Disputa cu efraimiții
1 Bărbații lui Efraim i‑au zis lui Ghedeon : „De ce ne‑ai făcut una ca asta? De ce nu ne‑ai chemat când ai plecat să lupți împotriva lui Madian?” Și au avut o ceartă aprinsă cu el. 2 Ghedeon le‑a răspuns: „Ce am făcut eu pe lângă ce ați făcut voi? Oare nu este mai bun culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? 3 În mâinile voastre le‑a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb și Zeeb. Deci ce am putut face eu pe lângă ce ați făcut voi?” După ce le‑a vorbit astfel, li s‑a liniștit duhul .
Biruința asupra madianiților
4 Ghedeon a ajuns la Iordan și l‑a trecut împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiți, dar neabătuți. 5 El le‑a zis locuitorilor din Sucot: „Vă rog, dați câteva turte poporului care mă urmează , căci toți sunt obosiți, și suntem în urmărirea lui Zebah și Țalmuna, regii Madianului!” 6 Căpeteniile din Sucot au răspuns: „Sunt oare Zebah și Țalmuna în stăpânirea ta acum, ca să‑i dăm pâine oștirii tale?” 7 Și Ghedeon le‑a zis: „Pentru asta, după ce DOMNUL îi va da în mâinile mele pe Zebah și pe Țalmuna, vă voi sfâșia trupurile cu spinii pustiului și cu mărăcini!” 8 De acolo s‑a suit la Penuel și le‑a vorbit la fel celor din Penuel. Locuitorii din Penuel i‑au răspuns și ei cum îi răspunseseră cei din Sucot. 9 El le‑a zis și celor din Penuel: „Când mă voi întoarce în pace, voi dărâma turnul acesta!”
10 Zebah și Țalmuna erau la Carcor împreună cu oștirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni, anume toți cei care mai rămăseseră din toată oștirea fiilor Răsăritului; o sută douăzeci de mii de oameni care scoteau sabia fuseseră doborâți. 11 Ghedeon s‑a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi la răsărit de Novah și de Iogbeha și a atacat oștirea care se credea la adăpost . 12 Zebah și Țalmuna au fugit, dar el i‑a urmărit, i‑a prins pe cei doi regi ai Madianului, Zebah și Țalmuna, și a pus pe fugă toată oștirea.
13 Ghedeon, fiul lui Ioas, s‑a întors de la luptă prin urcușul Heres. 14 A prins un tânăr din Sucot pe care l‑a luat la întrebări. Tânărul i‑a dat în scris numele căpeteniilor și bătrânilor din Sucot; erau șaptezeci și șapte de bărbați. 15 Apoi, Ghedeon a venit la locuitorii din Sucot și le‑a zis: „Iată‑i pe Zebah și pe Țalmuna, pentru care m‑ați batjocorit , zicând: «Sunt oare Zebah și Țalmuna în stăpânirea ta acum, ca să le dăm pâine oamenilor tăi obosiți?»” 16 El i‑a luat pe bătrânii cetății și i‑a pedepsit pe locuitorii din Sucot cu spinii pustiului și cu mărăcini. 17 Apoi a dărâmat turnul din Penuel și i‑a ucis pe locuitorii cetății.
18 El le‑a zis lui Zebah și lui Țalmuna: „Cum erau oamenii pe care i‑ați ucis voi la Tabor ?” Ei au răspuns: „Erau ca tine, fiecare avea înfățișarea unui fiu de rege.” 19 El a zis: „Erau frații mei, fiii mamei mele. Viu este DOMNUL că, dacă i‑ați fi lăsat cu viață, nu v‑aș fi ucis!” 20 Și i‑a zis lui Ieter, întâiul lui născut: „Ridică‑te și ucide‑i!” Dar tânărul nu și‑a scos sabia, pentru că‑i era teamă, căci era încă un tinerel. 21 Zebah și Țalmuna au zis: „Ridică‑te tu însuți și ucide‑ne! Căci, la așa om, așa putere.” Și Ghedeon s‑a ridicat și i‑a ucis pe Zebah și Țalmuna. A luat apoi lunișoarele de la gâtul cămilelor lor.
