A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt
1 Foametea apăsa greu în țară. 2 Când au terminat de mâncat grâul pe care‑l aduseseră din Egipt, Israel le‑a zis fiilor săi: „Duceți‑vă iarăși și cumpărați‑ne ceva de mâncare!” 3 Iuda i‑a răspuns: „Omul acela ne‑a spus răspicat: «Să nu‑mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!» 4 Dacă îl trimiți pe fratele nostru cu noi, vom merge și‑ți vom cumpăra de mâncare. 5 Dar dacă nu‑l trimiți, nu putem merge, căci omul ne‑a spus: «Să nu‑mi mai vedeți fața dacă fratele vostru nu va fi cu voi!»”
6 Israel le‑a zis: „De ce mi‑ați făcut un asemenea rău și i‑ați spus omului aceluia că mai aveți un frate?” 7 Ei i‑au răspuns: „Omul acela ne‑a tot întrebat despre noi și familia noastră și a zis: «Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți vreun frate?» Iar noi am răspuns la întrebările acestea. Puteam noi să știm că are să zică: «Aduceți‑l pe fratele vostru»?”
8 Iuda i‑a zis lui Israel, tatăl său: „Lasă‑l pe băiat cu mine, ca să putem pleca! Astfel vom trăi și nu vom muri, nici noi, nici tu, nici copiii noștri. 9 Eu însumi mă pun chezaș pentru el; din mâna mea îl vei cere înapoi! Dacă nu‑l voi aduce înapoi la tine și dacă nu‑l voi înfățișa înaintea ta, vinovat să fiu față de tine toată viața! 10 Dacă n‑am fi zăbovit atât , ne‑am fi întors de două ori până acum!”
11 Atunci Israel, tatăl lor, le‑a zis: „Dacă așa trebuie, faceți întocmai! Luați‑vă în desagi din cele mai bune roade ale țării, ca să duceți un dar omului aceluia, și anume: puțin balsam și puțină miere, mirodenii și smirnă, fistic și migdale! 12 Argint să luați o dublă greutate, ca să duceți înapoi argintul care a fost pus la gura sacilor voștri; poate că a fost o greșeală. 13 Luați‑l și pe fratele vostru și întoarceți‑vă la omul acela! 14 Dumnezeul Atotputernic să vă facă să căpătați îndurare înaintea omului aceluia și să le dea drumul celuilalt frate al vostru și lui Beniamin! Iar eu, dacă trebuie să fiu lipsit de copiii mei, lipsit să fiu!”
15 Frații au luat darul, au luat cu ei de două ori mai mult argint, precum și pe Beniamin. S‑au sculat, au coborât în Egipt și s‑au înfățișat înaintea lui Iosif. 16 Cum l‑a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, i‑a zis ispravnicului său: „Du‑i pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește, căci oamenii aceștia au să mănânce cu mine la amiază.” 17 El a făcut ce‑i poruncise Iosif și i‑a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif. 18 Pe când erau ei duși în casa lui Iosif, s‑au înspăimântat și au zis: „Din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută suntem noi duși înăuntru; vor să dea buzna și să se năpustească asupra noastră, ca să ne ia robi, cu tot cu măgarii noștri.” 19 S‑au apropiat de ispravnicul casei lui Iosif și au intrat în vorbă cu el la ușa casei, 20 zicând: „Domnul meu, noi ne‑am mai coborât o dată aici ca să cumpărăm merinde. 21 La întoarcere, când am ajuns la locul de înnoptat, ne‑am deschis sacii și, iată, argintul fiecăruia era la gura sacului său – argintul nostru, pe de‑a‑ntregul – de aceea l‑am adus înapoi cu noi. 22 Am adus argint pe deasupra, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri!” 23 Ispravnicul a răspuns: „Fiți pe pace și nu vă temeți! Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v‑a pus o comoară în saci. Argintul vostru a ajuns la mine.” Și l‑a adus la ei pe Simeon. 24 Ispravnicul i‑a dus în casa lui Iosif, le‑a dat apă să‑și spele picioarele și a dat nutreț măgarilor lor. 25 Ei și‑au pregătit darul până la venirea lui Iosif, la amiază, căci aflaseră că vor mânca la el.
