Isaac îl binecuvântează pe Iacov
1 Când Isaac a îmbătrânit, iar ochii i s‑au încețoșat și nu vedea mai deloc, l‑a chemat pe Esau, fiul său mai mare, și i‑a zis: „Fiule!” „Iată‑mă”, i‑a răspuns el. 2 Isaac a zis: „Iată, am îmbătrânit și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, te rog, ia‑ți armele – tolba și arcul – ieși pe câmp și adu‑mi vânat! 4 Fă‑mi o mâncare gustoasă, cum îmi place mie, și adu‑mi‑o s‑o mănânc, ca să te binecuvânteze sufletul meu înainte să mor!”
5 Rebeca a auzit ce îi spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s‑a dus la câmp, ca să prindă vânatul și să‑l aducă. 6 Atunci, Rebeca i‑a zis fiului său Iacov: „Iată, l‑am auzit pe tatăl tău vorbindu‑i astfel fratelui tău, Esau: 7 «Adu‑mi vânat și fă‑mi o mâncare gustoasă, ca să mănânc și să te binecuvântez înaintea DOMNULUI, înainte de moartea mea!» 8 Acum, fiule, ascultă glasul meu și fă ce îți poruncesc! 9 Du‑te la turmă, te rog, și adu‑mi doi iezi buni, ca să fac din ei o mâncare gustoasă pentru tatăl tău, cum îi place lui! 10 Apoi du‑i‑o tatălui tău, ca s‑o mănânce și să te binecuvânteze înainte de moartea lui!” 11 Iacov i‑a răspuns mamei sale: „Iată, fratele meu, Esau , este păros, iar eu am pielea netedă. 12 Poate că tatăl meu mă va pipăi , va crede că‑mi bat joc de el și mă voi alege cu blestem în loc de binecuvântare.” 13 Mama sa i‑a zis: „Blestemul tău, fiule , să cadă asupra mea! Numai ascultă glasul meu și du‑te de adu‑mi‑i!”
14 Iacov s‑a dus, a luat iezii și i‑a adus mamei sale, care a făcut o mâncare gustoasă, așa cum îi plăcea tatălui lui. 15 Apoi, Rebeca a luat hainele lui Esau, fiul mai mare, pe cele mai bune pe care le avea în casă, și l‑a îmbrăcat cu ele pe Iacov, fiul ei mai tânăr. 16 Iar cu pielea iezilor i‑a acoperit mâinile și gâtul, care erau fără păr. 17 Și a pus în mâna fiului său Iacov mâncarea gustoasă și pâinea pe care o pregătise.
18 Iacov s‑a dus la tatăl său și a zis: „Tată!” „Iată‑mă”, a zis Isaac . „Cine ești tu, fiule?” 19 Iacov i‑a răspuns tatălui său: „Sunt Esau, întâiul tău născut; am făcut după cum mi‑ai spus. Vino, stai jos și mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!” 20 Isaac i‑a zis fiului său: „Cum de l‑ai găsit așa de repede, fiule?” Iacov a răspuns: „DOMNUL, Dumnezeul tău, mi l‑a scos înainte.” 21 Isaac i‑a zis lui Iacov: „Apropie‑te să te pipăi , fiule, ca să știu dacă ești sau nu fiul meu Esau.”
22 Iacov s‑a apropiat de tatăl său, Isaac, iar acesta l‑a pipăit și a zis: „Glasul este al lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau.” 23 Nu l‑a recunoscut, pentru că mâinile îi erau păroase , ca mâinile fratelui său Esau; așa că l‑a binecuvântat. 24 Și Isaac a zis: „Tu ești, fiul meu Esau?” Și Iacov a răspuns: „Eu sunt!” 25 Isaac a zis: „Adu‑mi să mănânc din vânat, fiule, ca să te binecuvânteze sufletul meu!” Iacov i‑a adus, și el a mâncat; i‑a adus și vin și a băut. 26 Atunci, tatăl său, Isaac, i‑a zis: „Apropie‑te și sărută‑mă, fiule!” 27 Iacov s‑a apropiat și l‑a sărutat. Isaac a simțit mirosul hainelor lui și l‑a binecuvântat, zicând:
„Iată, mirosul fiului meu
este ca mireasma câmpului
pe care l‑a binecuvântat DOMNUL.