22 Bărbații lui Israel i‑au zis lui Ghedeon: „Domniți peste noi tu, fiul tău și fiul fiului tău, căci ne‑ai izbăvit din mâna lui Madian!” 23 Ghedeon le‑a zis: „Nu eu voi domni peste voi, nici fiul meu nu va domni peste voi, ci DOMNUL va domni peste voi!” 24 Ghedeon le‑a mai zis: „Am să vă fac o rugăminte: dați‑mi fiecare cerceii luați pradă!” (Vrăjmașii aveau cercei de aur, căci erau ismaeliți.) 25 Ei au zis: „Ți‑i vom da negreșit.” Și au întins o haină, pe care a aruncat fiecare cerceii luați pradă. 26 Greutatea cerceilor de aur pe care i‑a cerut Ghedeon a fost de o mie șapte sute de sicli de aur, pe lângă lunișoarele, colierele de aur și hainele de purpură pe care le purtau regii Madianului și pe lângă podoabele de la gâtul cămilelor lor. 27 Ghedeon a făcut din ele un efod și l‑a pus în cetatea lui, la Ofra. Tot Israelul s‑a desfrânat acolo cu el, iar pentru Ghedeon și pentru casa lui a fost o cursă . 28 Madianul a fost smerit înaintea fiilor lui Israel și n‑a mai ridicat capul. Și țara s‑a bucurat de pace patruzeci de ani, în timpul vieții lui Ghedeon.
Moartea lui Ghedeon
29 Apoi Ierubaal, fiul lui Ioas, a venit și a locuit în casa lui. 30 Ghedeon a avut șaptezeci de fii ieșiți din coapsele lui, căci a avut multe neveste. 31 Țiitoarea lui, care era la Sihem, i‑a născut și ea un fiu, căruia el i‑a pus numele Abimelec . 32 Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrânețe fericită și a fost îngropat în mormântul tatălui său, Ioas, la Ofra , care este a celor din neamul lui Abiezer.
33 După moartea lui Ghedeon , fiii lui Israel s‑au dedat iarăși la desfrâu cu baalii și l‑au luat pe Baal‑Berit ca dumnezeu al lor. 34 Fiii lui Israel nu și‑au adus aminte de DOMNUL, Dumnezeul lor, care‑i izbăvise din mâna tuturor vrăjmașilor din jur, 35 și nu au arătat credincioșie față de casa lui Ierubaal, adică a lui Ghedeon, după tot binele pe care i‑l făcuse el lui Israel.
E xoli le romença le Efraimohkă.
1 Le rom le Efraimohkă phendine le Ghedeonohkă: „So te ameal kadoa phirimos angla amende? Anda soste či akhardean ame, kana teleardean te marăs tu le Madianosa?” Thai sas le khă baro xamos lesa.
2 O Ghedeono dea le anglal: „So kărdem me paša tumende? Oare na kărăl mai but o tidimos le drakhăngo ašiline ande răz le Efraimosti dă sar soa tidimos la răzako le Abizerohko?”
3 Ande tumară vast dea o Dell le šerălebarăn le Madianohkă: le Orebos thai le Zeebos. So dašti kărdem me paša tumende?” Pala so dea lengă duma kadea atărdili lendi xolli.
O jeamospalal le dušmanohko dănteal.
4 O Ghedeono arăslo koa Iordano, thai naklea les, o thai le trin šella manuši kai sas lesa, ašade, ta sa phirindoi pala o dušmano.
5 O phendea kolengă andoa Sukot: „Den, rudi tume, varesar manŕo le poporos kai sî mança, kă sî ašade, thai sî pala o phirimos le Zebaxkohko thai le Çalmunahko, le thagar le Madianohkă.”
6 Le šerălebară andoa Sukoto dine anglal: „Sî kadea o vast le Zebaxosko thai le Çalamunohko ande teo stăpînimos, kaste das manŕo te manučengă?”
7 Thai o Ghedeono phendea: „Ei mišto! Pala so o Rai dela ande amară vast le Zebahos thai le Çalamunos, xarondaua tumaro mas le rugurença andai pustia thai le kanŕănça.”
8 Dă oçal ankăsto ando Penuel, thai kărdea kolengă andoa Penuelo sa kodoa rudimos. On dine les anglal sar dine les i kola andoa Sukoto.
9 Thai phendea kolengă andoa Penuelo: „Kana amboldaua ma ande pačea, daua tele o turno kadoa.”
10 O Zebax thai o Çalmuna sas ando Karkoro andekhthan pehka oštireasa kai sas dă paše dešupanji mii manuši; koa sa so mai ašilesas andai oštirea le šeavendi Kataravelokham: ăkh šell thai oxtovardeši mii kai ankalavenas e sabia, sas mudarde.
11 O Ghedeono ankăsto po drom kolengo kai bešen andel çăre, kataranklelokham le Nobaxostar thai le Iogbexastar, thai mardea e oštirea kai patealas pe ando garaimos.
12 O Zebax thai o Çalmuna line la te našen; o Ghedeona leala pala lende, astardea kolen le duie thagaren le Madianohkă: le Zebaxos thai le Çalmunos, thai thodea po našlimos sai oštirea.