26 Când a venit Iosif acasă, i‑au dat darul pe care îl aduseseră cu ei în casă și s‑au plecat cu fața la pământ înaintea lui. 27 El i‑a întrebat de sănătate și a zis: „Bătrânul vostru tată, de care mi‑ ați vorbit , este sănătos? Mai trăiește?” 28 Ei i‑au răspuns: „Robul tău, tatăl nostru, este sănătos; trăiește încă.” Și au îngenuncheat și s‑au plecat cu fața la pământ. 29 Iosif și‑a ridicat ochii, l‑a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale, și a zis: „Acesta este fratele vostru cel tânăr despre care mi‑ați vorbit ?” Și a adăugat: „Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!” 30 Iosif s‑a grăbit să iasă, pentru că fusese cuprins de duioșie pentru fratele său și, fiindcă era cât pe ce să izbucnească în plâns, s‑a dus într‑o altă încăpere și a plâns acolo. 31 După ce s‑a spălat pe față, a venit înapoi stăpân pe sine și a zis: „Aduceți de mâncare!” 32 Și au adus mâncarea : lui Iosif deoparte și fraților lui deoparte; iar egiptenilor care mâncau cu el, tot deoparte, căci egiptenii nu puteau să mănânce cu evreii, fiindcă pentru egipteni ar fi fost o urâciune . 33 Frații lui Iosif au fost așezați la masă în fața lui: de la întâiul născut, după dreptul său de întâi născut, până la cel mai tânăr, după tinerețea sa. Și se uitau unii la alții cu mirare. 34 Iosif le‑a făcut parte din bucatele care erau înaintea lui, iar partea lui Beniamin era de cinci ori mai mare decât a oricăruia dintre ei. Ei au băut împreună cu el și s‑au veselit.
O duito phirimos le šeavengo le Iakovohkă ando Ejpto.
1 O bokhalimos sas pa sa o čem.
2 Kana manas le xamahko div, kai andinesas les andoa Ejpto, o Iakov phendea pehkă šeavengă: „Jean pale, thai tinen amengă vareso xabenata.”
3 O Iuda phendea lehkă: „O manuši kodoa phendea mengă ujimaste: „Te na mai dikhăn muŕo mui, kana tumaro phral či avela tumença.”
4 Te kamesa te trades amară phrales amença, uleasa, thai tinasa tukă xabenata.
5 Kana či kames te trades les, či uleasa kă o manuši kodoa phendea: „Te na mai dikhăn muŕo mui, kana tumaŕo phral či avela tumença!”
6 O Israel phendea atunčeara: „Anda soste kărdean mangă khă kadea nasul, thai phendean kodole manušehkă kă mai sî tume khă phral?”
7 On phendine: „Koda manuši pušle ame pa amende thai amari familia, thai phendea: „Mai trail tumaro dadd? Mai sî tume vokh phral?” Thai ame phendeam lehkă so pušleas ame. Daštisas ame te jeanas so sas so sî te phenel: „Anen tumară phralles?”
8 O Iuda phendea pehkă daddehkă le Israelohkă: „Trade le šeaoŕăs mança, kaste ušteas thai te telearas, thai traisarasa thai či merasa, ame, tu thai amară šeave.
9 Dau pozia me anda leste; sî te mangăs les parpale anda muŕo vast. Te na anaua les parpale tute, thai te na thoaua les angla tute, došalo te avau angla tute orkana.
10 Kă te na mai bešlino kaditi, duvar sahkă amboldas ame ji akana.”
11 O Israel, lengo dadd, phendea lengă: „Kana nai karing, kărăn i kadea. Len tumengă andel gone vareso anda le mai laše roduri le čemehkă, kaste nigrăn khă pativ kodole manušeskă, sar: xançî leako kai potolil, thai xançî avdin, mirodenii, smirna, fistikurea thai migdale.
12 Len tumença rup pe duvarăs, thai nigrăn parpale o rup, kai thodine sas les koa mui le gonengo: daštila te avino khă athadimos.