28 Să‑ți dea Dumnezeu
din roua cerului
și din grăsimea pământului
grâu și must din belșug!
29 Să‑ți fie supuse popoare ,
și neamuri să se plece înaintea ta!
Să fii stăpânul fraților tăi,
și fiii mamei tale să ți se închine!
Cine te blestemă să fie blestemat
și cine te binecuvântează să fie binecuvântat!”
30 După ce a terminat Isaac de binecuvântat pe Iacov, când acesta abia plecase de la tatăl său, Isaac, s‑a întors de la vânătoare Esau, fratele lui. 31 A făcut și el o mâncare gustoasă, pe care i‑a adus‑o tatălui său. Și i‑a zis: „Tată, scoală‑te și mănâncă din vânatul fiului tău, ca să mă binecuvânteze sufletul tău!” 32 Tatăl său, Isaac, i‑a zis: „Cine ești tu?” Și el a răspuns: „Sunt Esau, fiul tău cel întâi născut!” 33 Isaac s‑a cutremurat cu toată ființa sa și a zis: „Cine este atunci acela care a prins vânat și mi l‑a adus? Eu am mâncat din toate înainte de a veni tu și l‑am binecuvântat. Și binecuvântat va rămâne .”
34 Când a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos țipete mari, pline de amărăciune, și a zis tatălui său: „Binecuvântează‑mă și pe mine, tată!” 35 Isaac i‑a răspuns: „Fratele tău a venit cu vicleșug și ți‑a luat binecuvântarea.” 36 Esau a zis: „Într‑adevăr, nu degeaba i‑au pus numele Iacov, căci m‑a înșelat de două ori! Mi‑a luat dreptul de întâi născut și, iată, acum mi‑a luat și binecuvântarea!” Și a adăugat: „N‑ai păstrat nicio binecuvântare pentru mine?” 37 Isaac i‑a răspuns: „Iată, l‑am făcut stăpân peste tine și i‑am dat ca slujitori pe toți frații săi, l‑am înzestrat cu grâu și must din belșug. Ce mai pot face oare pentru tine, fiule?” 38 Esau i‑a zis tatălui său: „N‑ai decât o singură binecuvântare, tată? Binecuvântează‑mă și pe mine, tată!” Și Esau și‑a ridicat glasul și a plâns .
39 Tatăl său, Isaac, a răspuns și i‑a zis:
„Iată! Locuința ta va fi lipsită de grăsimea pământului
și de roua cerului de sus.
40 Din sabia ta vei trăi
și îți vei sluji fratele,
dar, când te vei răzvrăti,
vei sfărâma jugul lui de pe gâtul tău.”
Ura lui Esau
41 Esau a prins ură pe Iacov din pricina binecuvântării cu care‑l binecuvântase tatăl său. Și își zicea în sinea lui: „Zilele de bocet pentru tatăl meu sunt aproape, și apoi am să‑l ucid pe Iacov, fratele meu.”
42 Rebecăi i s‑a dat de veste despre cuvintele lui Esau, fiul ei mai mare. Ea a trimis să‑l cheme pe Iacov, fiul ei mai tânăr, și i‑a zis: „Iată, Esau, fratele tău, e împăcat la gândul că te va omorî. 43 Acum, fiule, ascultă‑mă: scoală‑te, fugi la fratele meu, Laban, în Haran, 44 și rămâi la el o vreme, până i se va potoli mânia fratelui tău, 45 până se va abate de la tine urgia lui și va uita ce i‑ai făcut. Atunci voi trimite să te cheme. De ce să ajung lipsită de voi amândoi într‑o singură zi?”
46 Rebeca i‑a zis lui Isaac: „M‑am scârbit de viață din pricina fiicelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea nevastă dintre fiicele lui Het, dintre fiicele acestei țări, la ce să mai trăiesc?”
O dimosdumadămišto le Esauohko.
1 O Isak phurilosas, thai lehkă iakha čiorailesas, kadea ta či mai dikhălas. Atunčeara akhardea le Esaos, o šeau o mai baro, thai phendea lehkă: „Šeaua!” „Dikh ta ma”, dea les anglal o.