13 O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, amboldi'lo kata o mardimos andoa o ankăstimos o Xeres.
14 Astardea anda kukola andoa Sukoto khă tărnes kai pušlea les, thai sao dea les ramome o anau le barăšerăngo thai le phurăngo andoa Sukoto; sas eftavardeši thai efta rom.
15 Pala kodea avilo ka kukola andoa Sukoto, thai phendea: „Dikta le Zebaxos thai le Çalmunas, anda save prasaian ma, phendindoi: „Ta o vast le Zebaxohko thai le Çalmunahko sî ande teo stăpînimos, kaste das manŕo te manušen le ašaden?”
16 Thai lea le phurăn la četateakă, thai došaldea le manušen andoa Sukoto, rugurença thai kanŕănça andai pustia.
17 Peradea o turno andoa Penuelo, thai mudardea le manušen andai četatea.
18 O phendea le Zebaxohkă thai le Çalamunohkă: „Sar sas le manuši kai mudardean le ando Taboro?” On dine les anglal: „Sas sar tute, sakogodi amealas khă šeau thagarăhko.”
19 O phendea lengă: „Sas mîŕă phral, le šeave mîŕa dakă. Juvindo sî o Rai kă, te meklino le čivavasa, nahkă mudarau tume.”
20 Thai phendea le Ieterohkă, o anglal lehko kărdo: „Uštita, thai mudartale!” Ta o tărno či ankaladea pesti sabia, anda kă sas lehkă dar, kă sas numai khă šaoŕo.
21 O Zebax thai o Çalmuna phendine: „Uštita tu thai mudar ame! Kă sar sî o manuši kadea sî i lesti zor.” Thai o Ghedeono ušti'lo thai mudardea le Zebaxos thai le Çalmunos. Lea pala kodea le lançuçuri katai koŕ lengă kămilengă.
O mullimos le Ghedeonohko.
22 Le rom le Israelohkă phendine le Ghedeonohkă: „Raisar pa amende, tu, thai o šeau tiro, thai o šeau te šavehko, kă skăpisardean ame andoa vast le Madianohko.”
23 O Ghedeono phendea lengă: „Me či raisaraua pa tumende, či mîŕă šeave či raina pa tumende, ta o Rai raila pa tumende.”
24 O Ghedeono phendea lengă: „Sî te kărau tumengă khă rudimos: den ma orsao le angrustea le nakhăhkă kai lean le sar prada.” (Le dušmaia sas le angrustea sumnakune nakhăhkă, kă sas Ismaieliçea.)
25 On phendine: „Dasa tukă le čeailimasa.” Thai tinzosarde khă raxami, pe savi šudine le angrustea le nakhăhkă kai linesas le.
26 O pharimos le angrusteango le nakhăhko kai manglea le o Ghedeono sas dă ăkh mia efta šella siklea sumnakune, thai le çoale la purpurakă kai phiravenas le ăl thgar le Madianohkă, avri anda le lançuçuri katai koŕ lengă kămilengo.
27 O Ghedeono kărdea anda lende khă efodo, thai thodea les ande pesti četatea e Ofra, kai arăslo khă doši kurviati anda soa Israelo; thai sas khă kursa andoa Ghedeono thai anda lehko khăr.
28 O Madiano sas meklino angla le šeave le Israelohkă, thai či mai vazdea o šero. Thai o čem sas les xodinimos štarvardeši bărši ando čiro la čivavako le Ghedeonohko.
29 O Ierubalo, o šeau le Ioasăhko, amboldi'lo thai bešlo ande pehko khăr.
30 O Ghedeono sas les dešuefta šeave, ankăste anda leste, kă sas les mai but romnea.
31 Lesti phiramnitoarea sas andoa Sixemo, oi kărdea lehkă khă šeau, kai thodine lehkă anau Abimelek.
32 O Ghedeono, o šeau le Ioasăhko, mullo pala khă phurimos baxtalo, thai sas praxome ando mormînto pehko daddehko le Ioasăhko, ande Ofra, kai sas la familiati le Abizerosti.
Le Israeliça rudin pe pale kal idolea.
33 Pala so mullo o Ghedeono, le šeave le Israelohkă line la pale te kurvin le Ballença thai line le Baal-Beritos sar lengo del.
34 Le šeave le Israelohkă či andine pehkă godi le Raiestar, o Dell lengo, kai skăpisardea sas le andoa vast sa lengă dušmaiengo kai sas paša lende.
35 Thai či nikărdine koa khăr le Ierubaalohko, le Ghedeonohko, pala soa mištimos kai kărdeasas les o ando Israelo.