13 Len i tumară phrales, ušten thai ambolden tume koa manuši kodoa.
14 O Dell Kukoa Seazurallo te kărăl tume te avel tume nakhlimos angloa manuši kodoa, thai te mekăl te amboldel tumença i o kolaver phrall thai i o Beniamin! Thai me, te trăbula te avau bi mîŕă šeavengo, bi lengo te avau!”
O avimos le phrallengo le Iosifohko ando Ejpto.
15 Line e pativ, line duvarăs rup, sar i le Beneaminos; uštile, thai uliste ando Ejpto, thai avile angloa Iosifo.
16 Sar dikhlea o Iosif le Beneaminos lença, phendea pehkă ekonomohkă: „Šu kadale manušen ando khăr, šin gurumnea thai tirav; kă kadala manuši sî te xan mança kai skafidi.”
17 O manuši kodoa kărdea sa so phendeasas lehkă o Iosif.
18 On darai le kana dikhline kă šon le ando khăr le Iosifohko, thai phende: „Šon ame andră anda o rup dănglal andal gone amaŕă; kamen te xuten pe amende, kaste len ame robea, thai te len amară čiušen.”
19 Dine pe paša o ekonomo le khărăhko le Iosifohko, thai dine duma lesa koa udar le khărăhko;
20 thai phende: „Raia, ame mai samas ăkh data koče, kaste tinas xabenata.
21 Kana, arăsleam koa than kai sas te ašeas te reatearas, pîtărdeam amară gone; thai dikta ka o rup orsavehko sas koa mui lehkă gonehko, amaro rup, pala o pharimos lehko: thai andeam les parpale amença.
22 Andeam i aver rup, te tinas xabenata. Či jeanas kon thodea parpale o rup ande amară gone.”
23 O ekonomo phendea lengă: „Avel tume pačea! Na avel tumengă dar khančestar. O Dell tumaro, o Dell tumară daddehko, thodea tumengă po garadimos khă kučimos andel gone. Tumaro rup nakhlo anda mîŕă vast.” Thai andea lengă i le Simionos.
24 O manuši kodoa šutea le ando khăr le Iosifohko; dea le pai ta xalade pehkă pînŕă; dea i čearea lengă čiušen.
25 On lašarde pesti pativ ji pune avilo o Iosifo, pala o dopašides; kă ašundesas kă sî te xan leste.
26 Kana arăslo o Iosif khără, dine les e pativ, kai adinesas lekhla, thai šudepe le mosa kai phuw angla leste.
27 O pušlea le sastimastar; thai phendea: „O phuro tumaŕo dadd, kai dean duma pa leste, sî sastevesto? Mai traill?”
28 On phendine lehkă: „O robo tiro, amaro dadd, sî sastevesto; trail dăsar.” Thai muklepe tele thai šude pe le mosa kai phuw.
29 O Iosif vazdea le iakha; thai, šudea khă dičimos karing pehko phral o Beneamin, o šeau lehka dako, thai phendea: „Koadoa sî tumaro phral o mai tărno, kai dean mangă duma pa leste?” Thai phendea: „O Dell te aveles milla tutar, šeaua!”
30 O Iosif iekhatar dea duma, kă šindeolas lehko illo anda pehko phral, thai atearălas kă trăbul te rovell: šutea pe ande khă odaia, thai ruia, oče.
31 Pala so xaladea pehko mui, ankăsto anda e odaia, thai, zumaindoi te atărdeol, phendea: „Anen xamahko!”
32 Andine xabe le Iosifohkă rigate, thai lehkă phralengă rigate; le Ejptenengă kai kărănas buti lesa andine lengă i lengă rigate; kă le Ejiptenea našti xanas le Evreiença, anda kă kadea buti anda lende sî khă jungalimos.
33 Le phral le Iosifohkă thode pe kai skafidi angla leste katar o mai angla kărdo, thai ji koa mai tărno, thodine pala lengă bărši; thai dikhănas iekh pe avrăste bipateamahko.
34 O Iosif thodea te den le xabenata kai sas angla leste; thai o Beniamin lea panjvar mai but sar le kolaver. Thai pille, thai lošaile lesa andekh than.