2 O Isakh phendea: „Dikhta phurilem, thai či jeanau o des kana meraua.
3 Akana, kadea, rudi tu, le te butea, e tolba thai o arko, jea po kîmpo, thai anmangă vînato.
4 Kăr mangă khă xabe, sar čeaileol ma man, thai anmangă te xau, kaste deltudumadămišto muro dii angla te merau.”
5 E Rebeka ašundea so phenelas o Isako pehkă šeavehkă le Esaohkă. Thai o Esauo gălo po kîmpo, kaste astarăl vînato thai te anel les.
6 E Rebeka phendea pehkă šeavehkă le Iakovohkă: „Dikta, ašundem te daddes sar delas duma pehkă šeavehkă le Esaohkă kadea:
7 „An mangă vînato, thai tirau mangă khă xabe te xau; thai dauatudumadămišto angla o Rai, angla te merau.”
8 Akana, šeava, ašun muro divano, thai kăr so mothoau tukă.
9 Jea thai astar dui busneoră anda e turma, kaste tiravau anda lende te daddehkă xabe sar čeaileo les;
10 tu nigărăs les te daddehkă te xal, kaste deltudumadămišto angla te merăll.
11 O Iackov phendea pehka dakă: „Dikta, muro phrall o Esau sî ballalo, man naima ball dăfel.
12 Daštilpe kă muŕo dadd te thol o vast pe ma, thai dikhăla ma orta xoxamno angla peste, thai, ando than le dimosdumadămišto, kărau te aven pe mande e arman.”
13 Lesti dei phendea lehkă: „E arman, šeaua, te perăl pa mande! Ašun kadeadar muro divano, thai jea ta anmangă le.”
14 O Iakov gălo thai lea le, thai andea le pehka dakă, kai tiradea khă xabe sar, čeaileolas lehkă daddes.
15 Pala kodea, e Rebeka lea le çole le mai laše le Esaohkă, lako šeau o mai baro, kai sas khără, thai thodea le po Iakovo, lako šeau o mai tărno.
16 Garadea lehkă vast, thai pe lesti koŕ la morčiasa le busneorăndi, kă les nasles ball.
17 Thai dea ando vast pehkă šeavehko le Iakovohko o xabe o lašo thai manŕo, kai tiradeasas le.
18 O avilo ka pehko dadd, thai phendea: „Daddna!” „Dikta ma” phendea o Isak.” „Kon san tu, šeaua?”
19 O Iakov phendea pehkă daddehkă: „Me sîm o Esau, teo šeau o mai baro; kărdem so phendean mangă. Ušti ta, rudi tu, av ta xa anda muro vînato, kaste delmadumadămišto teo dii!”
20 O Isak phendea pehkă šeavehkă: „Sar, arakhlean les, šeava?” Thai o Iakov phendea: „O Rai, o Dell tiro, ankaladea mangăles anglal.”
21 O Isak phendea le Iakovohkă: „Pašo, te thoau o vast pe tute, šeaua, kaste jeanau čeačimasa kă tu san muro šeau o Esau, or či.”
22 O Iakov paši'lo paša pehko dadd o Isak, kai thodea o vast pe leste, thai phendea: „O mui sî o mui le Iakovohko, ta le vast, sî le vast le Esaohkă.”
23 Či prinjeandea les, kă lehkă vast sas ballale, sar le vast lehkă phrallehkă le Esaohkă: thai delesdumadămišto.
24 O Isak phendea: „Tu san muŕo šeau o Esau?” Thai o Iakov phendea: „Me sîm.”
25 O Isak phendea: „An mangă te xau anda o vînato mîŕă šeavehko, ka muro dii te deltudumadămišto.” O Iakov andea lehkă, thai o xalea; andea lekhă i moll, thai pilea.
26 Atunčeara lehko dadd o Isak phendea: „Av paša mande, thai čiumide ma, šeaua.”
27 O Iakov paši'o, thai čiumidea les. O Isak ateardea o khandimos lehkă çoalengo; pala kodea delesdumadămišto, thai phendea:
„Dikta, o khandimos mîŕă šeavehko sî sar o khandimos khă kîmpohko, kai blagoslovisardea les o Dell.
