiango.
10 Te lela lehkă aver romni, či xançarăla khančesa anda kutea dă anglal andoa xamos, andoa xureaimos thai anda lako čečimos la romneako.
11 Kana či kărăl lakă kadala butea, oi dašti anklel, bi či khă potindimahko, bi te del love.
Krisa kai dikhăn o mudarimos.
12 Kon malavela avrăs khă malavimasa mullimahko, te avel došaldo le mullimasa.
13 Kana či tinzosardea lehkă čiorimata, thai te o Dell kărdeas te perăl lehkă ando vast, phenaua tukă khă than kai daštila te našel.
14 Kana varekon kărăl buti jungalimasa anda pehko pašeo, thodindoi o čiorimos kaste mudarăl les, orta i kata Muŕo altari te çîrdes les kaste avel mudardo.
Bidinipativ le daddengă.
15 Kon malavela pehkă daddes or pehka deia, te avel došaldo le mullimasa.
16 Kon čiorăla khă manuši, thai bitinela les sau nikărăla les ande lehkă vast, te avel došaldo le mullimasa.
17 Kon dela armaia pehkă daddes or pehka deia, te avel došaldo le mullimasa.
Krisa dičimahkă koa maladimos le statohko.
18 Kana xanape dui manuši, thai iekh anda lende malavela le kolavrăs khă baŕăsa or khă šureasa, bi te anelehkă mullimos, ta kărindoi les te bešel ando pato,
19 kukoa kai maladea les te avel došalo, kana o kolaver uštela thai phirăla avri, nikărdo pe khă rowlli. Varesar te potinelehkă anda o atărdimos lehka buteako thai te dikhăl lestar ji kai sasteol.
20 Kana khă manuši malavela la boatasa pehkă robos, te avel murši te avel juwlli, thai o robo merăll tala lehko vast, o stăpîno te avel došallo.
21 Ta kana mai trail ăkh des or dui, o stăpîno te na avel došalldo; anda kă sî lehko rup.
22 Te xanape dui manuši, thai malaven khă juwlli khamni, thai kărăn la te kărăl dăsar angloa čiro, bi avrea prikazatar, te aven došallde potindoi lakă khă grastesa phuro, thodindo le romestar la juwlleako, savi potinena la pala e kris le krisănitorendi.
23 Ta te kărdeola khă bari prikaza, dela pe čivava anda čivavate,
24 iakh anda iakhate, dandd anda danddeste, vast anda vasteste, punŕo anda pînŕăste,
25 phabarimos anda phabarimos, dukh anda dukhate, vînăçîmos anda vînăçimos.
26 Kana khă manuši malavel e iakh pehkă robosti, avindoi muši or juwlli, thai kărăl les te xasarăl pesti iakh, te del les drom, sar potindimos anda lesti iakh.
27 Thai te kărăla te perăl khă dandd lehkă robohko, avindoi murši avindoi juwlli, sar potindimos anda lehko dandd, te deles drom.
28 Kana khă guruw šingavela thai mudarălla khă murši or khă juwlli, o guruw te avel mudardo baŕănça, lehko mas te na xalpe, ta o stăpîno le guruwehko te na avel došaldo.
29 Ta kana o guruw sas les năravo mai angla te šingavel, thai o stăpîno jeanelas pa kadea buti, thai či phandadea les, o guruw te avel mudardo baŕănça, te mudarăla khă murši or khă juwlli, thai o stăpîno lehko te avel došalldo le mullimasa.
30 Kana thola pe le stăpînohkă khă potindimos anda khă tindimos lehka čivavako, potinela sa so mangăla la pe lehkă.
31 Kana o guruw šingavela khă šeau or khă šei, kărdeola lehkă pala e kris kadea,
32 kana khă guruw šingavela khă robo, avindoi murši or juwlli, te del pe trin siklea rupune le stăpînohkă le robohkă, thai o guruw te avel mudardo baŕănça.
33 Kana khă manuši arakhăl khă groapa, or kana khă manuši xunavel khă groapa thai či garadeala, thai perăl ande late o guruw or khă čiuši,
34 o stăpîno la groapako te potinel le stăpînohko lengo o potindimos la juvindimatako ando rup, ta o juvindimos o mullo te avel lehko.
35 Kana o guruw khă manušehko šingavel o guruw aver manušehko, thai o guruw koadoa merăll, bitinena o guruw o juvindo thai lehko potindimos xulavena les, xulavena i o guruw o mullo.
36 Ta kana jeangleolas pe kă o guruw sas les o năravo mai anglal te šingavel mai anglal, thai o stăpîno či phandadea les, o stăpîno kadoa te del guruw anda guruweste, thai o guruw o mullo te lel les o.