28 Te del tu o Dell piteaimos andoa čerii,
Thai o thulimos la phuweako,
Div thai moll pe butimaste!
29 Te aven tala teo vast popoare,
Thai le neamuri te den čeanga angla tute!
Te aves o maibaro pa te phrall,
Thai le šeave tea deiakă te den čeanga angla tute!
Dinoarman te avel orkon dela tu armaia,
Thai dinodumadămišto te avel orkon delatudumadămišto.”
30 O Isak isprăvisardeasas te deldumadămišto le Iakovos, thai numai so gălosastar o Iakov kata pehko dadd o Isak, kana lehko phrall o Esau avilo katar e vînătoarea.
31 Tiradea i o kha xabe lašo, thai nigărdea les ka pehko dadd. Thai phendea pehkă daddehkă: „Daddna, ušti ta xa anda o vînato te šeavehko, kaste delmadumadămišto teo dii!”
32 Lehko dadd o Isak phendea lehkă: „Kon san tu?” Thai o phendea: „Me sîm teo šeau o mai baŕo, o Esau.”
33 O Isak darai'lo but zurales, thai phendea: „Kon sî kukoa kai astardea vînato, thai andea mangă les? Me xalem anda sea, angla te aves tu, thai demlesdumadămišto. Anda kodea ašela dinodumadămišto.”
34 Kana ašundea o Esau kadala divanurea pehkă daddehkă, ankaladea çîpimata, pherde kărtimos, thai phendea pehkă daddehkă: „Demadumadămišto i man daddna!”
35 O Isak phendea: „Teo phrall avilo čiorimasa, thai lea teo dimosdumadămišto.”
36 O Esau phendea: „Na, dă ivea thodine lehkă anau Iakov; kă athadea ma duarăs. Lea muro čeačeo anglal kărdimos, thai dikta akana kă avilo thai lea i muro dimosdumadămišto!” Thai mai phendea: „Na meklean či khă dimosdumadămišto anda mande?”
37 O Isak dea amnglal, thai phendea le Esaohkă: „Dikta, kărdem les maibaro pa tute, thai dem les kanditorea sa lehkă phrallen, šinadem lehkă div thai moll pe butimaste: so mai dašti te kărau anda tute, ševa?”
38 O Esau phendea pehkă daddehkă: „Nai tu numai kadea iekh dimosdumadămišto, daddna? Demadumadămišto i man daddna!” Thai o Esau vazdea o mui thai ruia.
39 Lehko dadd o Isak deales anglal, thai phendea lehkă:
„Dikta! Teo khăr sî te avel bi o thulimos la phuweako
Thai le piteaimahko le čerehko opral.
40 Sî te trais anda ti sabia,
Kandesa te phrallehkă;
Ta kana vazdesa tu,
Sî te činos o xamo lehko pala ti koŕ!”
O Esau astarăl xoli po Iakov.
41 O Esau astardea xoli po Iakov, anda o dimosdumadămišto, kai deasaslesdumadămišto lehko dadd. Thai o Esau phenelas ande pehko illo „le des le roimahkă mîŕă daddehkă sî paše, pala kodea sî te mudarau mîŕă phralles le Iakovos.”
42 Thai phendine la Rebekakă le divanurea le Esaohkă, o šeau lako o mai baro.Oi tradea atunčeara ta akhardine le Iakovos, o šeau lako o mai tărno, thai phendea lehkă: „Dikta, teo phrall o Esau kamel te marăl pe tusa thai te mudarăll tu.
43 Akana, šeaua, ašun o divano muŕo: ušti, naši ka muŕo phrall o Laban ando Xaran;
44 thai aši leste varesar čiro, ji kana nakhăla e xoli te phrallesti,
45 ji kana nakhăla tutar e čiungar te phrallesti, thai bîstărăla so kărdean lehkă. Atunčeara sî te tradau te akharăn tu. Anda soste te avau bitumengo lidongo ande khă des?”
46 E Rebeka phendea le Isakohkă: „Greçosailem traiostar, anda le šeia le Xetohkă. O Iakovo te lela khă kadalatar romni, anda le šeia le Xetohkă, anda le šeia kadale čemehkă, ka soste mai sî laši mîŕî čivava?”